Teorii motivationale moderne

Teorii motivationale moderne

Teoria echitatii

Teoria echitatii, dezvoltata de J. S. Adams in lucrarea "Inequity in Social Exchange", porneste de la premisa ca oamenii sunt motivati mai intai de atingerea si apoi de mentinerea unui sens al echitatii. Corectitudinea, in literatura manageriala, se refera la echitate si vizeaza inputurile si rezultatele.

Inputurile, pe care fiecare persoana le aduce in organizatie, pot fi: nivel educational, varsta, experienta, productivitate, alte talente si eforturi. Rezultatele obtinute de o persoana sunt recompensele obtinute in schimbul inputurilor. Ele concretizeaza in bani, beneficii, s, prestigiu si alte recompense obtinute. O recompensa poate fi tangibila, cum ar fi rezultatele economice, sau intangibila, in cazul rezultatelor interne de recunoastere sau achiyitie (vezi fig. )

Aspectul motivational al teoriei echitatii porneste de la doua premise majore. In primul rand, teoria afirma ca perceptia inechitatii creeaza tensiune interioara. In al doilea rand, tensiunea ne motiveaza sa eliminam sau sa reducem inechitatea. Cu cat inechitatea perceputa este mai mare, tensiunea este mai puternica iar motivatia mai concentrata spre reducerea ei.

Fig. 2.3. Echitatea ca motivator

Teoria echitatii atrage atentia managerilor asupra faptului ca pot fi evitate problemele aparute din inechitate, prin incercarea de a distribui recompensele in functie de performanta, dar si prin incercarea de a determina pe fiecare sa inteleaga clar care este baza salariului pe care il primeste.

Important in aceasta teorie este faptul ca Adams incearca sa explice cum se produce motivarea. Aceasta este privita ca rezultat al unui proces in care individul se compara, prin prisma raportului efect - efort cu alti indivizi, renuntandu-se la simpla enumerare a factorilor ce determina motivarea.

Teoria asteptarii

Teoria, asteptarii dezvoltata de Victor Vroom in lucrarea "Work and Motivation" reprezinta un complex model motivational bazat pe o simpla presupunere. Conform acestei teorii, motivatia depinde de masura in care oamenii doresc ceva anume si in care ei cred ca o pot obtine.

Ideea care domina teoria este aceea ca indivizii iau o anumita decizie cu privire la comportamentul lor in speranta satisfacerii unor nevoi sau dorinte. Relatia intre comportament si rezultatele dorite este afectata de factori individuali (nevoi, calificare, abilitate) si factori organizationali (organizarea controlului, sistemului de recompense, performante).

Relatia comportament - rezultate este caracterizata de trei factori:

asteptarea care se refera la evaluarea de catre angajati a sansei de a atinge performanta prin munca depusa;

performanta - recompensa, aceasta relatie arata ca angajatul asteapta ca performanta inalta sa duca la recompensele dorite;

valenta sau "orientarea afectiva spre un anumit rezultat" care este valoarea pozitiva sau negativa atribuita de angajat diverselor rezultate asteptate de la munca sa, acestea putand fi externe (salariu, promovare, premii) sau interne (mandria de a reusi, interesul de a indeplini o misiune, valoarea eului data de asumarea responsabilitatii).

Teoria asteptarii este dificil de aplicat, insa reuseste sa contureze un ghid util pentru conducatori. Managerii trebuie sa recunoasca faptul ca angajatii muncesc dintr-o varietate de motive, ca aceste motive sau recompense asteptate se pot schimba in timp si ca este necesar ca angajatilor sa li se arate clar modul in care pot obtine recompensele pe care le doresc.

Teoria consolidarii

Elaborata de B. F. Skiner, teoria se bazeaza pe ideea ca acel comportament care a fost rasplatit este mai probabil sa se repete, in timp ce acela care a fost sanctionat este mai putin probabil sa reapara. O consolidare reprezinta actiunea care este urmarea fireasca a unui anumit comportament. Poate lua forma unei cresteri de salariu ca rezultat al unei vanzari importante catre un nou client sau poate fi o sanctiune pentru intarzierea la serviciu.

Psihologul B. F. Skiner a stabilit existenta unei relatii intre castig si performanta ceea ce determina utilizarea castigurilor ca motivatie efectiva. In aceste conditii performanta este controlata si directionata spre realizarea obiectivelor.

Procesul de operare conditionata are urmatoarea expresie:

stimuli comportament consecinte comportament viitor

Teoria arata ca este vorba de un proces complex care tine seama de situatii diferite, necesitand solutii diferite.

Motivatia este forta care energizeaza comportamentul, directionandu-l, si care accentueaza perseverenta. Performanta depinde de capacitate, de conditii de munca si de motivatie. Pentru performanta, un manager trebuie sa fie atent atat la motivatia profesionala a angajatului, cat si la motivatia psihologica a acestuia.

Motivatia profesionala are ca baza munca desfasurata si conditiile ei. Ea apare din raportarea angajatului la munca sa, la particularitatile de desfasurare ale acesteia. Astfel, munca devine din mijloc prin care sa se asigure satisfacerea unor trebuinte, un scop in sine, avand ea insasi valoare motivationala si astfel, transformata in stimul, determina anumite manifestari de conduita.

Motivatia psihologica deriva din faptul ca in cadrul procesului de munca angajatul se raporteaza nu numai la munca sa ci si la semenii sai, la ceilalti colegi de munca, la grupul din care face parte, la alte grupuri invecinate.

Orice relatie manager - subordonat afecteaza motivatia. Perceperea nivelului de satisfacere a unei nevoi are implicatii profunde asupra motivatiei angajatilor.