EFECTELE CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA

1. Efectele contractului colectiv de munca

Atat codul muncii, prin art. 236, cat si legea contractului colectiv de munca prin art. 7 prevad ca toate contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor.

Codul muncii ierarhizeaza efectele contractelor colective incheiate la diferite nivele ale activitatii, stabilind ca prin contractele colective de munca nu se pot stabili drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior dar si ca in contractele individuale de munca nu se pot include clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.

Clauzele cuprinse in contractele colective de munca negociate cu incalcarea prevederilor cuprinse in lege sau in contractele colective incheiate la nivel superior sunt lovite de nulitate. Nulitatea se constata de catre instanta judecatoreasca, la cererea partii interesate.

In acest caz, partea interesata poate cere renegocierea drepturilor respective. Pana la renegocierea drepturilor, clauzele a caror nulitate a fost constatata sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior, dupa caz.

Prin incheierea contractelor colective de munca si a acordurilor de serviciu, se urmareste promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale lucratorilor, de natura sa asigure protectia sociala a acestora, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca ori evitarea declansarii grevelor.

La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca sau a acordurilor de serviciu, partile sunt egale si libere iar contractele colective de munca si/sau acordurile de serviciu, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor. Totodata este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca si a acordurilor de serviciu[1].

Contractele colective de munca si acordurile de serviciu nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca si/sau acordurile de serviciu incheiate la nivel superior.

Prin lege se stabileste faptul ca contractele individuale de munca sau actul de numire nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca sau acordurilor de serviciu. La incheierea contractului colectiv de munca si/sau acordului de serviciu, prevederile legale si drepturile recunoscute si acordate prin negocieri colective anterioare lucratorilor au un caracter minimal.

Contractele colective de munca si/sau acordurile de serviciu se incheie si pentru lucratorii institutiilor bugetare. Prin aceste contracte    si/sau acorduri nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.

Contractele colective de munca si/sau acordurile de serviciu ale lucratorilor institutiilor bugetare din administratia centrala si locala se incheie la nivel de ramura, grup de unitati si unitati.

Prevederile contractului colectiv de munca si/sau ale acordului de serviciu la nivel de ramura si la nivel de grup de unitati se aplica tuturor unitatilor din ramura sau din grupul de unitati care prin obiectul principal de activitate fac parte din acestea

La incheierea contractului colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal, prin negociere partile au posibilitatea sa largeasca sfera acestor drepturi

Contractul colectiv de munca este o exceptie de la principiul realtivitatii conventiilor. Astfel, prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala.

Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate, la nivel national si la nivelul unor grupuri de angajatori. La fiecare nivel se incheie un singur contract colectiv de munca In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.

In caz de aplicare concomitenta a mai multor contracte colective de munca, acestea produc efecte astfel:

a)      contractul incheiat la nivelul unitatii produce efecte pentru toti salariatii de la acest nivel;

b)      contractul incheiat la nivelul unui grup de angajatori pentru toti salariatii incadrati la angajatori care fac parte din grupul respectiv;

c)      contractul incheiat la nivelul ramurei de activitate, pentru toti salariatii din ramura;

d)      contractul incheiat la nivel national produce efecte pentru toti salariatii din tara.

Clauzele cuprinse in contractele colective de munca, respectiv in acordurile de serviciu care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 7 din lege sunt lovite de nulitate.

Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti specializate in solutionarea conflictelor de munca la cererea partii interesate sau a reprezentantilor lucratorilor la negocierea contractului colectiv de munca sau a acordului de serviciu, dupa caz.

Contractele colective de munca si/sau acordurile de serviciu vor fi lovite de nulitate si in cazul in care o organizatie sindicala, desi si-a anuntat intentia de a participa la negociere si a facut dovada conditiilor de reprezentativitate in termen, nu a fost invitata/primita la negociere.

In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta judecatoreasca, partea interesata poate cere renegocierea acestora.

Clauzele a caror nulitate a fost constatata de catre instanta judecatoreasca sunt inlocuite retroactiv cu prevederile mai favorabile cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul superior, dupa caz, pana la renegociere.

Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti iar neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta. Contractul colectiv de munca si/sau acordul de serviciu la nivel de unitate se incheie in forma scrisa, se semneaza de catre parti, se depune si se inregistreaza la data depunerii la Directia Generala de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judeteana.

Contractele colective de munca si/sau acordurile de serviciu incheiate la nivelul grupurilor de unitati, al ramurilor de activitate si la nivel national se depun si se inregistreaza la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national

pe anii 2007-2010

Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obligatiile angajatorilor si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca prevazute de legislatia in vigoare precum si cele convenite in procesul de negociere . In ceea ce priveste conditiile specifice de munca, stabilite conform legii, drepturile si obligatiile partilor se vor stabili prin contractele colective de munca si, dupa caz, prin acorduri privind relatiile de serviciu, la nivel de ramura, grup de unitati, unitati si instituatii.

La angajare si la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor respecta dispozitiile legale in vigoare privind aplicarea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii, fara discriminari pe baza de criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.

Drepturile salariatilor prevazute in prezentul contract colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca incheiate la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati inaintea incheierii Contractului colectiv de munca unic la nivel national.

In situatiile in care, in privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementari legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.

Partile se obliga ca, in perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca, sa nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost incheiate.

In scopul salarizarii si acordarii celorlalte drepturi prevazute in contractul colectiv de munca pentru personalul institutiilor finantate de la bugetul de stat, sindicatele si ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal si pentru constituirea surselor, inainte de adoptarea bugetului de stat, precum si in vederea modificarii ulterioare a acestuia.

3. Prevederi privind timpul de munca

Potrivit Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamana. Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara.

Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerintele productiei, se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore de saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana inainte.

In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.

In cazurile in care durata normala a timpului de munca se stabileste potrivit prevederilor alin. 5, durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.

La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz, in tura, tura continua, turnus, program fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare, precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin execeptie, durata timpului de munca va putea fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, care include si orele suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca , calculata pe o perioada de referinta de trei luni, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Pentru ramurile de activitate si sectoarele de activitate consemnate in Anexa nr. 6, se pot negocia la nivel de ramuri, perioade de referinta mai mari de trei luni, dar care sa nu depaseasca 12 luni.

La solicitarea comuna sau a uneia dintre partile negociatoare ale contratului colectiv de munca la nivel de ramura, Comisia paritara constituita la nivelul Contratului Colectiv de Munca Unic la Nivel National se va intruni in regim de urgenta, si se va pronunta asupra cererii de extindere a perioadei de referinta, prevazuta de Art. 111 din Codul Muncii, pentru ramuri sau sectoare ce nu sunt prevazute si pentru care s-au prezentat solicitari.

Cand munca se efectueaza in schimburi, durata timpului de munca va putea fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani, sa nu depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana.

4. Efectele contractului colectiv de munca privind formarea profesionala

Potrivit art.64 din contractul colectiv la incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitati, pentru partea privind formarea profesionala se va tine seama cel putin de urmatoarele:

a) identificarea posturilor pentru care este necesara formarea profesionala, a cailor de realizare; adoptarea programului anual si controlul aplicarii acestuia se vor face de comun acord de catre sindicat si angajator; cheltuielile pentru activitatea de formare profesionala a salariatilor se suporta de catre unitati;

b) sindicatul va participa, prin imputernicitii sai, la orice forma de examinare organizata in vederea absolvirii unui curs de formare profesionala in cadrul unitatii;

c) in cazul in care unitatea urmeaza sa-si schimbe partial sau total profilul de activitate, aceasta va informa si consulta sindicatul cu cel putin 2 luni inainte de aplicarea masurii si va oferi propriilor salariati posibilitatea de a se califica sau recalifica inainte de a apela la angajari de forta de munca din afara;

d) in cazul in care un salariat identifica un curs de formare profesionala pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un tert, angajatorul va analiza cererea impreuna cu sindicatul, ramanand la aprecierea angajatorului daca si in ce conditii va suporta contravaloarea cursului;

e) salariatii care au incheiat acte aditionale la contractul individual de munca si au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile cu scoaterea integrala din activitate, daca parasesc unitatea din motive imputabile lor inainte de implinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor putea fi obligati sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 81, alin. 3, daca parasesc unitatea din motive imputabile lor inainte de implinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.

5. Prevederile contractului colectiv de munca

privind conflicte de munca

Cu privire la medierea conflictelor de munca prevazute de <LLNK 11999 168 10 201 0 18>Legea nr. 168/1999, daca partile convin printr-un proces-verbal semnat sa inceapa medierea, in termen de 48 de ore, fiecare parte va propune o lista de candidati din lista de mediatori numiti de ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei la nivelul judetului unde are sediul unitatea in care s-a declansat conflictul de interese.

In situatia in care dupa prima intalnire nu vor reusi sa stabileasca un mediator de comun acord, procedura de mediere inceteaza, trecandu-se la urmatoarea etapa prevazuta de lege.

In cazul in care s-a numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor fi urmatoarele:

a) partile implicate sunt obligate ca in termen de 48 de ore de la numirea mediatorului sa puna la dispozitia acestuia datele necesare; daca mediatorul are nelamuriri, acesta poate cere partilor, in maximum 72 de ore de la primirea actelor, relatii scrise cu privire la revendicarile formulate, la actele depuse sau intocmite in timpul concilierii, precum si la rezultatele acesteia;

b) in maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat sa convoace ambele parti implicate; partile implicate vor avea un numar egal de reprezentanti la mediere, de regula acelasi numar ca si la conciliere, si aceleasi persoane, daca este posibil;

c) la fiecare intalnire se va incheia un proces-verbal care va fi semnat de mediator si de partile aflate in conflict;

d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost numit si a acceptat medierea; in caz contrar, medierea inceteaza si se trece la urmatoarea etapa legala de solutionare a conflictului.

Potrivt art.86 Consiliul de administratie si/sau organele asimilate acestuia au obligatia de a invita reprezentantii sindicatului sa participe la sedintele sale, in conditiile prevazute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fara drept de vot.

Incunostiintarea reprezentantilor sindicali se va face cu cel putin 72 de ore inainte de sedinta. Reprezentantilor sindicali li se va comunica ordinea de zi si li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse in discutie.

6. Prevederile contractului colectiv de munca privind salarizarea si alte drepturi banesti

Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului de munca. La unitatile producatoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati si in natura. Plata in natura, stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate depasi 30% din salariu.

Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. 160 din Codul muncii, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Angajatorul va asigura conditiile necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce ii revin, in cadrul programului zilnic de munca stabilit.

In situatia in care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, partial sau total, conditiile necesare realizarii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plateasca salariatilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt.

In cazuri exceptionale, cand din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost intrerupta, salariatii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu conditia ca incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la dispozitia unitatii. Prin negocieri la nivelul unitatii sau institutiei se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a ramane la dispozitia unitatii, prezenti in incinta unitatii in asteptarea reluarii activitatii sau la domiciliu, de unde sa poata fi convocati de unitate.

Plata salariilor se face periodic, la datele ce se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii sau institutiei. Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori

In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii vor beneficia si de urmatoarele ajutoare:

a) in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, cel putin doua salarii medii    lunare pe unitate;

b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii medii pe unitate;

c) un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu mediu pe unitate;

d) un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.

7. Modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca

Cu privire la modificarea contractului colectiv de munca, art. 244 din codul muncii prevede ca orice clauza poate fi modificata pe parcursul executarii contractului, in conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru. Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data inregistrarii sau la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor

Aplicarea contractului colectiv de munca poate fi suspendata:

Ø        prin acordul de vointa al partilor;

Ø        in caz de forta majora;

Ø        pe durata grevei, daca nu este posibila continuarea activitatii de catre salariatii care nu participa la greva.

Incetarea sau suspendarea contractului colectiv de munca va fi notificata, in termen de 5 zile, organului la care acesta a fost depus pentru inregistrare[4].

Contractul colectiv de munca inceteaza:

a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia;

b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului;

c) prin acordul partilor.