APLICATII

TEMA: MUNCA IN ECHIPA

STUDIU DE CAZ: "O POVESTE OARECARE"

ENUNT:

Erau odata patru colegi: Fiecare, Cineva, Oricine si Nimeni.

Intr-o firma trebuia realizata o lucrare importanta- si Fiecare era sigur ca Cineva se ocupa de aceasta.

Oricine ar fi putut s-o faca, dar Nimeni n-o facea.

Cineva s-a infuriat, fiindca era lucrarea Fiecaruia.

Fiecare se gandea ca Oricine putea s-o faca, dar Nimeni nu stia ca Fiecare nu o va face.

In cele din urma, Fiecare acuza pe Cineva, intrucat Nimeni nu facea, ceea ce Oricine ar fi putut face.

Sarcini de lucru:

Identificati continuturile manageriale din enunt.

Comentati situatia in grup ; concluziile se vor prezenta in plen(eventual pe un poster).

NECESITATEA INVATARII MANAGEMENTULUI DE PROIECT IN ACTIVITATEA FORMATORILOR DE FORMATORI

Formarea formatorilor , ca orice activitate de formare, impune invatarea teoretica si practica a metodologiei managementuuil proiectelor.

Managementul de proiect inseamna gestionarea cu success a schimbarii pe care proiectul trebuie sa-l produca.

Sunt implicate functiile manageriale, metodele, tehnicile, procedeele specifice educatiei adultilor.

Managementul proiectelor de formare a formatorilor presupune utilizarea capacitatilor interpersonale, a comunicarii, a analizei, a gandirii logice, luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, planificarea, organizarea si controlul utilizarii resurselor umane, materiale, financiare, de timp, informationale, formarea echipelor, motivarea si antrenarea membrilor in realizarea proiectelor, prevenirea si rezolvarea conflictelor, negocierea cu partenerii, evaluarea partiala si finala.

Puncte de plecare:

-Managementul schimbarii

-Managementul situational

-Managementul riscului

-Marketingul educational

Clasificare -revenire -)

Dupa tipul resurselor pe care se concentreaza proiectul:

HARD-caracterizate de cerintele manipularii capitalului-proiecte de constructie, echipament si dotare, etc.(resurse materiale si financiare)

SOFT-afecteaza structurile institutionale, personalul, competentele, managementul calitatii, comunicarea(resurse umane)

ATENTIE1

Toate proiectele au o importanta dimensiune umana! Cauzele multori esecuri se gasesc in neluarea in considerare a dimensiunii umane, chiar si a proiectelor tehnice-cerintele utilizatorului, nivelurile de utilizare, nevoile organizatorice.

Tot asa in proiectele SOFT, trebuie luate in considerare si aspectele tehnice, specificatiile ce tin de resursele financiare si materiale: dotare, costuri, etc.

MANAGEMENTUL RISCULUI

Fiecare proiect adduce cu sine riscul ca scopul urmarit sa nu poate fi atins, din diferite motive(resurse insuficiente, organizare defectuasa, neimplicare umana,etc.)

ANALIZA RISCULUI

• Este o etapa importanta in managementul proiectelor
• Fiecare proiect este unic, chiar daca exista elemente, atribute commune.
• Pentru realizarea unui proiect este necesara luarea in considerare a riscurilor potentiale si a dificultatilor care pot aparea in derularea proiectului, in toate fazele sale. Dificultatile apar daca cei implicati "nu stiu cum" si "nu stiu ce" trebuie sa faca. Daca cei implicati stiu cum si stiu ce au de facut, proiectul poate fi dus la bun sfarsit utilizand activitatile specifice, de rutina.

Modelul de mai jos poate indica gradul de risc al proiectului.

Model 1

TIPURI DE PROIECTE

NUSTIU CUM STIU CUM

MANAGEMENTUL PRIORITATILOR SI AL TIMPULUI

Resursele umane, materiale, financiare pot fi substituibile. In general, resursele sunt si restrictii care trebuie luate in considerare. Resursele sunt intotdeauna limitate. Obiectivele proiectului trebuie atinse prin utilizarea eficienta, optima a resurselor disponibile.

Timpul este factorul cel mai greu de gestionat Timpul apare atat ca nevoie, cat si ca resursa.

Timpul ca nevoie:

Nevoia de timp de munca

Nevoia de timp de invatare

Nevoia de timp de odihna

Nevoia de timp liber,etc.

Timpul ca resursa:

Disponibilul de timp necesar oricarei activitati

Reguli ce se aplica in managementul timpului: timpul nu poate fi stocat, schimbat, cumparat, vandut Timpul poate doar sa fie folosit cat mai eficient.

Timpul apare ca resursa care conditioneaza, dimensioneaza si limiteaza aria nevoilor ce pot fi satisfacute la un moment dat, precum si calitatea si cantitatea rezultatelor pe care le producem

Se poate afirma ca modul de analiza si de gestionare a resurselor de timp este proba decisiva a rationalitatii proiectarii in educatia elevilor si a adultilor. Lipsa analizei specifice si explicite a timpului ca resursa a educatiei, este cauza cea mai frecventa a necorelarilor, uneori chiar a irationalitatii programelor de formare.

In raport cu resursele temporale, toate nevoile de educatie, formare, sunt concurente. Caracterul limitat al timpului este constrangerea cea mai severa care obliga proiectantul sa opereze cu ierarhii de prioritate si sa se incadreze in limitele date ale timpului de care dispun formatorii si formabilii.

MODEL 2

STABILIREA PRIORITATILOR

CARACTERISTICILE RESURSELOR TEMPORALE

Timpul real este durata a ceva, ca timp al existentei indivizilor, grupurilor si societatii

Este o resursa limitata-orice activitate este consumatoare de timp; limitele timpului sunt absolute si inextensibile

Este o resursa cu o dinamica unidirectionala-se consuma ireversibil si intr-un singur sens; este resursa neregenerabila si nerecuperabila, se consuma total("a recupera timpul pierdut"-este doar o metafora)

Este o resursa cu polivalenta maxima-utilizarea timpului impune o ordine de prioritati a nevoilor ce trebuie satisfacute si a activitatilor care trebuie desfasurate intr-o perioada de timp data(limitata)

Este o resursa ce se autoconsuma, indifferent daca si in ce mod este asimilat ca resursa a activitatii umane; timpul ori este folosit rational, eficient, ori este irosit definitive; consumul de timp nu este optional, ci obligatoriu, iar singura cale de actiune se refera la cum este folosit

Este o resursa cu potential variabil: ipostaze ale timpului-timp cosmic, timp biologic, timp social, psihologic., au potential variabil datorita duratei umanizate; acest aspect are implicatii practice directe

Sub aspect economic, este cea mai costisitoare resursa-"Time is money"

O caracteristica benefica pentru proiectare si evaluare sociala, aceea ca este folosit ca numitor comun, ca un etalon general pentru compararea, masurarea si evaluarea celor mai diverse activitati si produse. Totul se poate masura in unitati de timp; acest aspect are implicatii si in proiectarea si organizarea proceselor educationale

Timpul -criza de timp-reforma programelor de studii

• Necesitatea regandirii conceptiei privind proiectarea si evaluarea programelor de formare
• Criteriul eficientei- o activitate este cu atat mai eficienta cu cat produce rezultte cantitative si calitative sporite cu un consum de timp cat mai redus

Analiza componentiala a timpului-schema celor "3 opt":

Timpul de munca, timpul liber si timpul de odihna

• Timpul de munca institutionalizat
• Timpul de invatare institutionalizat-activitati colective si activitati individuale de invatare

1.ORGANIZATIILE

Ce sunt organizatiile

Orice organizatie este o colectie structurata de resurse umane si non-umane dirijate pentru atingerea unor finalitati prestabilite.

Organizatiile sunt sisteme de activitati structurate in jurul unor finalitati explicit formulate, care antreneaza un numar mare de indivizi ce detin statuturi ti roluri bine delimitate in cadrul unei structuri diferentiate, cu functii de conducere si coordonare a activitatilor.

Caracteristicile organizatiilor:

structura organizationala descrisa prin variabile: marimea, complexitatea, formalizarea, specializarea, diferentierea activitatilor, pozitii si roluri, relatii si interactiuni;

controlul organizational -staff, structura ierarhica si niveluri de autoritate centralizare/descentralizare, birocratizare;

comportamentul organizational- scopuri, cultura si climat organizational, etos, eficacitate;

schimbarea organizationala- flexibilitate, inertie/inovatie, dezvoltarea personalului.

Scoala ca organizatie

Dupa E. Durkheim: "..societate scolara" . ." este un grup social care are o unitate si o fizionomie proprie, o organizare asemanatoare cu cea a societatii adultilor".

Dupa Emil Paun scoala este un mediu social, organizat conform anumitor norme si reguli.

Se disting doua planuri in abordarea organizationala a institutiei scolare.

Scoala corespunde intr-o anumita masura caracteristicilor organizatiilor birocratice, sub aspect administrativ-managerial, avand o definire si reglementare riguroasa a statutelor si rolurilor, a normelor care le ordoneaza, o diviziune clara a sarcinilor.Sub aspect pedagogic, concretizat in activitatile instructiv-educative de formare a elevilor, aspectele birocratice sunt mai putin prezente, lasand loc inovatiei si creativitatii.

Caracteristici ale scolii ca organizatie:

este o organizatie care invata si produce invatare;

prezenta si desfasurarea adoua activitati de baza, distincte si interdependente:

-activitatea administrativ-manageriala;

-activitate pedagogica-educationala;

aspecte de ordin sociopedagogic;

regulile de eficienta sunt de tip calitativ;

prezenta in masura mai mare a aspectelor informale si a manifestarilor expresive;

cultura organizationala proprie la diferite nivele.

2.CULTURA ORGANIZATIONALA

Definitie:

Cultura organizationala reprezinta un complex specific de valori, credinte conducatoare, reprezentari, intelesuri si cai de gandire impartasite de membrii unei organizatii, care determina modurile de comportare in interiorul si in afara organizatiei si care sunt transmise noilor membri drept corecte.

Caracteristici:

Cultura organizationala este structurata pe doua niveluri

Un nivel superficial, vizibil, ale carui componente sunt secundare (derivate), care cuprinde:

(a)    simbolurile (emblemele de marca) si sloganurile;

(b)   ceremoniile si ritualurile care pot fi, la randul lor: 'de trecere', 'de intarire', 'de integrare', 'de reinnoire';

(c)    'miturile' (povestirile) si 'eroii';

(d)   modelele comportamentale (inclusiv vestimentatia si atitudinile corporale);

(e) 'jargonul' (limbajul profesional si/sau organizational).

Un nivel profund, care cuprinde elementele propriu zise, definitorii, ale culturii organizationale, nivel construit treptat, ca rezultat al istoriei organizatiei si al interactiunii specifice cu mediul. Aceste elemente nu sunt direct vizibile ci pot fi numai deduse (utilizand un aparat teoretic adecvat) din cele superficiale. Aceste componente sunt:

(a)    valorile si credintele conducatoare;

(b)   reprezentarile, intelesurile si modelele ('pattern-urile') de gandire- inclusiv cele oferite prin profesionalizarea specifica.

Imaginea asemanatoare ca un aisberg se sugereaza prin figura de mai jos.

Structura si nivelurile culturii organizationale

( Dupa R. Daft)

Simboluri si sloganuri

Jargonul

Ritualuri si ceremonii

Mituri si eroi

O cultura organizationala puternica este esentiala pentru orice proces de dezvoltare organizationala. Intre conditiile care duc la o astfel de constructie culturala enumeram: cunoasterea, de catre toti membrii organizatiei, a obiectivelor organizationale si a expectatiilor; exprimarea deschisa si impartasirea larga a valorilor si a celorlalte componente culturale; edificarea increderii reciproce intre manageri si salariati; considerarea schimbarii ca oportunitate si nu ca amenintare; incurajarea inovatiilor si a creativitatii; acordarea unui timp suficient pentru 'normalizarea' noilor sisteme; recunoasterea 'dreptului de a gresi'.

Nu exista o cultura monolit, cultura unei organizatii poate fi contradictorie. De exemplu un profesor poate fi apreciat de colegi, dar nu si de elevi. Cultura unei scoli este data de acele elemente care o diferentiaza de alte scoli, de aceea exista preferinte ale parintilor sau elevilor pentru anumite institutii scolare. Este necesara mentinerea elementelor pozitive ale culturii scolii-traditii frumoase, valorile scolii,etc.

Fiecare organizatie se conduce dupa un set de valori transmise din gneratie in generatie. Astfel filosofia scolii, valorile culturii scolii se pot gasi in trasaturi ca:

Incredere si respect fata de copil, respectarea adevarului, dreptate, onestitate, altruism, cooperare si competitie, toleranta, egalitate si respect de sine si fata de altii, exigenta, respect fata de scoala, atasament profesional(etos), excelenta academica, spirit critic, deschis si liber, creativitate,altele.

In literatura de specialitate sunt prezentate valorile unei scolii eficiente cu o cultura a dezvoltarii:

Orientare spre actiune, bazata pe o structurare si ierarhizare adecvata a scopurilor, obiectivelor si prioritatilor;

Orientare spre "client", indeosebi spre actorii actului pedagogic-profesori si elevi,

Accentuarea actiunilor de cooperare intre toti membrii organizatiei;

Cultivarea competitiei, bazata pe recunoasterea succesului academic al profesorilor si elevilor;

Stimularea si sustinerea autoperfectionarii si autodezvoltarii, prin formarea " constiintei de sine" a scolii;

Cresterea responsabilitatii scolii, a profesorilor, pentru calitatea rezultatelor;

Conducerea participativa;

Valorizarea parintilor si a comunitatii locale ca parteneri sociali ai scolii.

In activitatea organizatiei scolare se pot identifica diferite

modalitati de producere, impunere si sustinere a valorilor:

Ceremonii si ritualuri de recunoastere a performantelor elevilor: "Elevul saptamanii", acordarea unor diplome sau recompense, sarbatorirea olimpicilor, scrisori trimise parintilor;

Ceremonii si ritualuri privind activitatea cadrelor didactice: sarbatorirea zilelor de nastere sau onomastice, sarbatorirea profesorilor cu elevi olimpici, ritualul ceaiului sau cafelei din pauza mare;

Ceremonii si ritualuri legate de comunitatea scolii: serbari scolare, excursii colective, ziua scolii, prima zi de scoala, "ultimul clopotel", competitii sportive;

Ceremonii si ritualuri manageriale:zile consacrate discutiilor cu personalul scolii, camera pentru intalnirea cadrelor didactice in timpul liber;

Ceremonii si ritualuri privind activitatea cu familia: reuniuni cu parintii, ziua portilor deschise.

Miturile scolii ,"folclorul"- povesti, legende- referitoare la organizatie si membrii sai.

Cultura organizationala a scolii este importanta sub mai multe aspecte:

ofera modele de urmat sau atrage atentia asupra unor comportamente indezirabile;

creeaza coeziunea si unitatea scolii, un sentiment de mandrie, o identitate speciala a scolii;

indeplineste anumite functii: explicativa, sociologica, psihologica, practica

Literatura de specialitate indica patru tipuri de organizatii sub aspectul culturii organizationale:

Cultura de tip Putere-forma grafica "Panza de paianjen"( Handy 1978), autocratica, totul depinde de conducator, scolile mici, cu sarcini putine, nu complexe;

Cultura de tip Rol- tipica organizatiei clasice, formale-birocratia, forma grafica un "Templu", directorul coordoneaza, exista reguli si proceduri, definirea posturilor, accent pe rol nu pe individ, procedee de rutina, disciplina, comunicare formalizata, rezistenta la schimbare, risc de tensiuni, scoli mari in situatii stabile;

Cultura de tip Sarcina-reprezentarea grafica "Reteua", ierarhie redusa,directorul este conducatorul echipei, accent pe sarcina, planuri, orientare spre proiect, accepta usor schimbarea, rezolva probleme, deschidere, complexitate, accent pe individ, puterea o detin specialistii, limite-o anumita dezordine, resursele pot fi irosite; situatii care reclama inovatie si creativitate, in contexte de schimbare;

Cultura de tip Persoana-reprezentarea grafica "Constelatia"-individul reprezinta un punct central, accent pe talentul individual si nu pe scopurile organizatiei, organizare minimala, vedetism, spirit de competitie, risc de tensiuni si frustrari, nu exista scop comun, fiecare tinde sa-si satisfaca nevoile personale nu cele institutionale, situatii de criza.

Orice organizatie are o combinatie dintre cele patru tipuri de culturi.

In vederea dezvoltarii culturii organizationale scolile, managerii scolari, pot actiona in urmatoarele directii:

Cunoasterea de catre toti membrii a obiectivelor organizationale si expectantelor

Castigarea participarii, incurajarea inovatiei si creativitatii

Luarea in considerare a perceptiilor diferite a diferitelor persoane

Cultivarea angajarii spre excelenta, considerarea schimbarii ca oportunitate

Realizarea unui climat in care oamenii pot sa-si exprime liber propriile idei fara sa se teama de consecinte, incredere reciproca intre manager si salariati

Orientarea activitatii spre satisfacerea cererii diferitelor grupuri de beneficiari ai serviciilor educationale oferite de scoala

Fortificarea unui ethos propriu, a identitatii scolii

Umanizarea institutiei scolare

Cresterea nivelului de incredere si de sprijin intre membri organizatiei

Recunoasterea dreptului de a gresi

Caracteristicile organizationale ale unei scoli au un impact decisiv asupra calitatii invatamantului. Studiile intreprinse de Marshal S. Smith, S.C. Purkey, Lawrence C. Stedman evidentiaza urmatoarele caracteristici ale unei organizatii scolare de succes:

Orientarea conducerii scolii spre problemele educatiei

Management autonom

Planificarea propriului curriculum si monitorizarea realizarii acestuia

Stabilitatea personalului si preocuparea pentru formarea continua a acestuia

Accent pe realizarea de sarcini si nu pe indeplinirea de functii

Recunoasterea si recompensarea succesului academic

Planificarea de tip colegial si colaborativ

Sentimentul de apartenenta la o comunitate academica

Obtinerea sprijinului si implicarii parintilor

Relatii foarte bune cu autoritatile educationale locale

Existenta unui mediu scolar ordonat

Existenta unor scopuri clare si a asteptarilor pentru cele mai inalte performante

Conducerea de tip participativ

Diversitatea programelor de instructie

Atentia sporita a profesorilor fata de elevi

Responsabilizarea elevilor

Grija fata de elevi si prevalenta problemelor academice.

3. DEZVOLTARE ORGANIZATIONALA - "LEARNING ORGANIZATION

- Concept fundamental in cadrul dezvoltarii organizationale

-Progresul si viabilitatea unei organizatii sunt dependente de" capacitatile lor de invatare";

-Teorii referitoare la socializare si invatare sociala;

-Organizatiile sunt capabile de schimbare si progres, prin implicarea membrilor in perspectiva unui sistem de valori

"Learning organization"-desemneaza procesele de realizare dirijata si structurata a schimbarii organizatiei, prin redefinirea, redimensionarea si restructurarea valorilor si comportamentelor colective, grupale; presupune schimbarea oamenilor in cadrul colectivitatii si ca o colectivitate, nu in mod individual; este un proces continuu, cu momente de dinamica mai accentuata, urmate de altele de relativa stabilizare.

Termenul are doua sensuri:

1. organizatia care invata - staff development, este vorba de promovarea unor schimbari privind conceptia despre institutia scolara, despre obiectivele si valorile ei, dar si modificari in modalitatile de activitate, de gestiune si management, care se pot realiza numai prin dezvoltarea si perfectionarea resurselor umane

2. organizatiile care promoveaza si produc invatarea-organizatia scolara are ca activitate de baza invatarea, educatia si instruirea elevilor, studentilor; scoala produce servicii de tip educational, deci este o resursa pentru instruirea si educarea elevilor: organizatia il serveste pe individ.

Organizatii educationale - scoli, universitati, ambele sensuri sunt valabile si sunt in interdependenta, dar pot functiona si autonom.

Proiectul scolii reprezinta tocmai o strategie bazata pe o filosofie sociala, set de valori fiind o modalitate de punere in valoare a culturii organizationale a institutiei scolare.

4. CLIMATUL ORGANIZATIEI SCOLARE

In stransa legatura cu cultura organizationala este si climatul scolii.

Climatul este termen de origine greaca : - "clima"-inclinare; in limba franceza: - "climat"-atmosfera sociala, morala; ambianta.

Sensurile termenului pot fi:

ambianta intelectuala si morala care domneste intr-un grup;

ansamblul perceptiilor colective si a starilor emotionale existente in organizatie;

stare de psihologie colectiva, exprima aspecte de ordin afectiv, starile generate de confruntarile dintre asteptarile angajatilor si conditiile de munca si de viata oferite de organizatie;

manifestare a atitudinilor indivizilor fata de modul de functionare a organizatiei, fata de colegi, fata de manageri;

moralul grupului; atmosfera unei organizatii.

Termenul -climat-exprima dimensiunea subiectiva a muncii intr-o organizatie :

-trairi -satisfactie-insatisfactie, bucurie-tristete, incredere-descurajare;

-influenta asupra bunului mers al organizatiei, asupra performantelor.

Climatul este situational si contextual, supus schimbarii accentuate, influentat de mediul extern.

Rolul climatului in organizatie -este un factor de mobilizare sau demobilizare: -cu valori pozitive devine factor de sustinere

-cu valori negative devine factor perturbator

Manifestari ale climatului:

Caracteristicile relatiilor psihosociale din scoala

Tipul de autoritate

Gradul de motivare si de mobilizare a resurselor umane

Starile de satisfactie sau insatisfactie

Gradul de coeziune din comunitate scolara

Etosul organizatiei scolare reprezinta atasamentul managerilor, al cadrelor didactice si elevilor fata de scoala lor

Relatia dintre climat si etos: un climat nesatisfacator duce la etos scazut; un climat pozitiv duce la etos inalt, capabil sa mobilizeze membrii organizatiei pentru atingerea de performante superioare

Factorii care influenteaza climatul scolii

Factori structurali:

a) Marimea scolii;

b) Compozitia umana a scolii: grupuri si relatii, status si rol, structura pe varsta, sex, grad de omogenitate a pregatirii profesionale, pozitia sociala extraorganizationala.

Factori instrumentali:

mediul fizic, conditiile materiale, relatiile functionale dintre membrii comunitatii scolare, strategiile si modalitatile de actiune, stilul de conducere si competenta mannageriala, modalitatile de comunicare in interiorul scolii si cu partenerii externi.

Factori socio-afectivi si motivationali:

aspecte afective ale relatiilor interpersonale-acceptare, respingere, indiferenta (sociometria);

prezenta unor subgrupuri-"clici", "bisericute"; relatiile dintre manager si subordonati;

satisfactie sau insatisfactie generata de activitatea comuna; convergenta sau divergenta dintre interesele organizatiei si asteptarile membrilor; tehnicile de motivare utilizate in organizatie si consistenta lor; posibilitati si modalitati de promovare; relatia membrilor cu institutia scolara ( contractual, rece-calda, bazata sau nu pe etosul profesional).

Managerul - mediator al climatului scolii

Climatul scolii este un indicator al calitatii vietii scolare

Directorul este:-coordonator al activitatii din scoala

-mediator al relatiilor dintre membrii organizatiei

-mediator al climatului scolii

- stabileste relatia dintre atributiile administrative -academica si instrumental - expresiva, influenteaza climatul la intersectia celor doua axe complementare

- prin autoritatea si calitatile personale, prin stilurile de conducere influenteaza ambianta de munca si invatare in scoala.

Tipuri de climat scolar

Climat autocratic exploatator- neincredere, amenintari, pedepse;

Climat autocratic binevoitor- condescendenta, implicare relativa in luarea deciziilor;

Climat democratic consultativ-comunicarea se face ascendent si descendent, decizii la diferite nivele;

Climat democratic participativ-incredere in subordonati, decizii descentralizate, comunicarea-orizontala si verticala.

Caracteristici comportamentale ale directorilor determina diferite tipuri de climat scolar:

Accentuarea productiva-comportament directiv, control, supraveghere stricta

Distantarea-comportament formal si impersonal, autoritatea functiei

Comsideratia-comportament cald si prietenos, sprijinirea profesorilor

Increderea- comportament angajat si dinamic, exemplu pentru profesori.

Climat deschis caracterizat prin dinamism, angajare, stimulare, relatii colegiale, respect reciproc, climat autentic.

Climat inchis caracterizat prin neangajare, dinamism scazut, rutina, apatie, lipsa de interes, supraveghere continua, relatii tensionate, frustrante, climat neautentic.

Climatul educational la nivelul clasei de elevi reprezinta realitatea intuitiva, direct perceptibila, pentru cei care iau contact cu grupul de elevi.

Elementele ce caracterizeaza climatul educational sunt:

Caracteristicile relatiilor sociale dsin clasa

Comportamentele elevilor in diferite situatii scolare si extrascolare

Tipul de autoritate exercitat

Gradul de ne/incredere intre cadrul didactic si elevi

Climatul desemneaza stari subiective, determinate de dinamica clasei. Exprima starea afectiva a clasei, moralul clasei, relatiile interpersonale dintre elevi, intersectia dintre dimensiunea formala si informala a clasei.Valoarea climatului poate fi pozitiva sau negativa, avand efecte motivationale, stimuland sau franand dezvoltarea colectivului de elevi.

Analiza climatului scolar evidentiaza urmatoarele aspecte de ordin organizational:

Frustrarea, agresivitate

Intimitatea

Nepasarea, abandonul scolar

Accentuarea productiva

Distantarea

Consideratia

Increderea

Alte manifestari ale climatului:

Colegialitate

Familiaritate

Neangajare

Autoritate

Sustinere

Restrictivitate

Climatul negativ este consecinta unui management defectuos.

5.MARKETING EDUCATIONAL

RELATII COMUNITARE SI PARTENERIAT SOCIAL

CONCEPTUL DE MARKETING

Termenul de origine anglo-saxona, "to market"- a desfasura tranzactii pe piata, a cumpara, a vinde, poate fi abordat din perspective multiple: perspectiva economica; perspectiva climatului; perspectiva sociala.

Definitii:

Jacques Lendrevie si Denis Lindon

Marketingul este ansamblul metodelor si mijloacelor de care dispune o organizatie pentru a promova, in colectivitatile de care se intereseaza, comportamente favorabile realizarii propriilor sale obiective."

C. Florescu

" . este deopotriva un mod de gandire si un mod de actiune practica"

Asociatia Americana de Marketing

" Marketingul este procesul planificarii si realizarii conceptiei, evaluarii, promovarii si distribuirii ideilor, bunurilor si serviciilor, pentru a realiza schimburi care satisfac obiectivelle individuale si ale organizatiilor".

Philip Kotler

" Marketingul este un proces social si de conducere prin care indivizii si grupurile obtin ceea ce au nevoie si doresc, prin crearea si schimbul produselor si valorilor cu altii".

Domenii ale aplicarii marketingului sunt multiple, existand diferite criterii de grupare:

a. Profilul activitatii-

Marketinguri vectoriale"- industrial, agricol, servicii, sectoare necomerciale:- marketing politic, public si administrativ: educational, cultural, sanatate.

b. Criteriul teritorial:

marketing intern;

marketing international.

c. Nivelul de organizare economica:

micromarketing -la nivel de organizatie;

macromarketing -la nivel de ramura sau economie nationala.

d. Criteriul sarcinilor:

marketing stimulativ-cerere ce trebuie creata;

marketing conversional-pentru cerere repulsiva;

marketingul dezvoltarii-pentru cerere latenta ce trebuie dezvoltata;

marketing pentru sincronizare-pentru cerere neregulata.

Piete-tinta: organizatii, consumatori, demnitari guvernamentali, grupuri de interes public, mass-media, spitale, unitati de invatamant, teatre, muzee, galerii de arta, partide politice si candidatii lor, organizatii religioase, fundatii caritabile, gradini zoologice, etc.

CONCEPTUL DE MARKETING EDUCATIONAL

Pentru a-si indeplini destinul educatia trebuie sa beneficieze de o viziune de perspectiva si de o politica de dezvoltare care sa antreneze obiectivele institutiilor educationale cu cerintele consumatorilor de educatie. Educatia, ca orice act de cultura este prospectiva; ea presupune un proiect de emancipare a omului si a societatii in care traieste. Pentru a raspunde nevoilor de educatie reale si pentru a suscita nevoi latente, organizatiile educationale trebuie sa-si formuleze un set de obiective strategice care sa tina seama de potentialul de care dispun si de componentele mediului in care actioneaza. Setul de strategii care vizeaza satisfacerea optima a cerintelor pietei educationale reprezinta esenta politicii de marketing

Definitie de lucru:

Marketingul educational reprezinta un ansamblu de metode si tehnici utilizate de catre ofertantul de educatie, organizatie, sistem de educatie, individ, pentru a determina receptivitatea potentialilor clienti fata de serviciul educational, precum si pentru promotionarea acestuia pe piata.

Raspunde unei duble necesitati: de a cunoaste asteptarile publicului privind produsul sau serviciul furnizat; de a repartiza eficient resursele materiale si financiare ale organizatiei in functie de nevoile reale ale beneficiarilor.

Factorii care au influentat aplicarea marketingului in educatie:

( dupa P. Dupouey)

Aparitia concurentei intre sistemele de educatie, pe de o parte si mass-media sau agentii economici si sociali, pe de alta parte( care isi atribuie si functii educative); intre diferitele componente ale sistemului-pe orizontala sau verticala-insitutii din sectorul public si privat, intre filiere de formare;

Deconcentrarea si descentralizarea majoritatii sistemelor scolare, care sunt nevoite sa se deschida tot mai mult nevoilor reale individuale si comunitare;

Modificarile de cultura organizationala, in directia profesionalizarii specifice si deschideri la inovatie;

Impunerea pregatirii manageriale, la nivelul profesorilor si chiar apel la manageri profesionisti pentru conducerea institutiilor scolare;

Apropierea dintre educatie si lumea muncii, prin profesionalizarea tot mai timpurie a studiilor si prin asumarea de catre intreprinderi a unor functii educative;

Redescoperirea si redefinirea culturii generale;

Prelungirea duratei studiilor;

Cresterea costurilor necesare unei educatii de calitate;

"Consumerismul" educational;

Internationalizarea formarii;

Diminuarea increderii in conceptul si politicile relative la educatia permanenta datorita costurilor mari in raport cu eficienta, cautandu-se o formare initiala de calitate.( S. Iosifescu).

Metode si tehnici de marketing educational:

studii de nevoi-au ca obiectiv stabilirea serviciilor educationale cele mai adecvate pentru a raspunde eficient problemelor si proiectelor de ordin economic si social al comunitatilor, grupurilor sociale sau organizatiilor

Studii de pozitionare- au ca finalitate determinarea partii de piata deja ocupata si specificul regional al ofertei de educatie existente( pe sectoare de activitate, niveluri de varsta, categorii socio-profesionale).

studii de piata - constau in:

identificarea organizatiilor/institutiilor care normeaza, regleaza si controleaza domeniul;

identificarea furnizorilor de servicii educationale si a clientilor actuali si potentiali;

studiul (calitativ) al nevoilor, motivatiilor, atitudinilor, reprezentarilor, barierelor, concurentei;

studiul(cantitativ) al puterii de cumparare si al solvabilitatii potentialilor clienti - daca acestia pot suporta costurilllle directe si indirecte ale formarii- al volumului de operatii realizate/realizabile pe piata( pe produs, segment al clientelei sau piata).

studii de implementare - pentru o anumita institutie de formare sau un anumit ciclu sau produs de formare, in functie de criterii demografice, sociologice si culturale, in raport cu populatia vizata.

studii de dezvoltare si restructurare -au ca obiectiv identificarea de noi produse si servicii educationale in zona traditionala de oferta sau in domenii noi, prin reorientarea resurselor existente.

Instrumente si procedee de marketing:

Observarea concreta a sectorului de activitate sau a zonei geografice;

Sondajele de opinii si anchetele;

Interviuri individuale sau in grup, ocazionale sau periodice;

Chestionarele postale sau telefonice;

Consultarea expertilor in domeniu;

Utilizarea metodelor statistice si prelucrarea datelor obtinute la nivel national sau local

( anuare statistice, buletine informative).

"Mixul de marketing"

"Mix"-prescurtare de la mixture-engl., cu sensul de amestec, imbinare, combinare: produsul/ serviciul, pretul, distributia (plasament), promotionarea/publicitatea   

Conceptul de marketing -mix vizeaza orientarea activitatii in functie de resursele interne si de conditiile pietei, deoarece pozitia ocupata de fiecare componenta in parte depinde de posibilitatile ofertantului si de solicitarile consumatorilor. Pentru fiecare din cele patru componente exista mai multe variante de combinatii.In domeniul serviciilor intervin o serie de variabile specifice .

1. Produsul/serviciul educational trebuie sa cuprinda:

Potentiali beneficiari si conditiile de inscriere

-nivel de formare, varsta, sex, motivatie, caracteristici speciale-somaj, handicap;

Obiectivele formarii -competente si capacitati ce vor fi formate sau dezvoltate;

Continutul fomarii- domeniu, specialitate, rezultate asteptate, situatii de fomare;

Metodologia utilizata;

Formatorii-calificare, experienta, nivelin ierarhia organizatiei;

Atestare sau acreditare -prin acte oficiale sau nu

Durata formarii propuse;

Locul formarii-care poate fi un avantaj sau un handicap.

2.Pretul:

-cheltuieli directe si indirecte-rechizite, echipamente, pregatire suplimentara;

-identificarea potentialilor clienti care pot plati serviciile educationale:

-organizatiile economice, colectivitati teritoriale, marele public.

3.Distribuirea:modul in care serviciul educational ajunge la grupurile tinta:

locul si posibilitatile de acces

agentii de relatii cu publicul-prezentarea adresei, modalitatile de transport, reteaua de telecomunicatii, pretul cazarii, posibilitati de recreere,etc.

aceste aspecte au importanta mai ales la nivel universitar, invatamant privat, sau invatamant la distanta.

4.Promotionarea, publicitatea si "ambalarea" produsului/serviciului educational:

aducerea la cunostinta si prezentarea in fata potentialilor clienti prin diferite mijloace a informatiilor despre serviciul educational

suport promotional adecvat- brosuri, afise, pliante, cataloage, anunturi in ziare, "clipuri" la posturi de radio sau tv

etape promotionale: anuntul, informarea, informarea pentru vanzare

"imaginea de marca"-adecvata si individualizata.

Factori care influenteaza cresterea importantei marketingului educational :

factori demografici -scaderea efectivelor de elevi si tendinta de imbatranire a populatiei;

nevoia cresterii eficientei generale a educatiei scolare;

multiplicarea ofertantilor de educatie si a serviciilor educationale oferite,

restructurarea sistemului public de educatie pentru a face fata nevoilor unei societati in schimbare;

reculul culturii occidentale si globalizarea problemelor economice si sociale.

CONCEPTUL DE PARTENERIAT SOCIAL SI EDUCATIONAL

a) Coordonate:

Dezvoltarea resurselor umane si a capacitatilor manageriale la nivelul scolii;

Descentralizare- structuri locale puternice;

Cresterea importantei curriculum-ului local;

Flexibilitatea sistemului de formare in raport cu cerintele specifice;

Dezvoltarea si exersarea unei culturi a dialogului, implicarea societatii civile in viata scolii;

Corelarea actiunilor, motivarea partenerilor pe baza identificarii intereselor comune, convergente sau complementare ale acestora;

Implicarea activa a agentilor economici, reprezentantilor comunitatii locale si societatii civile in procesul formarii profesionale;

Investigarea oportunitatilor de pregatire; studii de piata a muncii, prognoze privind evolutia socio-economica;

Corelarea continutului pregatirii cu cerintele generale si specifice din economie;Metode si mijloace moderne de pregatire, cu accent pe latura formativa ( competente/deprinderi, priceperi) pentru a spori capacitatea sistemului educational de a raspunde nevoilor reale ale pietei muncii si cerintelor societatii;

perfectionarea sistemului de alocare a resurselor financiare pentru formarea initiala, dezvoltarea si utilizarea eficienta a acestora.

Presupune relatia eficienta si activa dintre scoala si comunitatea locala.

b) Scoala si comunitatea locala

-Relatiile scolii cu familia ;

-Relatiile scolii cu autoritatile locale;

-Relatiile scolii cu biserica;

-Relatiile scolii cu agentii economici;

-Relatii cu organizatii nonguvernamentale;

-Relatiile scolii cu mass-media.

c) Comunicarea cu partenerii sociali

-comunicare interorganizationala;

-fluxul informational;

-comunicare interpersonala;

-pregatirea resurselor umane pentru comunicare.

d) Optimizarea relatiilor cu partenerii sociali prin marketing educational