Legatura cultura - motivare

Legatura cultura - motivare

Teoriile motivarii si practicile aplicate pentru a-i motiva pe oameni pot fi legate amandoua de dimensiunea Individualism - Colectivism. In SUA motivatiile cele mai eficace sunt considerate cele care provin din necesitatea individului de a-si indeplini obligatiile fata de sine. Termeni ca "autoimplinire", sau "respect de sine" se gasesc pe primele pozitii ale listei de factori motivationali. Intr-o societate mai colectivista, oamenii incearca, in primul rand, sa-si indeplineasca obligatiile fata

de grupul natural. Acesta ar putea fi familia, dar constiinta colectiva ar putea fi directionata si catre obiective mai importante: institutia sau tara. Acesti oameni nu sunt preocupati de implinirea propriului eu sau de respectul de sine, ci de nevoia de a lasa o impresie pozitiva in relatiile cu ceilalti membri ai grupului. In literatura americana acest factor motivational nu apare.

In 1974, antropologul Ruth Benedict identifica doua tipuri distincte de culturi: cultura de tip "rusine" si cultura de tip "vinovatie", distinctie similara cu "impresie asupra celorlalti", respectiv "respect de sine".

Alte dimensiuni relevante pentru motivatie sunt Evitarea incertitudinii si Masculinitate - Feminitate (anexa 10).

Tema dominanta a culturii americane din ultimii 20 de ani este ca oamenii sunt motivati fundamental de dorinta de a se realiza. De aceea, ei trebuie provocati si trebuie sa li se diversifice munca, in cazul in care aceasta nu-i incita cu nimic. In stil american, ideea de "realizare" si "provocare" implica doua fenomene: dorinta de a risca (indice scazut al Evitarii incertitudinii) si nevoia de a actiona, de a se

remarca (Masculinitate). Acest lucru se observa si in diagrama. SUA imparte aceasta pozitie cu alte tari anglo-saxone. Daca examinam situatia Japoniei si Germaniei, acestea sunt, de asemenea, caracterizate de Masculinitate, in schimb indicele Evitarii incertitudinii este ridicat. Cu alte cuvinte, aceste tari, caracterizate de necesitatea unei securitati sporite, au fost mai performante din punct de vedere economic in ultimii 20 de ani decat cele in care riscul se asuma usor; teoriile manageriale afirma ca tendinta catre asumarea riscului este o atitudine pozitiva in cazul SUA sau al Marii Britanii, nu si in situatia Japoniei sau Germaniei.

Spre cealalta extremitate se afla Olanda si tarile nordice, care combina un indice scazut al Evitarii incertitudinii cu un sistem de valori mai feminin. In aceste cazuri, pastrarea unor relatii interumane bune reprezinta un factor motivational puternic, iar oamenii nu privesc cu ochi buni competitia pentru rezultate superioare. In aceste tari intalnim o motivatie interpersonala puternica, pe care nu o gasim in teoriile americane. Este o diferenta izbitoare intre ideile de "umanizare a muncii" propuse in SUA si in Suedia: in SUA se pune accentul pe crearea unor conditii favorabile rezultatelor individuale, in timp ce in Suedia, pe promovarea conditiilor pentru dezvoltarea solidaritatii interpersonale.

Sintetizand pe baza diagramelor lui Hofstede, desprindem patru grupe de tari, adica patru tipuri de motivatii:

. Tarile scandinave, Tarile de Jos si Tarile din Africa neagra au aceeasi caracteristica culturala: indice scazut la Controlul incertitudinii - cultura Feminina. Li se potriveste, inainte de toate, punerea in practica a unei motivari prin performante si prin calitatea relatiilor umane.

Acestor tari le place sa masoare performantele ca succese colective care respecta calitatea relatiilor umane si a cadrului de viata.

. SUA, Marea Britanie si fostele sale principale colonii au o cultura asculina, combinata cu un slab Control al incertitudinii. Motivarea se face prin performante individuale, sub forma obtinerii de bunuri materiale si a unei realizari personale. Aici regasim teoriile clasice ale lui Mc Clelland, Maslow si Herzberg.

. Japonia, Tarile germanofone, Grecia, cateva Tari latine si Tarile arabe au o cultura Masculina combinata cu un Control puternic al incertitudinii. Aceste tari au nevoie de o motivare bazata pe siguranta personala, care poate fi gasita prin obtinerea bogatiei si prin munca intensa. Aceste tari au realizat o puternica crestere economica in perioada 1960-1970 (contrar teoriei lui Mc Clelland).

. Franta, Spania, Portugalia, Yugoslavia si alte tari latine si asiatice au o cultura feminina, combinata cu un Control al incertitudinii puternic.

Pentru acest grup de tari, caracteristice sunt motivatiile prin securitate si apartenenta; si solidaritatea de grup este importanta, chiar in raport cu binele individual.