Teoria lui McClelland - teoria necesitatilor

Teoria lui McClelland - teoria necesitatilor

Teoria necesitatilor sau teoria achizitiei succeselor a fost propusa de McClelland care a incercat o masurare a nevoilor umane prin 'Thematic Apperception Test'. Acest test presupune ca privind o fotografie, o imagine, sa faci o descriere a ceea ce presupui ca ar fi si a emotiilor care te domina privind-o. In concluzie autorul arata ca nivelul de aspiratie orienteaza comportamentul. Nivelul de aspiratie defineste acele nevoi de succese care variaza de la o persoana la alta si care sunt determinate de performantele obtinute anterior. Evaluarea performantelor drept o realizare (succes) sau o nerealizare (insucces) formeaza un proces complex, dependent atat de persoanele in cauza cat si de managerii care in final hotarasc asupra caracterului performantelor (corespunzatoare sau necorespunzatoare).

Potrivit acestei teorii nevoile reflecta caracteristici personale, relativ stabile, pe care individul le capata prin experienta sa anterioara de viata si expunerea la mediul social. Ea pune in evidenta in ce conditii, anumite nevoi pot conduce la modele particulare ale motivatiei. McClelland are in vedere trei categorii de nevoi deosebit de relevante pentru comportamentul organizational: nevoi de realizare, de afiliere si de putere.

Nevoia de realizare semnifica faptul ca indivizii manifesta o dorinta puternica de a executa sarcini provocatoare. In acest context sunt evidentiate urmatoarele caracteristici:

• preferinta pentru situatiile in care se poate asuma responsabilitatea pentru rezultate;
• tendinta de a stabili obiective de dificultate medie care se inscriu in riscurile calculate. Obiectivele usoare frustreaza sentimentul de realizare in timp ce obiectivele exagerat de dificile sunt uneori de neatins;
• dorinta de feed-back asupra rezultatelor. Aceasta permite indivizilor sa-si modifice strategiile de atingere a scopurilor pentru obtinerea succesului si sa marcheze momentul cand a fost atins.

Oamenii sunt preocupati de depasirea propriilor recorduri dar si de performantele celorlalti, prin invocare si implicare pe termen lung, nu pentru a place sau impotriva celorlalti, cat mai ales pentru ca aceasta imprejurare le ofera satisfactie intrinseca.

Exista numeroase experimente care dovedesc ca nevoia de realizare este puternic conditionata la tineri de status-ul social-economic al familiilor din care provin. Se incearca chiar o aplicare a conceptului de nevoie de realizare la studiul unor fenomene macrosociale, fara a recunoaste implicatiile axiologice ale nevoii de realizare.

Nevoia de afiliere exprima dorinta puternica de a stabili si mentine relatii personale amicale, compatibile. Acestora le place sa-i placa pe ceilalti, iar uneori aceasta categorie de oameni arata o puternica conformitate cu dorintele prietenilor lor. Motivatia este pentru acestia un exemplu de nevoie de apartenenta si relationista.

Nevoia de putere a oamenilor exprima dorinta acestora de a avea influenta asupra celorlalti, sa aiba un mare impact sa faca o impresie deosebita asupra lor. Oamenii din aceasta categorie cauta medii sociale in care sa poata avea influenta, avand tendinta de a fi campionii situatiilor riscante.In grupurile mici ei se comporta intr-un mod care sa-i situeze in centrul atentiei.Nevoia de putere este considerata a fi o nevoie complexa deoarece aceasta poate fi utilizata intr-o mare varietate de moduri, de la cele care servesc pe amatorul de putere pana la cele care servesc alti oameni sau organizatia.Multi autori considera ca acest tip corespunde nevoii de autostima al lui Maslow. Oamenii care manifesta o accentuata nevoie de putere sunt motivati de posturi din domeniul activitatilor sociale sau de relatii cu clientii. Nevoia mare de putere conduce intotdeauna la o motivare ridicata pentru posturile care ofera posibilitatea unui impact mare asupra celorlalti (jurnalism, management).

In cercetarile lor, McClelland si Atkinson, au focalizat atentia asupra nevoii de realizare pe care au supus-o si unui proces de formalizare. Plecand de la ipoteza ca forta motivationala de producere a unui anumit act este o functie a produselor dintre puterea motivului, probabilitatea subiectiva, ca actul va avea drept consecinta obtinerea stimulentului si valoarea stimulentului, s-a ajuns la formularea relatiei:

Motivatia = f (motiv * asteptare * stimulent)

McClelland incearca o explicare a evolutiei societatii grecesti antice si din punct de vedere motivational, plecand de la ipoteza ca 'o crestere in nivelul motivatiei de tip realizare va precede dezvoltarea acesteia, iar o descrestere va precede declinul ei'. Teza formulata de McClelland si Winter este urmatoarea: 'Schimbarea motivelor are mult mai mari sanse sa se produca intr-o atmosfera inter-personala, in care individul se simte calduros, dar onest, sprijinit si respectat de ceilalti, decat in cazul unei persoane capabile sa conduca si sa directioneze propriul ei comportament viitor'.