evaluarea serviciului de job club

. Instrumente folosite in activitatea de evaluare

Pentru evaluarea activitatii de job-club s-a aplicat o analiza S.W.O.T., informatiile fiind furnizate cu ajutorul unei colectii de date obtinute prin completarea unor chestionare de catre toti participantii la job-club de-a lungul unui an, precum si prin analiza datelor care au reiesit din focus- grup.

Colectia de date consta intr-un set de 116 chestionare pe care le-au completat cei care au participat la job-club in perioada aprilie 2001- aprilie 2002. Datele obtinute in urma prelucrarii acestor chestionare au reprezentat un punct de pornire pentru redactarea ghidului de focus grup, precum si pentru verificarea informatiilor rezultate din interviul de grup.

Cu ajutorul acestei colectii de date s-a obtinut o analiza descriptiva a job clubului, ea reprezentand un episod pilot pentru realizarea unui studiu mai comprehensiv.

Focus grupul sau interviul de grup este o strategie de cercetare pentru a intelege atitudinile si comportamentul consumatorilor. Sunt intervievati simultan intre 6-12 persoane de catre un moderator care ii conduce pe respondenti intr-o discutie relativ libera referitoare la subiectul cercetat.

Caracteristica specifica a focus grupului este faptul ca reprezinta o discutie de grup controlata, care are ca scop sa culeaga informatii preliminare pentru un proiect de cercetare, sa ajute la formularea intrebarilor unui chestionar pentru un sondaj, sa inteleaga motivele care stau la baza unui anumit fenomen sau sa testeze idei sau planuri preliminare.

Din punct de vedere istoric, aparitia focus grupului ca tehnica de investigatie sociala se leaga de numele a doi mari sociologi ai acestui secol. Este vorba de Paul Lazarsfeld si Robert Merton. Primul, inca din timpul celui de-al doilea razboi modial, s-a preocupat de analiza audientei radio, dezvoltand, practic, prima metodologie de tip focus grup. Lazarsfeld inregistra reactiile pozitive si negative ale membrilor unui grup care asculta o emisiune radio, dupa care cerea informatii suplimentare, de tip argumentativ, asupra reactiilor pozitive si negative inregistrate. Interviul era structurat de aceste inregistrari prealabile si, evident, era focalizat exclusiv asupra unui program determinat, care era evaluat.

Cel care a dezvoltat metodologic si a consacrat in mare parte aceasta tehnica a fost Robert Merton. El a preluat-o de la Lazarsfeld, care, la inceputul anilor '40, l-a invitat sa asiste la cercetarile sale de la Universitatea Columbia. Merton a aplicat acest gen de tehnica pentru analiza produselor de propaganda, la sfarsitul ultimului razboi mondial. El este si primul care publica in "Jurnalul american de sociologie", in 1946, un articol dedicat interviurilor focalizate, cum le denumeste el.

Incepand cu anii '50, aceasta tehnica este permanent nuantata si perfectionata, inclusiv de Merton si colaboratorii sai de mai tarziu, dar si de o serie de alti cercetatori. Domeniile de aplicare s-au extins cu rapiditate si astfel s-a diversificat si baza metodologica care fundamenteaza acest gen de investigatie. In special dupa anii '70, anchetele de tip focus grup au inceput sa se utilizeze pe o scara extrem de larga, in domenii care nu mai sunt strict de cercetare sociala. Ele incep sa fie utilizate masiv in marketing si management, in publicitate, in studii de promovare etc.

Cu toate ca oficial focus grupul este o tehnica dezvoltata in anii '40, punctul de plecare al acestui tip de investigatie este totusi mai vechi. Pe de o parte, este vorba de dezvoltarea tehnicilor de intervievare nestructurata, de profunzime, in special in antropologie, cu deosebire in perioada interbelica. Pe de alta parte, este vorba de cercetarile din dinamica grupurilor, demarate si ele tot in perioada interbelicla, cele care au permis considerarea grupului social ca un agregat, care poate genera informatie sociala distincta de cea pe care membrii individuali o pot oferi ( Bulai, A ).

In concluzie, focus grupul este o metoda calitativa ce presupune interactiunea participantilor, schimbul de replici si opinii pe marginea unor intrebari deschise, pregatite dinainte de moderator. Focus grupul este folosit mai ales in studiile de marketing, in implementarea si evaluarea unor programe sociale si in proiectarea sau completarea unor cercetari sociologice ( Ilut, P, 1997 ).

2. Mod de aplicare

Partea practica a urmarit realizarea unei analize S.W.O.T. a activitatii de job-club. Pentru obtinerea unor date cat mai concludente, s-au folosit doua surse: o colectie de date statistice si interpretarea informatiilor obtinute in urma focus grupului.

Persoanele care participau la seminariile finale de job-club, completau la sfarsitul cursului chestionarul de mai jos.

Numarul mediu de membri pe care ii avea fiecare job-club era de 8 persoane care incepeau cursul. Pe parcursul saptamanii de curs unii participanti renuntau si de aceea chestionarul a fost completat de catre cei care au fost prezenti la seminariile finale si nu de catre toate persoanele care participau la job-club.

Chestionarele au fost introduse intr-o baza de date creata in S.P.S.S. si au fost supuse unei analize primare, datorate continutului redus in informatii al chestionarului.

CHESTIONAR DE EVALUARE A ACTIVITATII CURSULUI DE JOB-CLUB

Varsta: _____ _______ ______ _______

Studii

Statut:

1. Durata cursului o consider: foarte scurta

exact cat este necesar

foarte lunga

2. Ce am invatat aici imi va fi util:

intr-o mare masura

intr-o mica masura

deloc

3. Dupa interesul pe care mi l-a trezit fiecare seminar, acord urmatoarele note (de la 1 la 10):

Curriculum vitae

Depistarea filierelor

Tehnica demersurilor telefonice

Demersurile in scris

Tehnica interviului

Inceperea activitatii si pastrarea locului de munca

Informatii despre legislatia muncii

4. Fiecarui aspect al activitatii desfasurate in cadrul Job-Club-ului ii acord urmatoarele note (de la 1 la 10):

continut informational

mod de prezentare a informatiilor

calitatea materialelor folosite

atmosfera de grup

gradul de participare in derularea cursului

relatiile interpersonale create

5. Frecventarea acestui curs mi-a creat:

probleme de ordin financiar

probleme de timp disponibil

probleme de ordin familial

nici un fel de probleme

alte probleme_____ _______ ______ __________

6. Am urmatoarele propuneri/sugestii referitoare la tematica, mod de prezentare, etc.:__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ _____________

In ceea ce priveste partea practica reprezentata de focus grup, aceasta s-a desfasurat in cadrul agentiei si a fost inregistrata pe caseta video pentru o mai buna interpretare ulterioara a rezultatelor.

Participantii la focus grup au fost selectati dintre membrii job-clubului, care au frecventat cursul in perioada noiembrie 2001- aprilie 2002.

Rezultatele activitatii de evaluare a job clubului

In urma    interpretarii chestionarelor de evaluare a activitatii de job-club, s-a putut observa aprecierea participantilor vis-a-vis de utilitatea, durata,continutul seminariilor. In continuare se va compara in ce masura opinia participantilor la focus grup, se aseamana cu opinia generala a membrilor job-clubului.

1.Cum apreciati durata cursului

Dupa cum se observa, majoritatea participantilor ( 79,3 % ) considera potrivita durata cursului.

Opinia exprimata de catre participantii la focus grup s-a incadrat in cei 20,7 % care considera durata job-clubului ca fiind prea scurta. Ei au propus ca job-clubul sa dureze in jur de doua saptamani, perioada in care sa se aprofundeze cunostintele, astfel incat sa se asigure o buna intiparire in memorie, precum si intelegerea lor. Acest curs extins ar permite si timpul real pentru cautarea unui loc de munca, precum si realizarea unei consilieri profesionale personalizate.

2. Credeti ca ceea ce ati invatat aici va va fi util ?

Aprecierea utilitatii job-clubului este unanima. Atat din analiza chestionarelor, cat si in urma focus grupului, s-a constatat ca participantii au apreciat ca extrem de utile informatiile primite in cadrul acestor seminarii.

Focus grupul a permis aprofundarea acestei opinii. Astfel, job-clubul este considerat util pentru ca:

Ofera informatii noi pentru persoanele mai in varsta care nu au avut ocazia sa utilizeze tehnicile moderne de cautare a unui loc de munca, tehnici care implica, in mod necesar, trimiterea de C.V.-uri, a unor scrisori de intentie, precum si participarea la interviuri de angajare.

Sunt informatii utile atat pentru participanti, cat si pentru persoanele din jurul lor care se afla intr-o situatie similara - isi cauta un loc de munca.

Isi dau seama de greselile pe care le-au facut in procesul de cautare a unui loc de munca, pana sa participe la job-club.

Le-a schimbat atitudinea pe care o aveau referitor la gasirea unui loc de munca.

In cadrul seminarului, cat de interesat ati fost de:

( notare pe o scala de la 1 la 10

a)      Redactare si continut CURRICULUM VITAE

Media evaluarilor -

Sectiunea destinata C.V.-ului este considerata, potrivit ambelor surse, ca fiind una dintre cele mai utile.

Ceea ce se reproseaza este faptul ca participantii, mai ales cei care au absolvit de putin timp liceul - si care    reprezinta majoritatea - au aceste informatii din scoala sau din alte surse. Totusi, repetarea unor date cunoscute este vazuta ca o modalitate de aprofundare si de verificare a cunostintelor avute.

b)     DEPISTAREA FILIERELOR POSIBILE CATRE ANGAJARE

Media     evaluarilor

Seminarul cu tema "Filiere posibile catre angajare" a fost apreciat pozitiv, fara insa a fi subiectul unor discutii in profunzime.

c)      TEHNICA DEMERSURILOR TELEFONICE

Media evaluarilor

Tehnica demersurilor telefonice este apreciata pozitiv, mai ales din perspectiva aplicatiilor practice pe care le are.

d) DEMERSURILE IN SCRIS

Media evaluarilor

Seminarul cu tema "Tehnica demersurilor in scris" a fost apreciata pozitiv, fiind apreciata ca una dintre cele mai interesante parti ale job-clubului.

Aceasta apreciere se datoreaza si faptului ca in cadrul acestui seminar se face si un exercitiu practic in care participantii trebuie sa evalueze, din perspectiva angajatorului, cinci cereri de angajare completate in mod diferit. Este un exercitiu care are ca scop realizarea importantei demersurilor in scris care se fac in cursul procesului de cautare a unui loc de munca.

d)     TEHNICA INTERVIULUI

Media evaluarilor

Seminarul dedicat interviului a fost considerat ca cel mai important.

S-a sugerat insistarea pe acest subiect, deoarece membrii job-clubului nu sunt pusi foarte des in aceasta ipostaza si au nevoie de o indrumare mai detaliata. Informatiile oferite trebuie sa cuprinda fiecare element al acestei activitati, "din momentul in care intri pe usa si pana iesi" - dupa cum spunea unul dintre participantii la focus grup.

Atunci cand s-au facut, au fost apreciate deosebit de bine, jocurile de rol, prin care se simulau interviuri reale, membrii clubului fiind, pe rand, angajator si solicitant al unui loc de munca vacant.

f) INFORMATII DESPRE LEGISLATIA MUNCII

Media evaluarilor

Participantii la focus grup au considerat ca domeniul legislativ nu a fost suficient de cuprinzator. S-a vehiculat ideea crearii unui seminar special pentru problemele legislative, idee care nu a fost impartasita de membrii grupului. Totusi, s-a considerat de comun acord ca este necesar sa fie furnizate mai multe informatii legislative, referitoare mai ales la drepturile si obligatiile pe care le au ca someri, dar si ca angajati.

Trebuie spus faptul ca, informatiile legislative s-au furnizat in functie de problemele ivite in cadrul fiecarei grupe de seminar, si de aceea, nu exista o opinie unitara referitoare la aceasta tema.

Cum evaluati activitatile desfasurate in cadrul Job Clubului, dupa:

( notare pe o scala de la 1 la 10

CONTINUTUL INFORMATIONAL

Media evaluarilor

In general, continutul informativ al job-clubului a fost apreciat pozitiv. Cu toate aceste, exista unele materiale destul de vechi care ar trebuie innoite.

In concluzie, informatiile prezentate la job-club sunt considerate utile, dar ca fiind susceptibile de imbunatatire, prin cuprinderea unor tehnici noi si renuntarea la cele vechi si neadecvate. Astfel de materiale au fost identificate mai ales din cadrul celor folosite ca exemple si nu a celor care furnizau efectiv informatii.

- MODUL DE PREZENTARE A INFORMATIILOR

Media evaluarilor

Modul de prezentare a informatiilor de catre liderul de club a fost considerata satisfacatoare, atat in urma analizei chestionarelor, cat si a discutiilor din cadrul interviului. A fost apreciata mai ales, relatia informala dintre lider si membrii, considerandu-se ca o relatie de tipul profesor-elev ar fi avut un efect inhibant.

Tot in aceasta categorie de prezentare intra si modalitatile folosite pentru expunerea informatiilor. Folosirea retroproiectorului a fost apreciata, iar sala a fost considerata potrivita pentru desfasurarea activitatii de consiliere profesionala. De asemenea, s-au facut sugestii privind aranjarea salii.

- CALITATEA    MATERIALELOR FOLOSITE

Media evaluarilor

In legatura cu calitatea materialelor folosite au fost facute cateva precizari. De exemplu, s-a sugerat folosirea unor hand-out-uri cu materialele care sunt prezentate la job-club. Aceasta este o practica incetatenita in alte tari unde se desfasoara job-clubul.

S-au facut observatii privind calitatea unor transparente folosite, care ar trebui tehnoredactate din nou. O alta idee vehiculata a fost aceea ca materialele sa fie adaptate fiecarei varste in parte.

- ATMOSFERA DE GRUP

Media evaluarilor

Atmosfera de grup a fost apreciata pozitiv, fiind caracterizata ca "destinsa, lipsita de incordare". Participantii la focus grup au sustinut ca in timpul job-clubului, atmosfera a fost colegiala, prieteneasca, manifestandu-se un adevarat spirit de echipa. A fost apreciat in mod deosebit faptul ca nu au avut emotii si ca au putut discuta deschis si nu s-au sfiit sa puna intrebari.

Cu toate ca s-au inteles bine in timpul cursului, participantii nu au pastrat legatura intre ei, un factor explicativ fiind si faptul ca au petrecut putin timp impreuna, in conditiile in care durata job-clubului este de patru zile. Intr-un interval atat de scurt este destul de greu sa se sudeze relatii de profunzime.

- GRADUL DE PARTICIPARE IN DERULAREA CURSULUI

Media evaluarilor

Gradul de interactiune dintre lider si membrii grupului a fost apreciat pozitiv de catre acestia din urma si a fost considerat ca o consecinta directa a atmosferei din timpul cursului. S-a sugerat ca din cand in cand sa se faca si cate un "tur de masa" pentru a afla opiniile tuturor participantiilor la job-club.

- RELATII INTERPERSONALE CREATE

Media evaluarilor -

Pe parcursul cursului participatii s-au inteles bine, si-au respectat parerile si s-au ascultat. Mai mult, au considerat ca au avut de invatat de la cei care au avut experiente diferite de ale lor. Aflarea situatiei particulare a unuia dintre membri, care s-a confruntat cu o situatie mai delicata, i-a ajutat sa inteleaga realitatea de pe piata muncii si problemele specifice cu care se poate confrunta oricine.

Frecventarea acestui curs va creat probleme ?

Pentru o analiza completa a activitatii de job-club, sunt necesare, pe langa datele obtinute prin focus grup si prin completarea chestionarelor si insight-urile liderului de club. Cu ajutorul acestor trei surse, se poate sintetiza urmatoarea evaluare:

Puncte tari:

Job-clubul fuctioneaza conform unui principiu optimist - orice somer isi poate gasi locul de munca potrivit.

Reda increderea in sine somerilor.

Participantii primesc indrumari de specialitate.

Ofera posibilitatea de autopromovare si autocunoastere, in scopul constientizarii sanselor reale de angajare.

Are ca obiectiv eliminarea atitudinilor negative fata de studiu si munca.

Ofera informatii utile, care pot fi folosite in mod real in demersul de cautare a unui loc de munca.

Stiu de unde se pot informa atunci cand isi intampina dificultati in cautarea unui loc de munca.

Puncte slabe

Modul de selectare a membrilor ( majoritatea participantilor la job-club au fost obligati sa frecventeze cursul, in conditiile in care informarea si consilierea profesionala sunt vazute ca masuri active pentru combaterea somajului, la care persoanele inregistrate la Agentie au obligatia sa participe. Acest fapt explica si o alta realitate: majoritatea participantilor la job-club nu isi cautau in acel moment un loc de munca. Din aceasta cauza, o evaluarea a eficientei job-clubului nu se poate realiza.

Continutul materialelor folosite (informatiile nu sunt suficient de actualizate si de personalizate ).

Informatiile sunt deja cunoscute, mai ales de catre participantii mai tineri, care le-au invatat in scoala.

Durata cursului poate fi considerata un punct slab.

Lipsa accesului la locurile de munca, precum si a unei medieri directe in vederea angajarii care ar putea fi realizata de catre liderul de club.

Lipsa unor hand-out-uri care ar fi usurat procesul de comunicare si ar fi oferit un suport de curs care sa ramana la participanti.

Oportunitati:

Job-clubul le da posibilitatea participantilor sa cunoasca mentalitatea angajatorilor si, prin jocurile de rol, chiar sa se puna in locul lor.

Participantii la job-club intra in contact cu alte persoane aflate in aceeasi situatie.

Amenintari:

Fara seriozitatea membrilor, activitatile realizate in cadrul job-clubului raman fara rezultat.

In lipsa unor materiale care sa ramana la participanti, informatiile pot fi retinute gresit.

concluzii

Somajul este, in toata lumea, o problema foarte serioasa economica si sociala si nici intr-un caz nu se limiteaza la tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie.

Somajul nu este singura problema de pe piata muncii caruia trebuie sa-i faca fata majoritatea tarilor. De fapt, supraoferta de munca poate ascunde cu usurinta alte dezechilibre fundamentale ale pietii muncii care ar trebui atacate mai intai. De exemplu, ar trebui sa se acorde mai intai atentie lipsei de calificari ( care exista in orice tara simultan cu supraoferta cantitativa generala de persoane aflate in cautarea unui loc de munca ) pentru a obtine o scadere a supraofertei.

Oricum, fiintele umane nu lucreaza numai pentru recompense materiale. Oamenilor le place sa fie partea productiva a societatii, sa se intalneasca cu alti oameni la locul de munca, sa obtina satisfactie personala din rezolvarea problemelor profesionale, si au nevoie sa fie respectati de catre ceilalti pentru performanta lor profesionala.

Ocuparea are de aceea un aspect economic ( mijloace de trai ) si un aspect personal sau social ( autoaprecierea , aprobarea celorlalti ). Orice ocupare nu este nimic altceva decat reunirea unui lucrator si a unui loc de munca. Aceasta idee a lui D. Bertaux ar fi fost banala daca ea nu punea accentul pe problema decisiva; somajul este, cu certitudine, mai mult decat suprimarea sau insuficienta serviciilor, a locurilor de munca ( Nedelcea, Dumitru, P, 1999 . Oricare ar fi cauzele, acesta este mai intai o masa mai mult sau mai putin mare de lucratori lipsiti de locuri de munca. Analiza nu o poate ignora. Aceasta ne spune ca examenul statistic se afla confruntat cu o "realitate    umana " a fenomenelor ocuparii, amestecand fara distinctie economicul si socialul.

Rata somajului din Romania este in continua crestere. Daca in 2001, rata somajului era in jurul a 8 procente, acest lucru se datora pierderii unui procent foarte important al somerilor odata ce acestia ieseau din sistemul de plata.

Rata actuala a somajului la nivel national, care se situeaza in jurul procentului de    12 % din populatia activa, reflecta mai bine realitatea. Situatia actuala se datoreaza intrarii in vigoare a Legii venitului minim garantat, care ii obliga pe cei fara surse de subzistenta si deci, fara serviciu, sa se inregistreze la Agentiile de ocupare ca persoane in cautare de loc de munca, pentru a primi un ajutor social.

In conditiile in care foarte multi oameni sunt afectati de somaj, este normal sa se acorde o importanta deosebita masurilor active de combatere a somajului.

In acest sens, exista si un real sprijin al comunitatii internationale, care a alocat o serie de fonduri, prin diferite programe, in scopul cresterii ocuparii. Astfel, persoanele afectate de disponibilizari colective, rezultate in urma privatizarii sau inchiderii intreprinderilor de stat care produc pierderi, pot fi integrate in astfel de programe. Un program    pentru redistribuirea fortei de munca bine intocmit este o investitie care ajuta la inlesnirea trecerii muncitoriilor din sectoarele economice in declin spre activitati alternative mai productive.

Printre masurile active pentru ocuparea fortei de munca se numara si informarea si consilierea profesionala. In cadrul acestui set de servicii intra si desfasurarea seminariilor de job-club. Aceasta masura activa nu are rezultate spectaculoase in ceea ce priveste ocuparea masiva a fortei de munca intr-un timp foarte scurt, dar actioneaza acolo unde exista un mare minus: in atitudinea celor care cauta locuri de munca si anume mobilitatea lor pe piata muncii.

In urma analizei S.W.O.T. intreprinse pe baza intrepretarii chestionarelor completate de catre participantii la job-club, a datelor rezultate din focus grup, precum si pe baza activitatii desfasurate ca lider de club, au rezultat o serie de sugestii valoroase pentru imbunatatirii activitatii ulterioare.

Astfel, reiese ca ar fi mai indicata o orientare mai practica a seminarului, asa cum a fost el proiectat initial si asa cum se desfasoara in alte tari. Probabil ca cel mai dificil obstacol este dotarea materiala reala de care dispune Biroul de Informare si Consiliere privind Cariera din cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Brasov. Din aceasta analiza rezulta necesitatea instalarii unei linii telefonice directe pentru exemplificarea in fapt a tehnicilor demersurilor prin telefon, dotarea cu calculatoare conectate in retea, precum si accesul liderului de club la baza de date continand ofertele de locuri de munca.

De asemenea, se cere rezolvata problema selectarii membrilor job-clubului, astfel incat participantii sa isi caute in mod real un loc de munca la acel moment pentru ca sprijinul consilierului profesional sa fie fructificat pe deplin.

Este necesar sa se inteleaga la nivel central, ca problema consilierii, fie individuale, fie in grup, nu este una care sa poata fi cuantificata. Job-club, ca de altfel intreaga activitate de informare si consiliere privind cariera este o metoda calitativa de abordare a somajului, iar aplicarea unor indici cantitativi nu este oportuna.