Pregatirea profesionala

Pregatirea profesionala

Pregatirea profesionala este un proces de instruire, pe parcursul caruia participantii dobandesc cunostinte teoretice si practice necesare desfasurarii activitatii lor prezente

Pregatirea profesionala se deosebeste de dezvoltarea profesionala, care este un proces mai complex, avand drept obiectiv insusirea cunostintelor utile, atat pentru prezent cat si pentru viitor

Pregatirea profesionala se obtine pe cai diferite, fiind influentata de o serie de factori si este asigurata de totalitatea actiunilor de instruire in vederea exercitarii in mod cat mai eficient a profesiei.

Independent de modul de desfasurare a pregatirii profesionale ies in evidenta componentele procesului de pregatire profesionala : formarea si perfectionarea profesionala.

Prin formarea profesionala se urmareste dezvoltarea unor capacitati noi, in timp ce prin perfectionarea profesionala se vizeaza imbunatatirea capacitatii existente.

Dupa unii autori(7), formarea profesionala include calificarea profesionala, perfectionarea, specializarea, formarea prin experienta si informarea profesionala

Formarea si perfectionarea profesionala se intrepatrund, dar intre ele exista delimitari nete : formarea profesionala, vizeaza calificare initiala, respectiv insusirea unor noi meserii, spre deosebire de perfectionarea profesionala, care vizeaza insusirea de catre lucratori deja calificati intr-un anumit domeniu a unor noi cunostinte, priceperi si deprinderi de munca, recunoscute ca facand parte din continutul meseriei, cat si policalificarea si recalificarea.

Eficienta acestora este in functie de preocuparea pentru aplicarea in practica a ceea ce s-a invatat.

Evaluarea aplicarii celor invatate se concretizeaza in cantitate si calitatea cunostintelor; modificarea comportamentului; perseverenta in aplicarea cunostintelor insusite; schimbarea mentalitatilor, cresterea eficientei organizatiei.

De aceea, organizatia trebuie sa acorde o atentie deosebita selectarii persoanelor care vor participa la programele de formare si perfectionare profesionala.

A. Obiectivele pregatirii profesionale

Pregatirea profesionala trebuie sa fie o investitie profitabila in resursele umane ale unei organizatii, care sa conduca la cresterea performantelor salariatilor si la adaptarea acestora la shimbarile structurale, sociale si tehnologice.

Unele obiective sunt comune majoritatii profesiilor, altele fiind specifice numai lucratorilor dintr-o ramura, organizatie sau grup de munca.

Obiectivele pregatirii profesionale pot fi constituite din :

perfectionarea capacitatii de rezolvare a problemelor;

executarea unor lucrari specifice;

rezolvarea unor sarcini noi;

imbunatatirea capacitatii de comunicare;

pregatirea unor schimbari.

Obiectivele pregatirii profesionale se stabilesc printr-o analiza complexa pentru identificarea cerintelor de pregatire profesionala. La stabilirea acestor cerinte se porneste de la nivelul existent de pregatire evaluat prin testarea cunostintelor la inceperea programului de perfectionare. Pe baza informatiilor referitoare la cunostintele, dexteritatile, deprinderile de munca si atitudinea angajatilor, se stabileste continutul programului de pregatire profesionala

Stabilirea cerintelor de pregatire profesionala presupune parcurgerea urmatoarelor etape

precizarea obiectivelor pe total organizatie, pe compartimente structurale si pe fiecare salariat;

stabilirea noilor cunostinte care sunt necesare salariatilor pentru a-si indeplini sarcinile in mod eficient;

stabilirea metodelor de pregatire, a institutiilor la care se va apela si inventarierea resurselor disponibile;

elaborarea programului de pregatire profesionala.

B. Metode de pregatire profesionala a salariatilor

Exista un numar mare de metode, dintre care o aplicabilitate mai larga o au urmatoarele :

pregatirea profesionala la locul de munca;

pregatirea profesionala in scopul indeplinirii responsabilitatilor functiei ( participarea in grup la elaborarea de proiecte, lucrari si studii, delegarea sarcinilor, inlocuirea temporara a sefului ierarhic);

rotatia pe posturi

participarea la grupe eterogene de munca;

participarea ca instructor la programe de pregatire;

participarea la sedinte;

participarea la "comitete-junior".

O posibila clasificare a tehnicilor de instruire este : instruirea pe post si instruirea in afara postului.

Instruirea pe post se poate face prin :

indrumarea celor care se pregatesc de catre specialisti sub forma unor discutii bazate pe evaluarea performantelor individuale;

demonstratia, care cuprinde explicarea si exemplificarea prin efectuarea de catre un specialist a unor activitati, operatii, etc. in fata celor care trebuie sa invete;

instruirea prin mentori, utilizand consilieri si profesori;

rotatia pe mai multe posturi ,salariatii confruntandu-se direct cu cerintele si dificultatile fiecarui post;

invatarea prin actiune, care se aplica in special pentru perfectionarea managerilor;

asistarea sefului direct in rezolvarea unor atributii ale acestora.

Instruirea in afara postului se poate face prin :

participarea la cursuri si seminarii ;

efectuarea de stagii de specializare;

participarea la vizite de lucru insotite de demonstratii teoretice si practice;

studiu individual;

joc de roluri;

studii de caz, prin intermediul carora participantii la instruiri sunt pusi in situatii reale, pe care trebuie sa le diagnosticheze si sa gaseasca solutii de rezolvare;

grupul T ( training group ), metoda prin care persoane reunite in grupuri de 8-12 membri se pot instrui si aprecia prin analiza reactiei comportamentale a celor din grup fata de ei.

La unele dintre metode , vom face scurte referiri explicative :

Pregatirea la locul de munca se mai poate realiza prin ucenicie si prin pregatirea de laborator.

Prin pregatirea in laborator se studiaza evolutia comportamentului in cursul procesului de invatare, iar rezultatele obtinute la un moment dat fiind considerate punct de plecare pentru pregatirea ulterioara.

Participarea in grup, la elaborarea unor proiecte , lucrari, studii are drept scop confruntarea cursantilor cu probleme reale, care au posibilitatea sa propuna solutii, sa elaboreze variante, sa aleaga solutia optima si sa o aplice in practica. Cursantii invata astfel , cum s-ar putea aborda, in viitor, problemele similare.

Inlocuirea temporara a sefului ierarhic se foloseste pentru pregatirea profesionala a managerilor ( un manager poate fi inlocuit de un subaltern al sau pe o anumita perioada , in mod voit sau fortat ). La fel si in cazul rotatiei pe posturi.

Participarea ca instructor la programele de pregatire presupune actualizarea pregatirii si insusirea de noi cunostinte.

Participarea la " comitete junior " este folosita de intreprinderile americane pentru pregatirea profesionala a tinerilor manageri.

" Comitetele junior isi aleg singure subiectele de investigatie si pe baza cercetarilor , propun unele recomandari pentru conducerea firmei , rolul lor fiind de investigare si analiza.

Pregatirea profesionala a managerilor are anumite particularitati , care impun metode de pregatire , oarecum specifice.

Dintre acestea mentionam : studiul individual ( din cercetari a rezultat ca invatatul prin studiu individual permite retinerea a 90% din informatii, comparativ cu 10% dupa o conferinta de doua ore si 50% din materiale prezentate in mod vizual ); metoda cazurilor ( consta in alegerea unei probleme concrete, care se comunica unui grup format din managerii care participa la curs, care urmeaza sa gaseasca solutii la problema data, modul de solutionare a cazului indica nivelul de pregatire al participantilor); autoinstruirea cu ajutorul tehnicii de calcul ( instruirea se poate realiza pas cu pas; informatiile sunt segmentate in mai multe capitole cu dificultate crescatoare; cel care se instruieste trebuie sa raspunda la un chestionar ; la raspunsuri corecte se trece mai departe ,iar la raspunsuri incorecte se revine la materialul anterior ); folosirea de mijloace audio-vizuale : filme scurte, televiziune cu circuit inchis, video-teleconferinte si asa mai departe.

C. Programe de pregatire profesionala

Pregatirea profesionala se poate organiza sub diferite forme , in cadrul firmelor , in unitati specializate sau in institute de invatamant superior.

Cel care concepe un curs de pregatire profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

elementele teoretice au valoare in masura in care ele pot fi aplicate la locul de munca al cursantului si au rolul de a orienta , de a promova realizari performante;

experienta este o componenta importanta a procesului de pregatire profesionala, astfel ca programul va avea in vedere participarea activa a cursantilor;

in proiectul programului de pregatire se va rezerva un numar adecvat de ore pentru problemele de comunicare care se realizeaza cu dificultate in activitatile practice;

schimbarile de atitudine urmeaza schimbarilor de comportament ;

In proiectul programului de pregatire profesionala se vor stabili : metodele de invatare, mijloacele de predare, continutul, locul de predare si altele.

Sistemul pe care il introduce noul cadru normativ in Romania urmareste incurajarea ofertei de programe de formare din partea furnizorilor de formare.

Implementarea acestui sistem urmareste ca :

furnizorul de formare sa-si poate construi programe de formare care sa fie recunoscute la nivel national si, in perspectiva, la nivel european;

angajatorii sa aiba siguranta dobandirii de catre participantii la programele de formare a unor competente care sa imbunatateasca rezultatele activitatii organizatiei;

persoanele care participa la programele de formare profesionala sa stie ca vor dobandi competente si calificari recunoscute si la nivel international.

Proiectarea programelor de formare profesionala a adultilor se realizeaza la initiativa furnizorilor de formare.

Programele de formare profesionala a adultilor pot fi de :

initiere , dobandirea unor cunostinte , priceperi si deprinderi minime, necesare desfasurarii unei activitati;

calificare, dobandirea ansamblului de competente profesionale necesare practicarii unei meserii sau profesii;

perfectionare, dezvoltarea competentelor profesionale din cadrul aceleiasi calificari;

specializare , obtinerea de cunostinte si deprinderi intr-o arie restransa de cuprindere a unei ocupatii;

recalificare, dobandirea competentelor specifice unei alte meserii sau profesii, diferita de cele dobandite anterior.

Programele de initiere , perfectionare si specializare se finalizeaza cu certificate de absolvire, iar cele de calificare si recalificare cu certificate de calificare profesionala.

Programele de formare profesionala sunt concepute pe baza standardelor ocupationale pentru ocupatiile cuprinse in Clasificarea Ocupatiilor din Romania ( C.O.R).

In conceperea programelor de formare , furnizorul trebuie sa tina cont :

de propriile nevoi ( daca este organizatie care concepe programe de formare pentru angajatii proprii ) sau de nevoile de formare identificate pe piata muncii ( prin cercetari proprii sau studii de nivel national);

de solicitarile beneficiarilor, persoane fizice sau juridice;

politicile si strategiile de dezvoltare elaborate de diferite autoritati la nivel national, regional si local, in plan general si sectorial.

In proiectarea programului de formare , furnizorul trebuie sa aiba in vedere :

tipul de program ( initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare ) ;

ocupatia pentru care realizeaza programul de formare sa fie cuprinsa in Clasificarea Ocupatiilor din Romania ( C.O.R)

obiectivele sa fie exprimate in competente profesionale, in concordanta cu standardul ocupational;

conditiile de acces si durata , adica programul sa corespunda obiectivelor propuse si nivelului de calificare al ocupatiei;

locul de desfasurare a programului pentru pregatirea teoretica si pentru pregatirea practica;

formele de organizare a programului ( curs, seminar, stagiu de practica, proiect etc. );

planul de pregatire ( desfasurarea cronologica a programului de formare);

numarul de participanti pe grupe de pregatire teoretica si practica;

formele si modalitatile de evaluare a programului de formare ( forma de evaluare , ce se evalueaza , cine face evaluarea si instrumentele de evaluare );

programa de pregatire se eleboreaza pe discipline/module si cuprinde durata, obiectivele generale, obiectivele de referinta , continuturile de baza pe capitole/segmente de pregatire teoretica sau practica , metode de formare, mijloace de instruire , materiale de invatare si criterii de evaluare;

modalitatile de evaluare a participantilor , la programul de formare, formele , metodele si instrumentele de evaluare, scala de apreciere;

resursele materiale ( spatiile , dotarile, echipamentele, suportul de curs necesare atingerii obictivelor formarii sa fie disponibile in marimea /cantitatea suficienta si la calitatea adecvata );

resursele umane ( sa existe formatori persoane care sa aiba competente si experienta in domeniul ocupational respectiv sau in formare ).

D. Formarea profesionala a adultilor

Cadrul institutional si legislativ

Romania a initiat o serie de schimbari care vor conduce la crearea unui sistem modern de formare si dezvoltare profesionala compatibil cu cel european, care sa faca posibila libera circulatie a fortei de munca si recunoscuta in intregul spatiu european a calificarilor obtinute la nivel national ( Figura nr. 8 de la pagina 54).

Aceste schimbari au loc in contextul schimbarilor intervenite in strategia Uniunii Europene, in domeniul educatiei ,in general si al formarii profesionale , in particular.

Comisia Europeana, la solicitarea Consiliului Europei a emis in octombrie 2000 Memorandumul invatarii pe tot parcursul vietii, document pe care il lanseaza intr-o dezbatere larga la nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene si la nivelul tarilor candidate si prin comunicatul Comisiei Europene din noiembrie 2001 , stabileste obiectivele generale ale invatarii pe tot parcursul vietii.

Comunicatul recomanda sase actiuni prioritare

valorificarea invatarii

informare , orientare si consiliere

investirea de bani si timp in invatare

accesul la invatare

deprinderi de baza

pedagogie inovativa

Memorandumul si comunicatul Comisiei Europene sunt primele documente europene centrate pe om, care se refera la ,,invatarea pe tot parcursul vietii,, si nu la educatia pe tot parcursul vietii.

Sintagma ,,invatarea pe tot parcursul vietii,, subliniaza ideea ca procesul de invatare are loc doar in cadrul scolii si ca transferul cunostintelor nu are loc doar de la catedra catre elev , student sau cursant.

O persoana se afla in " situatia de invatare " nu numai atunci cand participa la un proces formal de invatamant, in cadrul unei institutii de invatamant , cu scopul de a dobandi competente recunoscute prin diplome sau certificate.

Activitati de formare in sistem nonformal se pot desfasura la locul de munca, in cadrul unor organizatii ale societatii civile(asociatii profesionale,organizatii de tineret, organizatii ale partenerilor sociali,etc.),prin actiuni de cultivare a unor aptitudini(arta,muzica,sport,s.a) sau de completare a cunostintelor profesionale, fara a se urmari certificarea formala a competentelor dobandite.

Formarea profesionala este o componenta a invatarii , astfel incat obiectivele generale ale invatarii pe tot parcursul vietii sunt, in acelasi timp, obiectivele generale ale formarii profesionale pe tot parcursul vietii.

Orice referire in cadrul legislativ institutional al formarii profesionale in Romania trebuie deschisa cu legea nr.132 1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.).

Infiintarea acestui organism national, initiata si sprijinita de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, are drept scop crearea cadrului institutional pentru dezbaterea principalelor probleme din domeniu si stabilirea prioritatilor nationale , in contextul politicilor si strategiilor adoptate la nivel european.

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.) este autoritate administrativa autonoma cu structura tripartita si reprezinta forumul de dialog social in domeniul formarii profesionale continue in Romania.

Infiintat ca organism tripartit initial cu rol consultativ in fundamentarea politicilor de formare profesionala , Consiliul National de Formare Profesionala a adultilor(C.N.F.P.A.) a practicat de la inceput dialogul social intre reprezentantii autoritatii publice centrale, sindicatelor si patronatelor,in principal pentru implicarea tot mai activa a partenerilor sociali in formarea profesionala, in determinarea necesarului real de formare profesionala precum si a nivelurilor de calificare si competentelor cerute pe piata muncii.

Pentru indeplinirea sarcinilor stabilite prin lege , Consiliul N ational de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.) actioneaza in vederea realizarii unor studii pe baza carora formuleaza recomandari pentru imbunatatirea formarii profesionale , urmareste coerenta cadrului legislativ in domeniul formarii profesionale prin functia sa de avizare a proiectelor de acte normative din domeniu.

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.) se implica si in elaborarea si implementarea unor programe cu impact national , cu componente vizand formarea profesionala.

Cel mai semnificativ exemplu il reprezinta Planul National de Actiune pentru Ocupare.   

Prin legea formarii profesionale a adultilor,Ordonanta Guvernului nr. 129 2000, Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.) ii revin si atributii executive , ceea ce face mai clar rolul sau de regulator al pietei formarii profesionale continue.

Astfel, Consiliul National de Formare a Adultilor (C.N.F.P.A.)asigura calitatea formarii profesionale prin evaluarea si autorizarea programelor de pregatire profesionala a adultilor , prin monitorizarea activitatii furnizorilor de formare profesionala , prin asigurarea obiectivitatii si externalizarii evaluarii finale a cunostintelor ,

prin promovarea unei formari a formatorilor adecvata lucrului cu adultii, iar pentru cresterea transparentei calificarilor, Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.) promoveaza un sistem de recunoastere a competentelor independent de calea pe care au fost dobandite : formala, nonformala, informala, prin autorizarea centrelor de evaluare a competentelor.

Rolul Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.) de asigurare a calitatii formarii profesionale a adultilor a devenit si mai puternic prin fuzionarea Consiliului de Standarde Ocupationale si Atestare cu C.N.F.P.A., ceea ce conduce la existenta unui singur organism insarcinat cu elaborarea metodologiilor atat pentru intocmirea si validarea standardelor ocupationale, cat si pentru autorizarea,monitorizarea , evaluarea si certificarea formarii.

Consiliul de Standarde Ocupationale si Atestare(C.O.S.A.) a fost infiintat in anul 1994 prin acordul de vointa a reprezentantilor Guvernului, sindicatelor si patronatelor din Romania, in vederea desfasurarii unei politici unitare in domeniul expertizarii calificarii profesionale a fortei de munca.Scopul principal al C.O.S.A. a fost crearea cadrlui care sa asigure obtinerea unei forte de munca pregatite, evaluate si certificate pe baza de competente profesionale.

Obiectivele majore menite sa conduca la atigerea acestui deziderat au fost :

promovarea conceptului de competenta in formarea si evaluarea profesionala ;

adaptarea procedurilor de elaborare a standardelor ocupationale ;

aprobarea si inregistrarea standardelor ocupationale ;

adoptarea unei metodologii unitare de evaluare si certificare de personal pe baza standardelor ocupationale;

autorizarea centrelor de evaluare;

promovarea activitatii la nivel national.

C.O.S.A. a adoptat procedurile de elaborare a standardelor ocupationale la inceputul anului 1996 si pe parcursul a cinci ani a coordonat si finantat elaborarea a 300 de standarde ocupationale care au fost aprobate si inregistrate in banca de date a C.O.S.A.

La stabilirea domeniilor economice si a ocupatiilor pentru care s-au elaborat standarde , C.O.S.A. a avut in vedere:

importanta domeniului pentru economia nationala;

numarul persoanelor angajate in respectivul domeniu;

ocupatii noi datorita schimbarilor tehnologice.

C.O.S.A. a elaborat, testat si a adoptat o metodologie de evaluare si utilizare a competentelor profesionale pe baza standardelor ocupationale precum si procedurile de autorizare si monitorizare a centrelor de evaluare , care au fost implementate in cinci centre de evaluare a competentelor profesionale autorizate in perioada 2001-2003.

Consiliul pentru Standarde Ocupationale (C.O.S.A.) s-a unit in iunie 2003 cu Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor(C.N.F.P.A.),infiintandu-se in cadrul acestuia Directia pentru Standarde Ocupationale si Atestare.

Tendinta in lume de adoptare de standarde pentru ocupatii si activitati profesionale este crescatoare.

Pe plan international au diferite denumiri : standarde de aptitudini, standarde ocupationale, standarde de ramura sau standarde de competenta.Indiferent de titlul folosit scopul lor este acelasi : de a descrie repere clare de ordin calitativ pentru indeplinirea corespunzatore a activitatilor impuse la locul de munca.

Un standard care descrie clar nivelul de calitate acceptat in indeplinirea sarcinilor specifice unei activitati de munca poate servi drept ghid in elaborarea programelor de pregatire profesionala, dar si in elaborarea si recunoasterea competentelor profesionale.

Standardele pot furniza o harta a calitatii realizarii atributiilor pentru o intreaga ocupatie, punand in evidenta relevanta tehnologiilor si metodelor folosite prin comparatie cu proiectele individuale in respectivul domeniu.

Scopul final al utilizarii standardelor ocupationale, al formarii si evaluarii bazate pe acestea este calitatea muncii

Standardul ocupational contine cerintele locului de munca pentru practicarea unei ocupatii in termeni de activitati si rezultate.

Calitatea acestora, cunostintele teoretice deprinderile practice si aptitudinile necesare, structurate in unitati de competenta.

Competenta inseamna indeplinirea activitatii de munca la nivelul de calitate recunoscut la locul de munca si identificat intr-un standard de munca.

Competenta este mai mult decat aplicarea unor proceduri cerute de o tehnologie specifica. Ea include capacitatea de a actiona in diferite situatii, medii, tehnologii si locuri de munca.

Competenta reprezinta capacitatea de a aplica, transfera si combina cunostinte si deprinderi in situatii noi si in imprejurari diverse pentru realizarea cerintelor ocupatiei la nivelul de calitate cerut de locul de munca.

A fi competent intr-o ocupatie inseamna :

sa aplici cunostinte de specialitate;

sa folosesti deprinderi specifice;

sa analizezi si sa iei decizii;

sa folosesti creativitatea;

sa lucrezi impreuna cu altii ca membru intr-o echipa;

sa comunici eficient;

sa te adaptezi la mediul in care se desfasoara munca ;

sa faci fata situatiilor neprevazute;

Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, republicata este actul normativ general care stabileste :

definitia termenilor : adult, formare profesionala a adultilor (initiala si continua), competenta profesionala, tipuri de programe de formare profesionala (initiere, calificare, perfectionare, specializare, recalificare), furnizor de formare profesionala, formator, niveluri de pregatire, standardul ocupational, cailor de dobandire a competentelor (formale, non-formale, informale);

obiectivele formarii profesionale a adultilor;

organizarea formarii profesionale a adultilor, rolul diferitelor institutii si nivelul de decizie;

elemetele componente ale programelor de formare profesionala;

criteriile de autorizare a furnizorilor de formare;

evaluarea si certificarea formarii;

finantarea formarii profesionale a adultilor.

Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 129/2000, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 522/2003 explica si descriu in profunzime modul de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.129/2000 cum sunt:

precizari legate de conceptele de : furnizori de formare, niveluri de pregatire, formator.

modul de elaborare a Registrului national al calificarilor;

autorizarea furnizorilor de formare, rolul diferitelor institutii si procedurile specifice;

evaluarea si certificarea formarii profesionale a adultilor, inclusiv modelul certificatelor de calificare si de absolvire si suplimentul lor descriptiv;

structura Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor.

Normele metodologice mentionate contin metodologia de autorizare a furnizorilor, de formare profesionala a adultilor si metodologia certificarii formarii profesionale a adultilor. In alte acte cu caracter normativ, se descriu pana la detaliu competente, proceduri si operatiuni referitoare la formarea profesionala a adultilor.

Cadrul legislativ al formarii profesionale a adultilor din Romania include acte normative, cum sunt :

Ordonanta Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesionala a adultilor republicata;

Legea nr. 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA);

Hotararea Guvernului nr.779/1999 privind aprobarea constituirii Consiliului pentru Standarde Ocupationale si Atestare (COSA);

Ordinul comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale nr.270/2002 si al presedintelui Institutului National de Statistica nr. 273/2002 privind aprobarea Procedurii de actualizare a nomenclatorului Clasificarea ocupatiilor din Romania;

Legea nr. 84/1995 legea invatamantului, republicata;

Ordonanta Guvernului nr. 102/1998 privind formarea profesionala continua prin sistemul educational;

Legea nr. 133/2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 102/1998;

Legea nr. 53/2003 Codul Muncii;

Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, impreuna cu ultimul contract colectiv de munca unic la nivel national;

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca cu modificarile ulterioare;

Hotararea Guvernului nr. 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 76/2002;

Hotararea Guvernului nr. 278/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la masurile pentru prevenirea somajului, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora;

Hotararea Guvernului nr.377/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora;

Legea nr. 202/19 aprilie 2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati;

Hotararea Guvernului nr. 759/2002 pentru aprobarea Planului national de actiune pentru ocuparea fortei de munca;

Hotararea Guvernului nr. 1215/2002 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania;

Hotararea Guvernului nr. 1246/2001 privind sistemul de certificare a nivelurilor de calificare prin invatamantul profesional, liceal filiera tehnologica si vocationala si postliceal;

Ordinul comun al ministrului educatiei si cercetarii nr. 3228/2002 si al ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 138/2002 privind echivalarea nivelurilor de calificare din invatamantul profesional, liceal filiera tehnologica si vocationala si postliceal;

Ordinul comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 284/2002 si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 4248/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea si arhivarea certificatelor de calificare si a certificatelor de absolvire eliberate pentru programele/cursurile de formare profesionala organizate prin Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;

Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 650/2002;

Hotararea Guvernului nr. 83/2001 cu privire la autorizarea societatilor comerciale care presteaza servicii de selectie si plasare a personalului navigant maritim sau fluvial roman pe nave care arboreaza pavilion roman sau strain, precum si instituirea unor masuri de securitate financiara in caz de abandonare a acestuia in afara Romaniei;

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism;

Ordin nr. 263/2001 al Ministerului Turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind coordonarea si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism;

Ordin al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2003 privind aprobarea Regulamentului nr. 1/2003 privind atestarea profesionala a operatorilor si specialistilor pentru piete reglementate.

Ordin nr. 716/2002 al ministrului sanatatii si familiei privind acreditarea programelor educationale, formatorilor si formatorilor de formatori din sistemul sanitar;

Ordinul comun al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5.158/2002 si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 39/2003 cu privire la aprobarea metodologiei de aplicare a prevederilor Protocolului incheiat intre MEC si MAAP privind parteneriatul in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant preuniversitar si a formarii continue a adultilor in domeniile agricol, agromontan, de industrie alimetara si silvic;

Ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 2026/2002 pentru aprobarea Partii a II-a "Norme de autorizare a centrelor de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere" din Normele de autorizare a functionarii centrelor de pregatire a personalului din domeniul transporturilor rutiere;

Competente si proceduri

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor coordoneaza la nivel national activitatea de autorizare a furnizorilor de formarea profesionala a adultilor.

propune Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerului Educatiei, Cercetarii Tineretului elemente de fundamentare a politicilor si strategiilor privind formarea profesionala a adultilor;

elaboreaza, impreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului criterii si proceduri de evaluare a furnizorilor de formare in vederea autorizarii sau retragerii autorizatiei;

colaboreaza la elaborarea Registrului national al calificarilor profesionale din Romania , impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei si cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;

aproba programe- cadru de formare profesionala pe baza carora furnizorii de formare elaboreaza programele proprii;

alcatuieste lista profesiilor si ocupatiilor pentru care exista cerinte speciale la organizarea pregatirii profesionale;

infiintarea comisiei de autorizare a furnizorilor de formare la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti dupa nominalizarea membrilor de catre institutiile sau organizatiile de drept;

aproba modelele de stampile si de timbru sec pentru comisiile de autorizare;

stabileste nivelul indemnizatiilor pentru membri comisiilor de autorizare si a expertilor/specialistilor care colaboreaza cu comisiile de autorizare;

indruma metodologic , coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor de autorizare si a secretariatelor tehnice ale acestora;

elaboreaza instructiuni si instruieste membri comisiilor de autorizare si personalul secretariatelor tehnice pentru ca autorizarea sa se desfasoare in mod unitar in intreaga tara;

intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor ( RNFFPA) ;

rezolva contestatiile furnizorilor de formare;

monitorizeaza activitatea comisiilor de autorizare si a furnizorilor de formare profesionala autorizati;

informeaza Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si organizatiile reprezentative ale partenerilor sociali in legatura cu activitatea comisiilor de autorizare;

intocmeste periodic rapoarte privind activitatea de autorizare a furnizorilor de formare;

ofera informatii si consultanta de specialitate publicului interesat .

Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului au rol determinant in reglementarea cadrului general al formarii profesionale a adultilor.

elaboreaza politici si strategii nationale privind dezvoltarea resurselor umane inclusiv formarea profesionala a adultilor ;

elaboreaza Registrul National al Calificarilor Profesionale din Romania,

cu consultarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, a ministerelor si a altor institutii interesate;

actualizeaza lista ocupatiilor cuprinse in clasificarea ocupatiilor din Romania;

colaboreaza la elaborarea criteriilor si procedurilor de evaluare a furnizorilor de formare profesionala in vederea autorizarii sau retragerea autorizatiei impreuna cu Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor;

controleaza organizarea si desfasurarea formarii profesionale a adultilor, activitatea de autorizare a furnizorilor de formare si activitatea de formare profesionala desfasurata de acestia .

Comisiile de autorizare judetene si a municipiului Bucuresti autorizeaza si monitorizeaza furnizorii de formare profesionala.

Comisiile de autorizare sunt infiintate de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor si au sediul la directiile pentru dialog familie si solidaritate sociala judetene respectiv a municipiului Bucuresti.

Aceste comisii au in componenta cinci membri , dupa cum urmeaza:

directorul executiv al Directiei pentru dialog , familie si solidaritate sociala judetene respectiv a municipiului Bucuresti, care are calitatea de presedinte;

un specialist al Inspectoratului Scolar Judetean respectiv al municipiului Bucuresti;

un specialist al Agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca , respectiv a municipiului Bucuresti;

un specialist al asociatiilor patronale reprezentative la nivel judetean;

un specialist al organizatiilor sindicale reprezentative la nivel judetean;

Principalele atributii ale comisiilor de autorizare sunt :

aproba sau resping dosarul de autorizare al furnizorilor de formare, in functie de rezultatele evaluarii realizate de specialistii in domeniile ocupationale;

aproba listele de specialisti locali pe domenii ocupationale, la care se poate apela pentru activitatile de evaluare a furnizorilor de formare profesionala si de examinare a participantilor la programele de formare profesionala;

decid numirea specialistilor care vor efectua evaluarea programului de formare profesionala;

monitorizeaza activitatea furnizorilor autorizati;

coordoneaza organizarea examenelor de absolvire a programelor de formare;

numesc membrii externi ai comisiei de examinare in vederea examinarii finale a absolventilor si desemneaza presedintele comisiei de examinare;

decid componenta echipei de monitorizare la nivel judetean;

decid retragerea autorizatiei atunci cand se constata neindeplinirea    criteriilor de autorizare sau in mod repetat rezultate nesatisfacatoare la examenele de absolvire;

transmit Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor datele privind autorizarea si monitorizarea activitatii furnizorilor de formare;

ofera informatii si consultanta de specialitate.

Secretariatele tehnice judetene ajuta comisiile de autorizare in exercitarea atributiilor ce le revin.

Secretariatele tehnice sunt formate din doi salariati ai Directiilor pentru dialog, familie si solidaritate sociala judetene respectiv a municipiului Bucuresti.

Secretariatele tehnice judetene realizeaza in principal, activitatile ce tin de administrarea si secretariatul procedurilor de autorizare, avand urmatoarele atributii :

ofera informatii si consultanta tehnica furnizorilor de formare pentru alcatuirea dosarului de autorizare;

primesc cererea de autorizare, insotita de dosarul de autorizare de la furnizorii de formare, verifica daca dosarul este complet si inregistreaza cererea in Registrul de evidenta a cererilor de autorizare;

intocmesc si actualizeaza lista de specialisti pe domenii ocupationale si pastreaza documentele care atesta pregatirea si experienta lor in domeniul respectiv;

pun la dispozitia specialistilor dosarul de autorizare si primesc de la acestia rapoartele de evaluare

inainteaza catre comisiile de autorizare dosarele de autorizare si rapoartele de evaluare

comunica furnizorului de formare decizia de acordare sau neacordare a autorizatiei inclusiv motivarea acesteia;

completeaza si inregistreaza autorizatia in Registrul de evidenta a autorizatiilor;

transmit Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor datele necesare pentru actualizarea Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor;

inregistreaza tabelele nominale cu participantii la programele finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel national;

gestioneaza certificatele de calificare profesionala si de absolvire;

aplica timbrul sec pe certificatele de calificare profesionala;

urmaresc procesele verbale incheiate cu ocazia sustinerii examenului de absolvire a programelor de formare profesionala si informeaza comisiile de autorizare despre cazurile in care se inregistreaza rezultate nesatisfacatoare repetate in activitatea furnizorilor de formare;

inregistreaza reclamatiile beneficiarilor programelor de formare si le inainteaza comisiilor de autorizare;

realizeaza toate lucrarile de secretariat necesare activitatii comisiilor de autorizare : convocari, intocmiri de documente, evidenta documentelor;

asigura comunicarea intre comisiile de autorizare, Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor si celelalte institutii interesate;

ofera informatii si consultanta publicului interesat.

La procesul de formare profesionala a adultilor mai participa :

angajatorii

organizatiile sindicale

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

Ministerele si alte organizatii centrale cu propuneri, consultari ori activitati proprii in conformitate cu legislatia din domeniu si reglementarile specifice.

Despre unele proceduri s-au facut deja referiri mai sus, la care mai adaugam urmatoarele :

Furnizorii de formare profesionala solicita autorizarea numai daca doresc sa elibereze certificate de calificare sau de absolvire cu recunoastere nationala.

In acest scop, depun la secretariatul tehnic judetean o cerere de autorizare insotita de un dosar de autorizare pentru fiecare program de formare pentru care doresc sa fie autorizati, continand documente doveditoare privind indeplinirea conditiilor de eligibilitate si documente care atesta indeplinirea criteriilor de autorizare

Secretariatul tehnic judetean verifica completitudinea dosarului, il inregistreaza si il inainteaza comisiei de autorizare.

In cazul in care comisia de autorizare constata ca sunt intrunite conditiile de autorizare, presedintele acesteia alege doi specialisti din lista aprobata care vor evalua, independent programul de formare prin analiza documentelor si deplasare la locul de desfasurare a procesului de formare.

Fiecare specialist intocmeste raport de evaluare, care alaturi de celelalte documente din dosarul de autorizare stau la baza deciziei de acordare sau neacordare a autorizatiei.

Pentru furnizorii de formare autorizati secretariatul tehnic completeaza autorizatia, o inregistreaza in Registrul de evidenta a autorizatiilor si o elibereaza reprezentantului legal al furnizorului de formare in termen de 30 zile de la data comunicarii deciziei.

Furnizorii de formare autorizati pot incepe derularea programului, moment din care sunt supusi procedurilor de monitorizare

Monitorizarea consta in urmarirea sistematica a indeplinirii de catre furnizorul de formare a criteriilor care au stat la baza autorizarii acestuia si se realizeaza prin :

cel putin trei vizite de monitorizare in decursul celor patru ani pentru care este valabila autorizatia, la sediul furnizorilor de formare si la locul de desfasurare a programelor de formare (cel putin o data la 18 luni);

vizite suplimentare, in urma unor sesizari sau in situatii speciale;

urmarirea sistematica a rezultatelor obtinute de participantii la programele de formare.

Monitorizarea se realizeaza de echipe de monitorizare desemnate de comisia de autorizare.

Fiecare membru al echipei de monitorizare intocmeste un raport de monitorizare.

In cazul in care se constata ca furnizorul de formare nu respecta criteriile de autorizare, comisia de autorizare poate dispune :

atentionarea furnizorului de formare care este obligat sa remedieze deficientele in termen de 30 zile de la atentionare;

retragerea autorizatiei, in cazul in care furnizorul de formare nu a remediat deficientele semnalate.

Finalizarea programelor de formare profesionala a adultilor se face prin sustinerea si promovarea examenului de absolvire dupa care se elibereazaun certificat de calificare profesionala (programe de calificare si recalificare) sau certificat de absolvire (programe de initiere, perfectionare si specializare).

Examenul de absolvire este sustinut in fata unei comisii de examinare constituita din doi specialisti din afara furnizorilor de formare profesionala si un reprezentant al furnizorului de formare.

In programele de calificare si recalificare examenul de absolvire consta dintr-o proba teoretica si o proba practica.

In programele de initiere, de perfectionare sau de specializare probele de absolvire se stabilesc de catre furnizorul de formare.

Calea de atac pentru furnizorul de formare caruia i-a fost respinsa cererea de autorizare este contestatia, care se depune in termen de 30 zile de la comunicare, insotita de o copie de pe decizia comisiei de autorizare, la secretariatul tehnic al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor.

Contestatia se solutioneaza in termen de 30 zile de la data inregistrarii ei, prin hotarare de admitere sau respingere, dupa ce a fost analizata contestatia si documentatia, de catre specialisti anume desemnati si dupa caz, cercetarea situatiei de pe teren.

Hotararea motivata se transmite in termen de 5 zile de la data emiterii furnizorului de formare si comisiei de autorizare; in cazul admiterii contestatiei, comisia de autorizare este obligata sa elibereze autorizatia in termen de 30 zile de la data rezlovarii contestatiei.

Furnizorul de formare nemultumit de solutionarea contestatiei se poate adresa instantei judecatoresti competente in temeiul legii contenciosului administrativ.

Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila a instantei judecatoresti este obligatorie pentru comisia de autorizare.