SALARIUL - DEFINITIE SI CONCEPT

SALARIUL - Definitie si concept

Pentru contributia adusa la realizarea muncii ca factor de productie care concura la dezvoltarea oricarei activitati, posesorul sau, cel ce o depune, primeste o sume bani, o remuneratie denumita salariu.

De-a lungul timpului s-au dat mai multe explicatii cu privire la semnificatia salariului.

Ø         plata pentru inchirierea fortei de munca sau pentru munca.

Ø         pret pentru cumpararea marfii forta de munca.

Ø         suma platita celui care isi "inchiriaza serviciile".

Privit din punct de vedere al desfasurarii activitatii economice adica a faptului ca activitatea economica presupune combinarea factorilor de productie din care munca nu lipseste niciodata, salariul reprezinta un cost, o componenta a costului total al bunului economic obtinut.

Daca se are insa in vedere ca orice activitate se finalizeaza in bunuri economice, care, prin preturi pe piata se transforma in bani, in venit, iar acesta se imparte intre toti cei care au contribuit la realizarea sa salariul reprezinta venitul celor care au contribuit prin munca depusa la obtinerea rezultatelor respective.

Din aceasta situatie in care salariul este pe o parte cost iar pe de alta venit se desprinde concluzia ca el depinde de munca dar si de rezultatele obtinute, iar marimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivelul firmei pentru ca numai aici se poate cunoaste care este contributia alaturi de ceilalti factori de productie la rezultate, la realizarea venitului.

Salariul este o marime permanent supusa unor procese contradictorii de diferentiere de la o persoana la alta.

Diferentierea are la baza mai intai calitatile, aptitudinile foarte diferite    de la individ la individ ale salariatilor, la care se aduga caracterul muncii (grea sau usoara, de zi sau de noapte, mediu toxic sau nu).

Apropierea - egalizarea salariilor poate surveni numai masura in care, elementele de diferentiere dispar si se restrang.

Astfel prin ridicarea calificarii se pot diminua anumite diferente calitative dintre salariati, prin promovarea unor masuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite conditii de munca pentru diferite grupuri de salariati, dar daca se are in vedere ansamblul elementelor de diferentiere, nu se poate ajunge la o situatie care sa justifice egalizarea salariilor.

Pentru a ajunge la egalizarea salariilor trebuie ca anumite parti din venitul care formeaza proprietatea celor care au rezultate mai bune sa treaca in proprietatea celorlalti cu rezultate mai slabe, ori aceasta ar insemna nerespectarea principiilor economiei de piata si ar fi de natura anti-economica.

Treptat, s-a conturat concluzia ca atat marimea salariului, cat si diferentele dintre salarii, trebuie astfel stabilite incat sa pastreze permanent vie incitatia la munca si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pentru obtinerea unui salariu mai mare.

Salariul variaza pe tari, domenii, firme si persoane. Pe termen lung marimea salariului are tendinta generala de crestere. In aceasta privinta un rol important revine cresterii cheltuielilor cu instruirea si calificarea, transportul si hrana, locuinta odihna pe care le au salariatii.

Un alt factor care actioneaza in aceiasi directie este cresterea productivitatii, a rezultatelor obtinute prin munca salariatilor.

Cu cat acestea sunt mai mari - cu atat posesorii factorului de productie munca se considera mai indreptatit sa primeasca un salariu mai mare.