Rosia Montana - Problematica socio-umana a zonei miniere

Problematica socio-umana a zonei miniere

Rosia Montana

1. Situatia sociala actuala

Tranzitia de la sistemul economic centralizat la economia de piata a produs schimbari majore in tabloul economic al zonei. Unele unitati economice din acest perimetru si-au incetat complet activitatea, iar altele si-au restrans-o ca urmare a reorganizarii; concomitent, libera initiativa a favorizat aparitia unor firme particulare, in special in domeniul comercial si al exploatarii lemnului; exploatarile miniere care ofereau cele mai multe locuri de munca, traditionale in zona, si-au redus drastic activitatea. Bilantul acestor schimbari este, din pacate, unul negativ: pe ansamblu, activitatea economica s-a restrans, oferta de locuri de munca s-a redus, si-a facut aparitia somajul, inexistent inainte de 1989, veniturile populatiei au scazut dramatic, nivelul de trai si calitatea vietii s-au inrautatit, indicatorii de sanatate si cei demografici se situeaza la cote alarmante. Iata cateva date care concretizeaza afirmatiile de mai sus:

Localitatea Rosia Montana este o comuna cu 16 sate care ocupa o suprafata de 42 km². La o populatie totala de 4.137 persoane, numarul mediu de salariati era in 1996 de 1.209, ca sa coboare in 1999, in urma restructurarii activitatii industriale, la 562. In aceeasi localitate, numarul mediu de salariati in industrie s-a redus de la 1.107 in 1996 la 404 in 1999. Cea mai mare restrangere au cunoscut-o locurile de munca din industria extractiva: din 1077 persoane ocupate in acest domeniu in 1996, in 1999 se mai aflau doar 390. Cu exceptia comertului, energiei electrice, domeniului financiar-bancar, administratie publica si invatamant, in toate celelalte domenii de activitate numarul persoanelor ocupate a urmat, pana spre sfarsitul secolului si mileniului, acelasi trend descrescator.

Indicatorii demografici cunosc in Rosia Montana, in aceasta perioada, de asemenea o evolutie descrescatoare. Astfel, populatia totala scade de la 4.137 persoane in 1996 la 3.665 la recensamantul din 2002 (o diminuare de aproape 10% in 6 ani); numarul nascutilor vii se reduce de la 41 in 1996 la 32 in 2001. De asemenea, se constata existenta    unui proces de imbatranire a populatiei, peste 22% din locuitori avand varsta de 60 de ani si peste.

Activitatea de baza este, in momentul de fata, mineritul, care, incepand din 1985, se face in sistemul cariera. In anul 1990, in activitatea miniera erau cuprinsi circa 1.500 de angajati. Datorita reducerii subventiilor si disponibilizarilor succesive, in decembrie 2002 mai erau in activitate aproximativ 700 de mineri, din care circa 350 locuiau in Rosia Montana. In continuare, se prevede disponibilizarea a inca 200 de mineri, ceea ce va face ca numarul acestora sa nu depaseasca 500 de persoane.

La data anchetei, 153 de persoane se aflau in somaj, circa 50 de fosti angajati depasind perioada de plata a ajutorului de somaj fara a reusi sa se reincadreze in munca. In total, peste 200 de persoane aflate la o varsta activa nu dispun, in prezent, de un loc de munca. Situatia economica grea este, apoi, dovedita de faptul ca, la nivelul comunei, sunt in plata 75 de dosare de ajutor social. Cu membrii lor de familie, se ajunge la un total de 196 de persoane asistate.

In domeniul ocrotirii sanatatii, numarul medicilor, sector public, s-a redus in perioada 1996-2001 de la 3 la 1, al personalului mediu sanitar de la 5 la 1; au disparut cu totul dispensarele medicale tinand de sectorul public.

Cu unele diferente, indicatorii statistici privind forta de munca, populatia, asistenta medicala si nivelul de trai cunosc o evolutie similara si in celelalte localitatile din zona de interes: Campeni, Abrud s.a. Concretizam cu numarul somerilor aflati in plata, care este de 210, si al celor 50 de dosare de ajutor social (cu membrii de familie 110 oameni) din Abrud si, respectiv, aproape 500 de someri si 94 de dosare de ajutor social la Campeni. Reluarea cresterii economice incepand din anul 2000 si implementarea programelor PHARE si SAPARD, cu fonduri de la Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei, a ameliorat intr-o masura fenomenele socio-economice negative existente la un moment dat. Este posibil ca aparitia in zona a S.C. Rosia Montana Gold Corporation, spre sfarsitul deceniului, sa fi avut partea ei de contributie la acest proces, prin cererea unui numar de locuri de munca. Cu toate acestea, in raport cu necesitatile locale, piata muncii este in continuare deficitara cantitativ, ca numar de locuri oferite, si calitativ, ca structura a acestora.

2. Rosia Montana Gold Corporation. Oferta sociala

Ca in orice activitate industriala, componenta socio-umana a proiectului care isi propune sa exploateze zacamintele de metale pretioase aflate in perimetrul Rosia Montana este unul din aspectele necesar a fi luate in considerare la o evaluare de ansamblu a proiectului.

Conform proiectului, impactul social al exploatarii minereului la Rosia Montana va fi considerabil: in zona se vor crea mii de locuri de munca si astfel se va reduce somajul, infrastructura edilitara si in general conditiile de locuit vor cunoaste o ameliorare sensibila, nivelul de trai si calitatea vietii se vor imbunatatii, inclusiv ca urmare a veniturilor mai mari de care va dispune populatia.   

Totusi, fata de necesitatile considerabile ale zonei, este putin probabil ca Rosia Montana Gold Corporation sa reprezinte solutia optima, in ciuda optimismului aratat de unii factorii de decizie de la nivel local si central si al asteptarilor unui segment important al populatiei. Nu este de competenta noastra sa analizam, din punct de vedere tehnico-economic, soliditatea proiectului RMGC (Rosia Montana Gold Corporation). Dealtfel, alti colegi de-ai nostri, de la alte institute ale Academiei Romane si institutii prestigioase, care dispun de competenta stiintifica necesara, se vor ocupa in mod expres de problematica economico-financiara si ecologica a proiectului. In ceea ce ne priveste, ne vom limita sa semnalam unele din aspectele de ordin socio-uman ale proiectului respectiv, asa cum se prezinta acestea in lumina unei examinari preliminare.

Desigur, considerata in sine, independent de impactul geografic, ecologic si uman pe termen scurt si indelungat asupra zonei, S.C. Rosia Montana Gold Corporation pare un proiect grandios: sute de milioane de dolari SUA investiti, cea mai mare exploatatie de metale pretioase din Europa si, corespunzator, o importanta productie de metale pretioase, mii de locuri de munca, daca consideram si activitatile adiacente, create pentru populatia locala.

Cu toate acestea, la o examinare mai atenta, boomul economic promis de companie nu este pe masura cerintelor populatiei din zona. In momentul de fata regiunea respectiva este prea saraca pentru ca oferta RMGC sa se dovedeasca satisfacatoare. Totodata, in ciuda aparentei opuse, chiar prin dimensiunile sale, Rosia Montana Gold Corporation amplifica si consolideaza caracterul monoindustrial al arealului respectiv, cu toate consecintele negative imediate si mai ales indepartate, cand compania isi va restrange si inceta activitatea. Apoi, nu poate fi neglijat faptul ca proiectul RMGC limiteaza posibilitatile de exprimare in domenii precum cel agricol si turistic care pentru o parte din populatia locala pot fi, din diverse motive, unica solutie de existenta. In sfarsit, implicatiile perturbarilor ecologice asupra sanatatii populatiei si ecosistemelor din aceasta regiune se pot dovedi serioase in imediat si pe termen lung, in ciuda masurilor de precautie promovate, chiar cu buna credinta, de companie.

2. Alternative posibile la proiectul RMGC

Dupa cate se pare, chiar si in cea mai optimista ipoteza, aceea ca proiectul Rosia Montana Gold Corporation nu implica riscuri majore de ordin ecologic, economic si uman, cea mai buna strategie pentru prezentul si viitorul socio-economic al zonei este una care obligatoriu trebuie sa ia in considerare si alte variante de dezvoltare a arealului, fie ca alternativa la ceea ce ofera aceasta companie, fie ca optiune complementara, de evitare a monoindustrialismului, de diversificare si de imbogatire a resurselor existentiale, de natura a asigura corespunzator, pe moment si in perspectiva, cerintele populatiei. Aceste alternative trebuie sa puna in valoare, in principal, resursele existente la fata locului.

O asemenea resursa este lemnul existent in zona ori in apropiere. Spre deosebire de minereu, care prin exploatare este epuizat, lemnul este o resursa regenerabila. Exploatat rational, lemnul este pentru industria care il prelucreaza o adevarata mana cereasca.

Prelucrarea lemnului, la scara mica, mestesugareasca, dateaza in Tara Motilor din vremuri imemoriale. La scara industriala, prelucrarea lemnului este aici, oarecum, de data recenta. In apropiere de Rosia Montana, la Campeni, functioneaza de cateva decenii o asemenea unitate care si in prezent ofera de lucru la peste 1.000 de angajati. Tot aici, dupa 1990, si-au facut aparitia noi unitati, de dimensiuni mai mici, care exploateaza aurul verde.

Industria usoara si casnica, mai putin reprezentate in regiune in prezent, pot fi o alta alternativa sau un complement binevenit al mineritului. O premisa favorabila in acest sens este contingentul mare de femei ce pot fi atrase spre astfel de activitati. Pentru ca acest deziderat sa devina realitate este in primul rand nevoie de investitii, in al doilea rand de materie prima si in al treilea rand de pregatire profesionala. Capitalul necesar investitiilor este mai greu de gasit pe plan local, avand in vedere particularitatile economice ale zonei. Daca materia prima trebuie sa fie lana, aceasta se poate gasi si la fata locului, iar daca e vorba de alte materiale, ele pot fi aduse din alta parte. Cat priveste formarea profesionala a fortei de munca, aceasta este usor de realizat prin reteaua de scoli profesionale si de meserii existenta.

Agricultura este de asemenea, pentru o parte din populatia locului, o alternativa ocupationala si o sursa de venit. Suprafata agricola totala de care dispune Rosia Montana insumeaza 2.306 hectare. Din aceasta suprafata, 280 de hectare sunt arabile, 1.088 hectare sunt pasuni, iar restul de 937 hectare sunt fanete. Terenul arabil este cultivat mai ales cu cartofi. Pasunile si fanul asigura cresterea efectivelor de animale: bovine si ovine. Oamenii locului cresc, de asemenea, porci si pasari. Absenta ingrasamintelor chimice de pe fanete si pasuni permite obtinerea unor produse pure din punct de vedere ecologic.

Abrudul dispune de o suprafata agricola totala de 1920 de hectare. Din acestea 190 sunt arabile, 964 sunt pasuni si 766 fanete. Cartoful este si de aceasta data planta care ocupa cea mai mare parte din suprafata arabila. Din efectivele de animale fac parte bovinele, porcinele, ovinele si pasarile.

Fondul funciar pe care il poseda orasul Campeni nu difera semnificativ, din punct de vedere structural, de ceea ce am intalnit in localitatile anterioare: teren arabil mai putin, preponderent pasuni si fanete. Ca urmare, culturile si efectivele de animale nu vor fi nici ele diferite ca alcatuire de ceea ce am constatat in cazul primelor doua localitati.

Flora spontana specifica Muntilor Apuseni are in componenta ei numeroase plante cu valoare cosmetica si medicinala care pot fi valorificate din acest punct de vedere. Doua companii farmaceutice si-au manifestat dealtfel dorinta de a deschide filiale in zona care sa organizeze culegerea si eventual prelucrarea acestor plante. Cum pe plan mondial cerinta pentru produsele naturiste este in crestere, se poate spera ca flora locala sa devina o sursa de venit pentru localnici.

Particularitatile geografice, peisajul, monumentele istorice si siturile arheologice din zona ar putea fi o buna atractie pentru turisti. Pentru aceasta, cadrul natural si cultural favorabil trebuie completat cu hoteluri si pensiuni corespunzatoare, cu o infrastructura care in prezent lipseste si nu in ultimul rand cu personal competent. Toate inseamna costuri, timp, management.

Mai mult decat oricand in trecut, in prezent dezvoltarea este conditionata de existenta resurselor financiare. Din pacate, o zona saraca precum cea in care se afla Rosia Montana dispune de potential investitional minim. Catalogul firmelor existente in zona Muntilor Apuseni ilustreaza in mod convingator aceasta realitate. Aici functioneaza in prezent 354 de firme. Marea lor majoritate (70% din total) activeaza in sfera comertului si alimentatiei publice si sunt de dimensiuni mici. Alte 70 de firme (respectiv14% din total) sunt microintreprinderi industriale cu 1 pana la 9 salariati si, mai rar, sunt intreprinderi mici cu pana la 50 de salariati. In domeniul transportului activeaza 11 intreprinderi, in constructii 9, in servicii 15 si in alte activitati 17.

In momentul de fata, in zona nu exista firme care sa poata oferi suficiente locuri de munca permanente barbatilor ci numai activitati ocazionale: cules de fructe de padure, activitate forestiera, munca cu ziua, treburi gospodaresti. De aceea, restrangerea mineritului ii pune adesea pe acesti oameni intr-o situatie extrem de dificila.

Insuficienta capitalului intern, local si national, pentru investitii este partial suplinita de programele finantate de Uniunea Europeana: Phare, FIDA si SAPARD.

In prezent, in zona Abrud-Campeni-Rosia Montana se deruleaza mai multe programe de sustinere a dezvoltarii, dupa cum urmeaza:

I.           Proiecte finantate de la bugetul national pentru persoane juridice, aprobate in 1998 si derulate incepand din 1999 (vezi Anexa 1);

II.        Credite nerambursabile oferite prin programul Phare pentru intreprinderi mici si mijlocii, aprobate in 2001, in valoare totala de 320.759 Euro, din care numai in arealul Abrud-Campeni-Rosia Montana 127.768 Euro, adica 40% din total (vezi Anexa 2);

III.     Programe ce au in vedere dezvoltarea resurselor umane in contextul restructurarii industriei, in valoare totala de 173.444 Euro, din care numai pentru localitatea Abrud 23.808 Euro, respectiv 13,7% (vezi Anexa 3);

IV.     Credite oferite de la bugetul national pentru persoane juridice (vezi Anexa 4);

V.        Credite FIDA (Fondul International pentru Agricultura si Alimentatie) cu dobanda subventionata de 6,64% rambursabile in lei sau echivalentul in dolari sau Euro (vezi Anexa 5);

VI.     Credite SAPARD pentru imbunatatirea infrastructurii rurale: drumuri comunale, alimentare cu apa, gaze si canalizare; 75% finantate de Uniunea Europeana, 25% contributie romaneasca.

Restrangerea activitatii miniere, in anii 90, a creat mari dificultati populatiei care traieste in comuna Rosia Montana si in alte localitati invecinate. Cauza acestor dificultati este disparitia principalei surse de venit a acestor oameni, care era asigurata de exploatatia miniera. Venitul obtinut din agricultura, a doua componenta, dupa venitul din activitatea la mina, a bugetului familiei, detinand o pondere de doar cateva procente in bugetul total al familiei, nu avea cum sa compenseze pierderea sursei principale de alimentare a acestuia. De aceea, pentru a oferi acestor oameni o alternativa reala la proiectul Rosia Montana, trebuie gasite surse de castig care sa le permita obtinerea unui venit echivalent cu cel obtinut din minerit. Or, agricultura existenta in prezent in zona, exploatarea lemnului, turismul, agroturismul si toate celelalte activitati alternative pe care le-am enumerat mai sus, separat sau laolalta, nu pot satisface aceasta cerinta. Ca sa o poata face, trebuie sa cunoasca o dezvoltare semnificativa.

Ancheta si raport realizate de: Cati Balica (Institutul de Sociologie), D. Chiriac (INCE), Cristina Huma (INCE), Adina Mihailescu (INCE), Gheorghe Socol (coordonatorul echipei, INCE), Anca Velicu (Institutul de sociologie)

Anexa 1

Proiecte finantate prin Programul Phare pentru restructurare industriala si

componenta de resurse umane

Anexa 2

Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi, microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii nou infiintate

Anexa 3

Programe ce au in vedere Dezvoltarea Resurselor Umane

in contextul restructurarii industriei

Anexa 4

Credite oferite de la Bugetul national pentru persoane juridice

Anexa 5

Credite FIDA acordate pana la data de 17.04.2003 in judetul Alba,

arealul Abrud-Campeni-Rosia Montana

Anexa 6

Credite SAPARD pentru dezvoltarea infrastructurii