SEGMENTAREA PIETEI NATIONALE A MUNCII

Segmentarea pietei nationale a muncii

Caracterul specific al pietei muncii se intrepatrunde cu cel derivat.

Ca piata derivata aceasta are ca functie majora de a asigura activitatile social-economice cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea necesare.

Daca marfa produsa cu o anumita forta de munca nu se vinde, nu-si gaseste cumparatorii, atunci nici resursa de munca folosita la producerea acestei marfii nu-si va mai gasi cerere. Deci se poate spune ca specificitatea acestei pieti decurge si din diferenta dintre salariu si pretul celorlalte bunuri, in sensul ca numai salariul real oscileaza, salariul nominal inregistrand cresteri continue.

Caracteristicile aratate vor fi concretizate, in continuare prin urmatoarele:

- piata muncii este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si de sensibilitate, ea interconditionandu-se atat cu echilibrul economic general cat si cu cel social-politic.

- functionarea si mecanismele ei se constituie in acte economice de justitie sociala si de echilibru social,

- este o piata mai organizata si mai puternic reglementata.

- mecanismele acestei pieti au un grad mai ridicat de imperfectiune, salariul nu reprezinta unica si adesea nici principala parghie de reglare a ocuparii si utilizarii resurselor de munca.

1. Segmentarea pietei muncii

Formarea nivelului salariului pe diferite piete.

Segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin folosirea mai multor criterii de grupare, in functie de fiecare criteriu existand diferite genuri de piete de munca.

Astfel, se constata ce putin urmatoarele criterii:

a) Dupa forma de proprietate:

- piata muncii a sectorului privat;

- piata inteprinzatorilor publici.

b) Dupa dimensiunile utilizatorilor de munca:

- piata muncii (a cererii de munca) din partea marilor firme;

- piata muncii pentru micile intreprinderi.

c) Dupa gradul de organizare a ofertei de munca:

- piata nestructurata, a salariatilor liberi;

- piata salariatilor sindicalizati.

Mecanismul pietei muncii in conditiile pietei cu concurenta perfecta este, ca si in cazul bunurilor economice, un model teoretic de analiza.

Fig. 6 Piata muncii cu concurenta perfecta

Curba ofertei de munca (O_m) va fi o functie crescatoare in raport cu salatiul iar cererea de munca (O_m) este functie descrescatoare in raport de pret (salariu).

Salariul de echilibru si nivelul ocuparii fortei de munca se va stabili in punctul in care se intersecteaza curba cererii si curba ofertei (E), respectiv acel punct unde se intalneste dreapta imaginara a salariului de echilibru (S_e) cu dreapta imaginara a nivelului ocuparii de echilibru (Q_e)[Fig. 6].

Piata muncii este una dintre cele mai complexe, diapazonul formelor ei de piate concurentiale imperfecte fiind mai mare decat in cazul bunurilor corporale.

Asemenea piete pot fi: oligopsonice, oligopolistice, de monopol bilateral.

Piata oligopsonica consta in acea situatie de piata cand cateva firme mari detin angajarea unei parti considerabile din oferta de munca disponibila (Q_m).

Piata cu monopol bilateral detine un rol semnificativ in randul pietelor imperfecte de munca. Aceste segment al pietei muncii are o pondere mare in tarile dezvoltate.

Salariul marginal colectiv, pe aceasta piata este un instrument de analiza moderna a modului de functionare a pietei muncii.

Acolo unde se practica acest salariu, mecanismul negocierilor pe piata muncii (cu monopol bilateral) joaca un rol mai mare sau mai mic in functie de:

gradul de extindere al sindicatelor salariatilor, de amploarea incadrarii salariatilor in sindicate;

de incadrarea patronilor in organizatii specifice;

de organizarea celor doua forte ale pietei muncii.