ELEMENTE COMPONENTE ALE REMUNERARII PERSONALULUI

ELEMENTE COMPONENTE ALE REMUNERARII PERSONALULUI

1. Contractul individual de munca si contractul colectiv de munca

1.1. Contractul individual de munca

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata. Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege. Persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani. Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca. O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.

Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea. Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal - profesional sau disciplinar - si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.

Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.

Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial. Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca si data incetarii contractului individual de munca.

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca.

Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:

   a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

   b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;

   c) dreptul la concediu de odihna anual;

   d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;

   e) dreptul la demnitate in munca;

   f) dreptul la securitate si sanatate in munca;

   g) dreptul la acces la formarea profesionala;

   h) dreptul la informare si consultare;

   i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;

   j) dreptul la protectie in caz de concediere;

   k) dreptul la negociere colectiva si individuala;

   l) dreptul de a participa la actiuni colective;

   m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

   a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;

   b) obligatia de a respecta disciplina muncii;

   c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;

   d) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;

   e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;

   f) obligatia de a respecta secretul de serviciu.

Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:

   a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

   b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati;

   c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

   d) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

   e) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.

Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii:

   a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

   b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

   c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;

   d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil;

   e) sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;

   f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;

   g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

   h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

   i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: durata contractului; locul muncii; felul muncii; conditiile de munca; salariul; timpul de munca si timpul de odihna.

Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

Contractul individual de munca poate inceta astfel:

   a) de drept;

   b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;

   c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.

1. Contractul colectiv de munca

Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.

Negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati. Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala.

Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national. Contractele colective de munca se pot incheia si la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite in continuare grupuri de angajatori. Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate.

Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru.

Contractul colectiv de munca inceteaza:

   a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia;

   b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului;

   c) prin acordul partilor.

Aplicarea contractului colectiv de munca poate fi suspendata prin acordul de vointa al partilor ori in caz de forta majora.

In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.

In ceea ce priveste conditiile de munca la S.C. ASIGURAREA ROMANEASCA-ASIROM S.A., se poate preciza ca atributiile de serviciu sunt stabilite prin contractul individual de munca si prin fisa postului, potrivit Actului constitutiv, Regulamentului de organizare si functionare si Regulamentului de ordine interioara.

Atributiile de serviciu pentru fiecare loc de munca in parte, inscrise in fisa postului, se vor stabili in asa fel incat sa conduca la folosirea integrala a timpului de lucru, la un ritm de munca, intensitate a efortului intelectual ori tensiune nervoasa, care sa nu fie de natura sa determine o oboseala excesiva. Fisa postului constituie anexa la contractul individual de munca si va fi inmanata salariatului odata cu acesta.

Locurile de munca in societate se clasifica in locuri de munca cu conditii normale si locuri de munca cu conditii deosebite (operator xerox, ingrijitor, electrician, instalator, tamplar). Salariatii care presteaza munca in conditii deosebite beneficiaza de la caz la caz, de: echipament de lucru gratuit; materiale de protectie gratuite; alimentatie de protectie (numai pentru operator xerox - 1/2 l lapte/zi). In cazul in care materialele si alimentatia de protectie nu pot fi asigurate, salariatii vor primi contravaloarea lor in bani pentru a se aproviziona singuri.

Pentru inspectorii de asigurare, angajati in mediul rural, care se deplaseaza o data pe luna la sediul sucursalei sau reprezentantei pentru verificarea gestiunii, ridicarea de imprimate, precum si alte actiuni, sucursalele vor deconta cheltuielile de deplasare. Decontarea se face pe baza de ordin de deplasare, semnat de directorul sucursalei sau reprezentantei, dupa caz.

Timpul de munca si timpul de odihna

1. Timpul de munca

Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.

Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus. In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.

Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.

In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

Munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte. Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:

   a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;

   b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal. Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, stabilite potrivit dispozitiilor legale, nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, in care presteaza munca de noapte.

Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.

Salariatii de noapte beneficiaza:

   a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;

   b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca.

Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati. Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati.

La S.C.ASIROM S.A., timpul normal de munca este de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana. Salariatii se obliga sa utilizeze integral timpul de munca in interesul serviciului astfel incat sa-si realizeze atributiile ce le revin pe parcursul celor 8 ore zilnice prevazute ca timp de lucru.

Repausuri periodice

Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca. In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.

Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.

Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin exceptie, in cazul muncii in schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.

Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. In situatia prevazuta anterior salariatii vor beneneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

   - 1 si 2 ianuarie;

   - prima si a doua zi de Pasti;

   - 1 mai;

   - 1 decembrie;

   - prima si a doua zi de Craciun;

2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Acordarea zilelor libere se face de catre angajator. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

La S.C. ASIROM S.A. zilele libere saptamanale, sarbatorile legale si religioase recunoscute de lege ca zile libere, se considera nelucratoare. Daca totusi nevoile societatii impun ca o parte a personalului din statele de functii sa lucreze si in aceste zile sau peste programul normal de lucru, aceasta se va face numai cu aprobarea scrisa prealabila a conducatorilor de compartimente si cu acordul salariatilor. Orele prestate de personalul din statele de functii peste programul normal de lucru, in zilele de repaus ale saptamanii sau in sarbatorile legale, vor fi compensate cu timp liber corespunzator in urmatoarele 60 zile de la efectuarea lor.

Concediile

Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Salariatii S.C. ASIROM S.A. au dreptul la un concediu anual platit de odihna, in raport cu vechimea in munca, dupa cum urmeaza:

- pana la 5 ani 21 zile lucratoare;

- intre 5 si 10 ani 23 zile lucratoare;

- intre 10 si 15 ani 25 zile lucratoare;

- intre 15 si 22 ani 28 zile lucratoare;

- peste 22 ani 30 zile lucratoare.

Salariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite (operator xerox, ingrijitor, electrician, instalator, etc) si salariatii incadrati in grade de invaliditate au dreptul la trei zile de conediu de odihna suplimentar care se cumuleaza cu cel acordat in functie de vechimea in munca. Vechimea in munca ce se ia in considerare la determinarea duratei concediului de odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care li se acorda concediu.

Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic integral sau, la solicitarea salariatului, fractionat in 2-3 parti. Una din parti trebuie sa fie de cel putin 15 zile lucratoare. Prin exceptie, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. In cazul in care concediul de odihna se efectueaza in doua luni consecutive, media veniturilor se calculeaza separat, pe fiecare luna in parte. Precizez ca in cadrul S.C. ASIROM S.A., prin drepturi salariale se intelege:

pentru inspectorii de asigurare coordonatori: salariu de baza lunar + spor de fidelitate + spor de vechime + media comisioanelor trecuta in cartea de munca;

pentru inspectorii de asigurare cu sarcini proprii: salariu baza de calcul + spor de fidelitate + spor de vechime;

pentru restul salariatilor: salariu de baza lunar + spor de fidelitate + spor de vechime + spor pentru conditii deosebite de munca, unde este cazul.

Angajatii S.C. ASIROM S.A. beneficiaza pe durata concediului de odihna si de o prima de vacanta, egala cu 80% din salariul de baza lunar, respectiv salariul baza de calcul pentru inspectorii de asigurare cu sarcini proprii, corespunzator lunii anterioare celei in care se efectueaza concediul de odihna.

Salariatii S.C. ASIROM S.A. au dreptul la 30 zile de concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior. Acest concediu se poate acorda si fractionat, la cererea salariatului.

Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala. Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata. Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul. Cursurile de perfectionare profesionala pot fi cu sau fara scoatere de la locul de munca, in cadrul societatii sau in afara acesteia, in tara sau in strainatate, in functie de nevoile societatii si suportate pe cheltuiala acesteia. Dupa terminarea cursului, salariatul S.C. ASIROM S.A este obligat sa lucreze in societate cel putin 3 ani, in caz contrar este obligat sa restituie cheltuielile suportate de societate, in conditiile actului aditional la contractul individual de munca incheiat cu societatea. Salariatii societatii vor beneficia de decontarea cheltuielilor de transport, diurna si cazare, potrivit reglementarilor legale in vigoare.