OFERTA DE MUNCA

Oferta de munca

Factorii principali care influenteaza oferta de munca sunt:

Marimea salariului (nominal, real).

Raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii (relatia dintre efortul individului si costul de oportunitate)

Nevoia de a subzista a salariatului si a familiei sale.

Tinand seama de influenta acestor factori, curba ofertei de munca este atipica cum se poate observa in figura urmatoare.

Fig. 3 Curba ofertei de munca

Oferta de munca incepe la un nivel de salariu (S₀, A) care ii permite lucratorului sa supravietuiasca.

Apoi, aceasta sporeste in paralel cu cresterea salariului (pana la pct.B).

Incepand din acest punct, orice sporire a salariului va antrena o reducere a cantitatii de munca oferita de individ.

Oferta de munca a individului depinde si de natura muncii, de securitatea ocuparii, de gradul de independenta economica.

Modificarea salariului (crestere, scadere) provoaca reactii mai putin nete in oferta de munca decat in cazul unui bun economic obisnuit.

Economistul american Douglas a demonstrat ca, in cazul unei localitati izolate curba ofertei era descrescatoare.

Fig. 4 Curba de utilitate a venitului

Sub un anume nivel de salariu, lucratorii au tendinte de a parasi localitatea, are loc migrarea, respectiv se diminueaza volumul de munca in paralel cu reducerea salariului (BC). Intre doua niveluri numarul orelor de munca se modifica in sens invers fata de marirea salarilui orar (efectul de venit).

Pentru o intreprindere izolata, curba ofertei se reprezinta sub forma crescatoare traditionala, deci curba ofertei de munca nu este altceva decat curba de utilitate a venitului [Fig. 4].

Elasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice.

Analiza acestei probleme presupune formularea de raspunsuri adecvate la intrebarea privitoare la intensitatea modificarii salariului.

Raspunsul la aceasta intrebare este urmatorul:

Oferta de munca este inelastica; coeficientul de elasticitate a acestei oferte este subunitar.

Grupa factorilor economici se refera la lipsa posibilitatii sau a dorintei indivizilor de a-si schimba locul de munca dintr-o localitate in alta, fara a-si schimba genul de activitatea practicat.

Motivele concrete ale unei altfel de mobilitati a ofertei de munca pot fi:

- costurile banesti mari solicitate de schimbarea locuintei.

- inconvenientele legate de schimbarea domiciliului;

- dificultatea de a se rupe de familie;

- disponibilitatea redusa de a gasi facilitatile din localitatea de plecare;

- eventualul cost al vietii mai ridicat in localitateade destinatie;

- teama de necunoscut.

Grupa factorilor demografico-ocupationali si profesionali consta din lipsa capacitatii sau a dorintei indivizilor de a-si scimba ocupatia sau locul de munca.

Pentru depasirea acesor limite sunt necesare unele conditii prealabile:

- crearea unor slujbe altenative in aceiasi localitate;

- locurile de munca oferite suplimentar sa solicite aptitudini similare;

- indivizii sa dispuna de informatii bogate si corecte despre locurile de munca disponibile si conditiile de desfasurare a activitatilor.

Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatoare de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzatori, in care prin mecanismul pretului muncii, al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice, se ajusteaza cererea si oferta de munca.

Oferta de munca (cererea de locuri de munca) se delimiteaza in cadrul potentialului demografi printr-o serie de criterii, de conditii socio-demografice, de optiuni ale persoanelor cu varsta legala de munca si apte de munca.

Oferta de munca, constituie deci acele resurse de munca, acel potential de munca, care se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului (remunerarii).

Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii-munca din partea utilizatorilor acesteia.

Conditia generala a transformarii nevoilor de munca in cerere de munca este remunerarea sau salarizarea acestea se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.

Cererea de munca si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente pe de-o parte, de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor ca si de actiunile sociale si pe de alta parte, de fenomenele si procesele social-demografice.

Aceste independente multiple sunt sugerate prin schema de mai jos.

Fig. 5 Piata muncii - procesele demografice - dezvoltarea economica.

Caracterul specific de piata de munca dupa T. Malthus poate fi pus in evidenta prin urmatoarele aspecte:

a)      cererea de munca este, pe termen scurt, practic invariabila, crearea de noi locuri de munca presupune dezvoltarea activitatii existente si initierea altor noi.

b)      oferta de munca (cu gradul ei de instructie, cu calificarile ei) isi pune amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de munca.

c)      oferta de munca, la randul ei, se formeaza in decursul unui orizont de timp indelungat, timp in care noua generatie ajunge la varsta legala de munca si se instruieste.

d)      mobilitatea redusa a fortei de munca, a procesului acesteia.

e)      oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici (varsta, starea sanatatii, psihologia oamenilor).

f)        eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre structurile acestora fac ca substituirea intre diferitele ei componente sa fie redusa.

Piata muncii se desfasoara in trepte sau faze.

In prima faza se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor. Aici se manifesta tendinta generala de formare a salariilor la nivelul economiei nationale sau la nivelul unor mari segmente de piata a muncii.

In cea de-a doua faza - o continuare a primei - are loc intalnirea in termeni reali a cererii si ofertei.

Pe piata muncii se intalnesc si se confrunta doua forte, doua componente:

vanzatorul de munca, ofertantul acestui articol specific (solicitantul de locuri de munca) care asteapta maximum de avantaj net de pe urma vanzarii, a incheierii muncii sale.

cumparatorul de forta de munca, utilizatorul(cel ce ofera locuri de munca) care la randul lui, asteapta maximum de profit.

Fazele pietei se regasesc atat in ceea ce priveste oferta (individuala, organizata si prin sindicate) cat si in cererea de munca, in ceea ce ii priveste pe utilizatori (firme individuale, oligopoluri, monopoluri, organizatii nationale, societati multinationale)