CORESPONDENTA COMERCIALA (DE AFACERI)

CORESPONDENTA COMERCIALA (DE AFACERI)

Tipuri de scrisori

Cererea de oferta

Cererea de oferta este o scrisoare initiala emisa de o firma cu scopul de a procura produse sau de a obtine executarea unor lucrari sau prestari de servicii. Cererea de oferta este documentul prin care se declanseaza efectiv dialogul precontractual intre doi parteneri.

Mijloacele de informare pentru cererea de oferta sunt:

1) calea publicitara cu ajutorul cataloagelor, prospectelor, ziarelor si revistelor, Internetul;

2) calea discutiilor directe intre parteneri;

3) calea comunicarilor telefonice;

4) calea scrisorilor (cereri de oferta);

Intr-o cerere de oferta se poate solicita partenerului potential:

a) trimiterea de cataloage, mostre, modele, brosuri, prospecte sau specificatii ale marfurilor;

b) o cotatie sau o oferta completa, detalii cu privire la pret, conditii de plata si livrare;

In primul caz, cererea de oferta poate fi scurta, iar in al doilea caz este necesar sa se intocmeasca o cerere de oferta mai ampla care sa indice caracteristicile marfurilor dorite, cantitatea necesara, detalii despre livrare si ambalaj, conditii de plata etc.

Cererea de oferta poate fi:

1) Cerere de oferta circulara in care beneficiarul se adreseaza mai multor ofertanti, in vederea obtinerii unor conditii mai avantajoase. De exemplu, cererea de oferta adresata mai multor producatori de mobila de birou. O astfel de cerere are caracter de sondaj.

2) Cererea de oferta generala beneficiarul se adreseaza unui singur destinatar, dar fara obiect precis.

3) Cererea de oferta speciala se adreseaza unui singur destinatar, cu obiect precis.

Cererea de oferta trebuie astfel conceputa incat destinatarul sa nu aiba impresia ca afacerea a fost castigata in favoarea lui. In acest caz, el nu ar mai avea nici un motiv sa faca vreun efort personal, pentru gasirea clientilor.

Daca solicitantul doreste obtinerea unor conditii avantajoase de plata, sau acordarea unor rabaturi, cererea de oferta va contine formulari menite sa-i dea un caracter mai atragator pentru ofertant. Formularile folosite pot exprima speranta de a plasa comenzi mari sau repetate, pot sugera perspectiva unei piete noi si permanente sau a unor relatii comerciale de lunga durata.

Daca ofertantul potential, este o firma cu care nu au mai existat relatii comerciale anterioare, este indicat sa se prezinte firma (domeniul de activitate si profilul); sa se explice cum s-a ajuns la partenerul potential (o referire la o reclama sau o alta firma care l-a recomandat, sau alte surse).

In tari cu traditie in economia de piata, in marile firme, exista servicii de documentare (in privinta furnizorilor), care se ocupa exclusiv de prospectarea pietei si alegerea furnizorilor care sunt cel mai bine plasati pe piata.

In redactarea unei cereri de oferta trebuie ca scopul scrisorii sa fie enuntat cat mai precis si concis, iar fraza finala trebuie sa invite ofertantul sa actioneze cat mai rapid.

Raspunsul la cererea de oferta trebuie trimis imediat. Daca partenerul comercial este deja cunoscut, se va incepe cu o formula de multumire si eventual de exprimare a satisfactiei pentru noua cerere de oferta.

Daca partenerul este nou se folosesc formulari care sa exprime satisfactia de a incheia o tranzactie si speranta ca aceasta va marca inceputul unor legaturi de afaceri de lunga durata.

Daca insa cererea de oferta nu poate primi o rezolvare imediata, solicitantul va fi informat in scris, specificandu-se motivul amanarii trimiterii catalogului sau ofertei.

In cazul in care se refuza solicitarea, in scrisoare trebuie folosite formulari care sa exprime regretul de a nu putea trimite oferta cu explicatiile adecvate.

Formulari specifice Cererii de oferta

A. Formulari introductive

1) "Suntem unul din cei mai mari importatori - exportatori si distribuitori ai industriei de bijuterii si diamante."

2) "Firma noastra importa si distribuie o gama larga de echipament frigorific pentru industria din tara noastra."

3) "Datoram numele si adresa dumneavoastra agentiei dumneavoastra din orasul nostru ."

4) "Am aflat de la firma Boss PARA ca exportati masini-unelte."

5) "Am citit anuntul dumneavoastra in ziarul ...

6) "Suntem in cautarea unor scaune ergonomice de birou, pentru care se contureaza o cerere tot mai mare".

B. Formulari de incheiere

1) "Va multumim si asteptam un raspuns favorabil".

2) "V-am fi recunoscatori pentru un raspuns prompt".

3) "Asteptam cu nerabdare listele dumneavoastra de preturi".

C. Formulari folosite in raspunsul la cererea de oferta

1) "Va multumim pentru cererea de oferta. Ca raspuns la aceasta, va trimitem in plic separat catalogul nostru ilustrat."

2) "Cererea de oferta este in centrul atentiei noastre si speram sa va trimitem curand listele noastre de preturi".

3) "Cu regret va informam ca in prezent nu putem oferi sper vanzare marfurile solicitate de dumneavoastra."

4) "Ne exprimam regretul ca nu putem accepta livrari pentru perioada solicitata de dumneavoastra".

OFERTA

Oferta este scrisoarea de initiativa sau de raspuns la o cerere de oferta, prin care ofertantul face cunoscut unor potentiali clienti (persoane fizice sau juridice) ca pune la dispozitia acestora marfuri sau servicii in anumite conditii. Oferta este a doua scrisoare comerciala importanta si alaturi de cererea de oferta este foarte frecventa in relatiile interne si externe.

In mod obisnuit, ofertele se transmit prin posta, fax, e-mail, in cadrul reclamei comerciale prin presa, radio, televiziune, afisaj, prin reprezentanti sau pe cale telefonica (daca in prealabil se realizeaza o intelegere pe baza unor discutii intre delegati, este bine sa fie confirmata letric).

Aparent, doar mesajele care provin pe aceste cai pot constitui oferte. In realitate, ofertarea unui produs sau serviciu, poate avea infatisari dintre cele mai neasteptate.

Asa de exemplu, instalarea unui automat pentru inghetata intr-un loc public reprezinta un mod de a face o oferta. Oricarui trecator i se ofera un produs bine determinat in schimbul unei anumite sume de bani. Daca trecatorul introduce in automat suma precizata, el este in drept sa primeasca exact produsul descris, in cantitatea mentionata. La fel, orice chiosc care pune in vanzare bilete pentru mijloacele de transport in comun, face ceea ce se cheama o oferta: pentru fiecare bilet vandut, contra unei sume de bani, se va asigura cumparatorului o calatorie pe unul din traseele existente.

Cu cat oferta cuprinde mai multe elemente si acestea sunt mai precis formulate, cu atat obligatiile pe care si le asuma ofertantul sunt mai numeroase si mai stricte. In tarile occidentale, nici nu este nevoie de o descriere in cele mai mici amanunte a produsului sau serviciului oferit, pentru ca acolo exista standarde minime de calitate si reguli de comert consacrate, exista legi pentru protectia consumatorului etc. In Romania, legislatia este inca slab reprezentata in aceasta privinta.

O oferta comerciala nu este neaparat o oferta scrisa. Putem vorbi despre oferte scrise sau verbale, ca si de oferte explicite sau tacite. Mesajele tacite pot constitui, in anumite conditii, si mesajele publicitare lansate pe canalele mass-media. Exista un criteriu suficient de simplu si de clar care ne arata cum sa deosebim o reclama de o oferta. Astfel, atunci cand un producator de automobile, prezinta un nou model intr-un spot publicitar televizat, fara indicatii de pret sau alte precizari care sa incube obligatii, nu poate fi vorba de o oferta in sens juridic. Atunci cand un distribuitor de computere mentioneaza intr-o scrisoare de reclama date precise legate de pret, conditii de livrare, de plata etc., el nu face doar promovarea produsului, ci si o oferta care il angajeaza din punct de vedere juridic.

Tipuri de oferta

Din punct de vedere comercial, deosebim patru categorii de oferte si anume:

1) oferta nesolicitata este o scrisoare trimisa de ofertant din proprie initiativa si se adreseaza unor clienti cunoscuti sau necunoscuti;

2) oferta solicitata este raspunsul la o cerere de oferta;

3) oferta repetata in situatia cand este reinnoita o mai veche oferta sau se transmite o varianta a acesteia;

4) oferta la contraoferta se practica atunci cand clientul raspunde la o oferta anterioara printr-o contraoferta, in care el accepta doar o parte din marfa oferita sau din conditiile mentionate.

Din punct de vedere juridic, respectiv al obligatiilor pe care si le asuma ofertantul distingem mai multe tipuri de oferte:

1) oferta ferma este oferta asupra careia vanzatorul nu mai poate reveni. In cazul in care destinatarul a acceptat o oferta ferma, atunci aceasta devine obligatorie pentru ambele parti ca si un contract. Pentru acest motiv, in cazul in care se utilizeaza oferta ferma, nu se mai incheie contract de vanzare-cumparare intre parti, comenzile si executia lor, facandu-se pe baza ofertei ferme.

2) oferta fara clauze speciale chiar daca nu include precizari privind o anumita data pentru primirea comenzii sau alte indatoriri deosebite si acest tip de oferta genereaza obligatii, de o parte si de alta, astfel:

a) atunci cand oferta este prezentata direct unei persoane, aceasta trebuie sa o accepte imediat sau sa o decline. In caz contrar, oferta se stinge.

b) regula de mai sus este valabila si pentru cazul in care oferta este prezentata telefonic sau prin fax.

c) oferta prezentata printr-o scrisoare este considerata valabila intr-un interval de timp suficient, pentru a se trimite o comanda sau orice alt tip de raspuns. In cazul corespondentei postale, acest interval este de 7-14 zile.

3) oferta cu termen este practicata in situatia in care ofertantul nu are certitudinea ca poate asigura aceleasi conditii dincolo de o anumita limita de timp. In acest caz, se mentioneaza un termen in intervalul caruia oferta ramane valabila.

De exemplu:

Preturile sunt valabile pana la 1 martie 2003 inclusiv.

Oferta noastra este valabila pana la

Reducerea de pret este valabila pana la

4) oferta neconditionata aceasta evita asumarea oricaror angajamente, mentionandu-se in mod explicit clauza de neobligativitate.

De exemplu:

Va oferim, fara garantie

La pretul zilei

In limita stocului disponibil

Evident, facand asemenea mentiuni, capacitatea comerciantului de a atrage clienti este redusa.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta pentru a produce efecte juridice sunt urmatoarele:

sa fie completa (sa contina toate datele esentiale ale viitoarei intelegeri: obiectul, determinari cantitative si calitative, pret, alte clauze);

sa fie ferma;

sa fie neechivoca (trebuie sa exprime clar, fara dubiu vointa ofertantului de a incheia contractul, in eventualitatea acceptarii ofertei) sa fie exprimata in scris sau verbal (se recomanda ca ofertele exprimate verbal sa fie dublate de o oferta scrisa; in acest fel va exista un document de referinta in caz de litigiu).

In concluzie, putem spune ca se constituie in oferta:

un document scris care indeplineste conditiile de mai sus, expediat prin posta, fax, e-mail etc;

un anunt publicitar care entioneaza toate datele necesare efectuarii tranzactiei;

un produs etalat in raftul unui magazin, pretul acestuia fiind afisat sau comunicat verbal de vanzator.

Oferta mai poate fi: oferta generala, atunci cand se adreseaza unui beneficiar fara obiect precis si oferta speciala cand are obiectul bine precizat. Ea se transmite unui singur beneficiar si contine o descriere amanuntita a produselor, termenele de livrare, pretul etc.

Pentru o informare mai completa a partenerilor de afaceri, furnizorii pot anexa la oferte si cataloage, prospecte, mostre.

Elementele structurale ale unei oferte sunt cele ale scrisorilor de initiativa sau de raspuns.

Oferta trebuie sa contina:

• elemente de identificare a ofertantului
• denumirea exacta a produselor;
• descrierea detaliata a marfii, caracteristici; (eventual insotita de mostre);
• calitatea produselor;
• cantitatea ce poate fi livrata, greutatea, volumul;
• pretul, cu mentiunea daca cheltuielile de transport si ambalaj sunt incluse in pret; se poate indica pretul total sau pretul in detaliu, pentru anumite cantitati. Tot legat de pret, se pot acorda clientilor diverse reduceri de pret: rabatul (reprezinta reducerea de pret acordata pentru acceptarea unei anumite cantitati de marfa, fie clientilor fideli - rabatul de fidelitate, fie distribuitorilor - rabatul comercial, fie in legatura cu diverse prilejuri - rabatul special; bonusul - reprezinta un rabat acordat ulterior realizarii tranzactiei, in special la sfarsit de an, acordarea lui fiind dependenta de atingerea unui anumit nivel al vanzarilor. Discountul - reprezinta reducerea sumei debitoare cu un anumit nr. de procente, ca stimulent pentru efectuarea platii intr-un anumit termen.
• conditiile de livrare;
• termenul de livrare;
• conditiile de plata;
• precizari referitoare la locul livrarii, asigurari;
• durata de valabilitate a ofertei este indicata cu precizie;
• ambalajul;
• data intocmirii ofertei;
• semnatura imputernicitului firmei.

Anularea ofertei poate interveni intr-una din urmatoarele situatii:

oferta este revocata inainte de a ajunge la destinatar;

destinatarul nu accepta unul sau mai multi termeni ai ofertei;

ofertantul intra in incapacitatea de plata;

destinatarul nu se exprima inainte de expirarea termenului de acceptare;

Limbajul si forma scrisorii de oferta

Oferta trebuie sa fie redactata clar si amanuntit, asa incat sa se previna eventualele intrebari ale clientului. Indiferent de tipul de oferta se poate distinge o structura compozitionala care se regaseste in linii mari in majoritatea ofertelor. In partea introductiva se face referire la cererea de oferta sau la conditiile in care s-a obtinut adresa destinatarului si se exprima satisfactia de a stabilii relatii comerciale cu firma respectiva. Tot in paragraful introductiv este cuprinsa si motivarea expedierii ofertei. Fata de cererea de oferta, elementul compozitional nou aparut il constituie paragraful publicitar[1]. El nu se regaseste in toate ofertele, insa acolo unde este prezent confera textului o calitate in plus, trezind interesul celui caruia ii este adresata oferta si cuprinde informatii suplimentare referitoare la produsele / serviciile oferite. In incheiere, regasim ca si la cererea de oferta exprimarea sperantei de a primi un raspuns, in cazul de fata o comanda si de a se ajunge la incheierea contractului.

Pentru oferte nu exista reguli speciale in ceea ce priveste forma. Trebuie formulate, pe cat posibil propozitii scurte si clare Daca trebuie sa redactam des oferte si daca ele sunt deosebit de lungi (de mai multe pagini) este bine sa realizam niste formulare in acest scop, sau sa introducem componentele de baza ale textului in computer (sabloanele). Astfel de formulare sau pagini-model pot contine urmatoarele:

titlul oferta;

numarul clientului / numarul ofertei;

adresa client / adresa destinatar;

formula de adresare;

o introducere general valabila pentru oferta solicitata: Ne bucuram de interesul dumneavoastra pentru produsele noastre

descrierea generala a obiectului, date despre producator, despre model etc.;

in legatura cu continutul efectiv al ofertei se va alcatui o lista suficient de cuprinzatoare cu urmatoarele date: pozitia, numarul de bucati, numarul articolului, descrierea lui etc;

indicatii precise despre conditiile de livrare, de plata, regulile de comert pe care le avem in vedere;

multumiri pentru solicitarea de oferta, ca incheiere;

semnatura;

eventual, un formular care sa poata fi completat de destinatar cu titlul de comanda.

In cazul ofertelor mai lungi se recomanda folosirea unei combinatii de genul: o scrisoare scurta, personala si un formular care sa contina elementele propriu-zise care compun oferta detaliata.

Oferta cu tenta publicitara

Uneori notiunile de reclama si oferta   isi pot suprapune intelesurile. Cine redacteaza o oferta pentru a raspunde unei solicitari face reclama, mai mult sau mai putin evident, pentru firma sa si pentru produsele sale.

Ofertele nesolicitate, deseori nu sunt altceva decat scrisori de reclama care cuprind o oferta.

Indiferent, insa, daca se trimit oferte solicitate sau nesolicitate de clienti, tehnicile utilizate pentru a face reclama ascunsa sunt practic aceleasi:

1) Descrierea amanuntita a produselor si serviciilor pe care le oferim folosind fara retinere un stil publicitar agresiv.

2) Se da curs solicitarii clientului, dar i se ofera si alternative (dupa ce am prezentat oferta ceruta ii vom prezenta clientului si o alta optiune. Chiar daca va constata ca i-ar placea mai mult ceea ce isi dorise initial, clientul va fi incantat ca a avut de ales si va aprecia acest lucru.

3) Adaugarea de cataloage, brosuri despre firma noastra si despre realizarile ei. Este un mod facil de a raspandi informatii si date in scop publicitar.

Cu toate avantajele pe care le poate aduce o oferta redactata in stil publicitar, nu trebuie insa exagerat. Nu trebuie adaugat in mod excesiv reclame suplimentare textului mai ales in cazul raspunsurilor expediate clientilor vechi care sunt deja convinsi de calitatea serviciilor si, in general, nu trebuie uitat ca acel client care a pus o intrebare concreta doreste sa primeasca un raspuns concret. In caz contrar, oferta risca sa ajunga in cosul de hartii al destinatarului si sa-l pierdem de client.

Formulari specifice ofertei:

1) Formulari introductive pentru:

a) oferta solicitata:

Va multumesc pentru:

- cererea dumneavoastra de oferta din .

- scrisoarea dumneavoastra din .

- interesul dumneavoastra cu privire la produsele noastre."

Suntem incantati sa primim cererea dumneavoastra de oferta din data de

Confirmam primirea scrisorii / telexului / cererii de oferta din

Ca raspuns la

- cererea dumneavoastra de oferta din ."

- scrisoarea dumneavoastra din data de ."

b) oferta nesolicitata:

Avem placerea sa

Suntem incantati sa

Prin prezenta

Veti fi interesati sa aflati

2) Formule de incheiere

Suntem convinsi ca oferta noastra va satisface cerintele dumneavoastra/va prezenta interes pentru dumneavoastra

Speram / suntem convinsi ca:

- veti accepta oferta noastra

- ne veti transmite comanda dumneavoastra"

Asteptam comanda dumneavoastra

Deoarece executam comenzi in ordinea primirii, va sugeram sa ne transmiteti comanda dumneavoastra cat mai curand posibil

Acceptarea ofertei trebuie sa fie exprimata in scris sau verbal, explicit sau implicit (tacit), intr-o forma din care sa decurga consimtamantul in raport cu oferta.

Acceptarea explicita constituie comunicarea in scris sau verbal, a unei confirmari adresate ofertantului, facandu-se referire globala la oferta care ne-a parvenit prin adresa dumneavoastra numarul din data de sau punct cu punct, mentionandu-se aceleasi date de identificare a ofertei. 

Acceptarea implicita este expedierea unei comenzi pe adresa ofertantului, in termenii propusi de acesta.

Refuzul la oferta

Orice oferta primita prin posta sau fax, merita sa fie citita. Daca oferta nu intereseaza, neraspunzand la ea, implicit inseamna refuzul. A nu raspunde este modalitatea cea mai comoda de a refuza o oferta, dar uneori merita sa ne facem timp pentru a scrie un refuz. A raspunde unei oferte in situatia de refuz este un act de politete. El nu este costisitor, mai ales cand exista deja un raspuns tip in calculator. Daca o oferta este refuzata prin telefon, de multe ori ofertantul nu poate sa ofere direct conditii mai bune; el trebuie sa-si calculeze in liniste castigul. Exista in afaceri cel putin doua situatii in care se recomanda a se formula un raspuns in scris, si anume:

1) atunci cand oferta intereseaza, dar nu convin preturile si exista posibilitatea ca ofertantul sa revina cu o noua oferta mai convenabila;

2) atunci cand se considera ca ofertantul este o firma interesanta si este posibil ca in viitor, ofertele lui sa ne fie de folos.

Refuzul in scris are, inainte de toate, scopul de a tine deschisa ,,usa" pentru afaceri viitoare.

Structura scrisorii de refuz

1) Referinta - contine numarul ofertei si data ofertei - numai asa refuzul poate fi clar localizat.

Oferta dumneavoastra numarul din

2) Introducere - se multumeste ofertantului pentru oferta.

Va multumim ca ne-ati trimis oferta dumneavoastra, pentru ca faianta este un produs care ne intereseaza.

3) Respingerea. Motivarea - de ce nu este acceptata oferta (un pret prea mare, termen de livrare inacceptabil, calitatea nu corespunde, etc.

Din pacate, conditiile nu sunt convenabile:

a) preturi prea mari,

b) intervalul de timp prea mare intre comanda si livrare. "

4) Sansa pentru o comanda ulterioara.

,,In trimestrul al IV-lea al anului 2003 vom avea nevoie de o cantitate mare de faianta. In aceste conditii, va rugam sa reveniti cu o noua oferta care sa tina seama de obiectiile noastre".

5) Incheierea asigurarea ofertantului ca poate reveni cu alte oferte.

Am dori cu placere sa colaboram cu dumneavoastra si va asteptam cu noua oferta care trebuie sa ne parvina pana cel mai tarziu 2 septembrie a. c.

6) Formula de incheiere si salut.

7) Semnatura.

Comanda

In urma analizei ofertei, (acceptarii ei) cumparatorul transmite ofertantului comanda de marfuri sau servicii, sau dupa incheierea contractului, de regula prin:

formular de comanda tip;

scrisoare de comanda inregistrata sau recomandata;

ambele, in acest caz scrisoare avand ca scop precizarea anumitor detalii ale comenzii sau ale unor instructiuni ale cumparatorului;

returnarea ofertei sau a facturii proforma contrasemnata de cumparator;

telex sau fax.

Mai rar, comanda se transmite telegrafic, telefonic, sau verbal (cu confirmare letrica). 

Comanda este obligatorie din punct de vedere legal, de aceea trebuie sa se acorde cea mai mare atentie claritatii si preciziei formularii. Scrisoarea de comanda cuprinde toate elementele unei scrisori oficiale: antet, numele si adresa destinatarului, numar de ordine dupa specificatia actului (comanda numarul . data .).

Textul comenzii este compus din enumerarea produselor ce urmeaza a fi livrate, simbolul acestora, unitatea de masura, cantitatea, pretul unitar, valoarea totala, termenul de livrare, modul de plata, mod de expediere etc. (Calitatea de baza a comenzii este precizia, de aceea scrisoarea trebuie sa cuprinda toate datele necesare identificarii produsului).

Comanda mai cuprinde o formula de introducere (,,va rugam a ne livra materialele de mai jos.", sau ,, Confirmam cu multumiri primirea ofertei dv., pentru .. si dorim sa comandam , dupa cum urmeaza").

In cazul in care comanda tine loc de contract (de exemplu pentru marfurile sau serviciile de mica valoare) ea va cuprinde in mod obligatoriu toate elementele contractului.

In multe cazuri, pentru intocmirea comenzii, beneficiarul solicita date suplimentare fata de cele cuprinse in oferta, furnizorul comunica eventualele modificari ale ofertei, face precizari care nu au fost cuprinse in oferta.

Confirmarea comenzii

Imediat ce furnizorul a primit comanda, el trebuie sa confirme acest lucru beneficiarului. Exista mai multe posibilitati de redactare a confirmarii comenzii (de raspuns la comanda):

furnizorul este de acord sa execute comanda integral (nu are nici un fel de modificari asupra continutului comenzii);

furnizorul nu accepta integral comanda;

furnizorul nu poate executa comanda beneficiarului.

Confirmarea comenzii trebuie:

sa se transmita imediat ce se primeste comanda;

sa exprime multumiri pentru comanda;

sa specifice data sau /si numarul comenzii;

sa repete elementele esentiale ale comenzii, pentru a evita orice neintelegere;

sa asigure cumparatorul de respectarea tuturor indicatiilor sale cu privire la derularea comenzii si sa specifice data expedierii.

Daca comanda clientului necesita lamuriri suplimentare, in scrisoarea de raspuns a furnizorului se vor solicita acele lamuriri, desi in acest caz furnizorul este in situatia de a intarzia efectuarea livrarii si de a creste costurile cu corespondenta, dar nu din vina sa.

Scrisoarea prin care furnizorul cere anumite lamuriri trebuie sa fie amabila:

Va multumim pentru comanda dumneavoastra numarul din data de.. . In scopul onorarii comenzii, va rugam sa precizati culorile si marimile pentru tricotajele comandate. Termenul de livrare va fi amanat in functie de data primirii raspunsului dv

Contractul

Contractul este un acord de vointa intre doua sau mai multe persoane, stabilit in conditii legale. Acordul produce efecte juridice, constand in drepturi si obligatii contractuale ale partilor. Ca forma, contractul se prezinta ca o succesiune de clauze intr-o ordine asupra careia partile semnatare au convenit. Este de preferat ca aceasta succesiune sa urmareasca derularea in practica a operatiunilor comerciale[2].

Pentru ca un contract sa fie valabil si sa poata produce efecte juridice (drepturi si obligatii) intre parti, el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, si anume:

capacitatea partilor de a contracta;

consimtamantul valabil al partilor ce se obliga;

un obiect determinat;

o cauza licita (o motivatie, un interes, un drept pe care legea le recunoaste in mod expres sau le tolereaza).

Contractele stabilite intre parti prin liber consimtamant sunt:

Dupa forma: formale (cu continut standard) si neformale (clauzele fiind in acest caz stabilite, in mod conventional, prin acordul partilor, cu respectarea conditiilor de validitate.

Dupa modul de exprimare a consimtamantului:  scrise (in care acordul este consemnat in mod expres in scris, fie printr-un contract propriu-zis, asa zisul ,,inscris unic", fie prin transmiterea de documente ) si nescrise (incheiate verbal, telefonic, printr-o strangere de mana etc.).

Dupa modul de participare a contractantilor la incheierea intelegerii: conventii in care partile se afla in contact nemijlocit si conventii in care acordul intervine prin corespondenta.

Dupa obiectul contractului: varietatea conventiilor este extrem de mare: de la contracte de inchiriere, leasing si arendare la cele de vanzare-cumparare, de donatie sau de imprumut, de la contractele de gaj si ipoteca la cele de prestari servicii, de la contractele de munca sau de management la cele de societate etc.

Cea mai eficace modalitate de incheiere a unei conventii este contractul sub forma de inscris unic, in prezenta si sub semnaturile ambelor parti. In aceasta formula pot fi stabilite, fara vreo urma de dubiu, toate obligatiile si drepturile contractuale, legate de cele mai mici detalii care pot avea semnificatie in contextul intelegerii intervenite.

Structura unui contract cuprinde:

identitatea partilor contractante. Se mentioneaza numele societatilor contractante, sediile si alte elemente care sa inlature orice posibilitate de confuzie, nr. de inmatriculare la Registrul Comertului etc. Se consemneaza numele persoanelor care reprezinta societatea si calitatea lor de reprezentanti legali sau imputerniciti;

obiectul contractului trebuie descris in detalii tehnice si calitative, cantitative, pret, astfel incat sa nu ramana loc pentru detalii nelamurite;

durata contractului este importanta atunci cand el se refera la o relatie curenta, permanenta sau periodica (ex. contractul de prestari servicii pentru intretinerea retelei de electricitate;

obligatiile ofertantului (vanzatorului) - in cazul unui contract de vanzare-cumparare care este cel mai frecvent utilizat, obligatiile vanzatorului sunt, in principal, urmatoarele: sa transmita cumparatorului dreptul de proprietate asupra marfurilor vandute (la livrare sau in momentul achitarii pretului), sa livreze cumparatorului marfurile la locul, la termenul si in conditiile de calitate si de securitate prevazute in contract, sa garanteze calitatea marfurilor, in caz contrar va inlocui marfa, va restitui pretul platit, va remedia viciile aparute sau va suporta cheltuielile facute de cumparator cu remedierea lor.

obligatiile cumparatorului: sa achite pretul marfii cumparate la data, locul si in conditiile stipulate in contract, in caz contrar, vanzatorul poate pretinde taxa de depozitare;

modalitati de plata (termene de plata, banca in contul careia va fi virata suma, daca plata este esalonata, se vor mentiona termenele ratelor scadente);

conditii de livrare: termenele de livrare, ambalaj, marcaj, expediere si transport, receptia marfii, montaj, probe, punere in functiune, asistenta tehnica, scolarizare persoane;

clauza penala: vizeaza neindeplinirea obligatiilor la termene de catre una din partile contractante si acoperirea prejudiciilor de catre partea responsabila;

prevederi diverse;

dispozitii finale;

anexe;

data si semnaturile.

RECLAMATIA

Incheind un contract de vanzare-cumparare, partenerii urmaresc o finalitate precisa si anume: livrarea si primirea marfurilor contractate pe de o parte si plata acestora, pe de alta parte. Aceasta finalitate impune partenerilor executarea intocmai a obligatiilor asumate si crearea cadrului necesar derularii contractului in bune conditii. In practica, apar insa, o serie de dificultati care pot constitui cauza primirii sau inaintarii de reclamatii. Tot ce nu este conform cu contractul, cu legile in vigoare, cu regulile si normele internationale acceptate prin contract sau diferite pagube, erori si intarzieri pot provoca nemultumire si pot duce la reclamatii.

O scrisoare de reclamatie trebuie:

sa fie inaintata imediat ce a aparut situatia de reclamat;

sa prezinte politicos, clar si concis situatia de reclamat, dand date si informatii precise cu privire la marfa reclamata;

sa ceara in mod ferm, dar politicos sa se cerceteze problema cu atentie si sa se solutioneze reclamatia conform prevederilor contractuale si uzantelor comerciale;

sa prezinte pretentia reclamantului si sa propuna cai de solutionare a reclamatiei, putand chiar indica sanctiunile propriu-zise;

sa exprime increderea ca reclamatia se va rezolva in mod satisfacator. In cazul unor frecvente sau repetate erori, intarzieri etc, se poate recurge la amenintarea cu rezilierea contractului;

sa exprime aprecierea fata de serviciile oferite de partener pana la ivirea situatiei de reclamat;

sa fie scrisa pe un ton impersonal si constructiv, sa evite tonul acuzator, tinand seama ca partenerul este cointeresat in salvarea contractului;

sa indice baza legala a reclamatiei;

sa indice documentul pe care se fundamenteaza reclamatia;

sa indice termenele de executare a repararii prejudiciilor sau plata despagubirilor;

sa indice contul emitentului, pentru primirea contravalorii despagubirii sau a diferentelor de pret.

La scrisoare se ataseaza actele de constatare.

In general reclamatiile pot fi generate de:

culpa(vina) vanzatorului;

vina cumparatorului;

vina ambelor parti;

vina unei terte persoane (cand transportul este realizat de o terta persoana);

cauze de forta majora.

Reclamatiile cumparatorului pot avea urmatoarele cauze: deficiente cu privire la marfa: cantitate, calitate, deficiente in serviciile prestate de vanzator, intarzieri in livrare, ambalaj defectuos sau necorespunzator, marfuri avariate, documente cu erori, nerespectarea indicatiilor cumparatorului in ceea ce priveste transportul, ambalajul, marcajul, depozitarea etc.

Reclamatiile vanzatorului pot avea urmatoarele cauze: nerespectarea de catre cumparator a conditiilor de plata, intarzierea platii, neplata contravalorii marfurilor, nedeschiderea acreditivului conform prevederilor contractuale, nepunerea mijlocului de transport la dispozitia vanzatorului (daca acest lucru a fost prevazut in contract).

In general, toate cauzele reclamatiilor pot fi prevenite si evitate cu exceptia cauzelor de forta majora.

De asemenea, reclamatiile pot fi reale sau false, intemeiate sau neintemeiate.

Raspunsul la reclamatie trebuie sa fie prompt si redactat pe un ton cat mai calm si politicos. Raspunsul poate fi de acceptare sau de refuz a reclamatiei. Raspunsul de acceptarea a reclamatiei trebuie:

sa prezinte scuze pentru neplacerea cauzata partenerului, sa exprime regretul pentru cauza care a generat reclamatia;

sa prezinte o scurta explicatie in legatura cu aparitia cauzei reclamatiei si sa solicite timp pentru studierea reclamatiei, atunci cand este cazul;

sa prezinte modalitatea sau caile de solutionare a reclamatiei, sa specifice compensatia oferita;

sa se incheie cu o expresie de bunavointa si de incredere in posibilitatea restabilirii bunelor relatii cu partenerul.

Refuzul de acceptare a reclamatiei trebuie:

sa cuprinda motivele pe care se intemeiaza refuzul, motive bazate pe fapte verificabile, pe documente, pe dispozitii legale in vigoare;

sa aiba un stil moderat si politicos;

sa exprime in incheiere regretul si dorinta de a continua si in viitor bunele relatii.

AVIZUL DE INSOTIRE A MARFII

Este un act cu caracter contabil, dar prezinta si elemente de corespondenta, el fiind totodata si un raspuns la nota de comanda. Forma avizului de insotire a marfii este tipizata si cuprinde datele de identificare fiscala atat ale furnizorului, cat si ale beneficiarului, datele defalcate pe pret unitar si cantitati ale marfii, semnatura delegatului si a primitorului.

SCRISOAREA DE GARANTIE BANCARA

Reprezinta unul din cele mai uzitate elemente ale corespondentei comerciale si are caracter juridic de acoperire a eventualelor creante intre creditor si debitor. Este una dintre cele mai eficiente forme de asigurare. Prin acest document, o banca agreata de partener garanteaza platile acestuia. Daca partenerul nu respecta scadenta, creanta este executata automat, suma datorata fiind transferata in contul creditorului din contul debitorului. Efectele benefice sunt multiple: se elimina cheltuielile pentru administrarea somatiilor, pierderile, riscul insolvabilitatii clientului etc. Forma scrisorii de garantie este standard si cuprinde obligatoriu urmatoarele elemente: datele de identificare postala si comunicationala ale expeditorului cuprinse in antet, precum si datele de identificare fiscala, titlul ,,Scrisoare de garantie", datele destinatarului, obiectul garantiei, motivul emiterii scrisorii, functia, numele, semnatura olografa si stampila reprezentantului expeditorului. 

SOMATIILE

In managementul relatiilor cu clientii, uneori si cu furnizorii, un spatiu distinct il ocupa comunicarea scrisa si telefonica purtata in scopul recuperarii creantelor (plati restante, facturi neachitate) sau al onorarii unor obligatii de alta natura (livrari neefectuate la termen, servicii neprestate).

O procedura clara si sistematica de urmarire, avertizare si executie in instanta a datornicilor poate fi utila pentru separarea clientilor in buni platnici, nu prea buni platnici si rau platnici. O procedura eficace de avertizare si somare asigura pastrarea controlului relatiilor cu clientii si reducerea pierderilor.

Trebuie exclusa de la inceput utopia ca ar putea exista undeva in lume un mediu de afaceri in care operatiunile comerciale s-ar desfasura la fel de riguros, precis si ritmic ca mecanismul unui ceasornic.

Este considerata normala existenta livrarilor in avans (pe credit), ca si a unor situatii de criza sau indisponibilitati temporare de plata si de onorare a unor obligatii de natura comerciala. Un anumit grad de toleranta, incredere si cooperare intre partenerii de afaceri este indispensabil, daca se doresc relatii de afaceri durabile.

Problema care ramane de rezolvat este, in fapt, stabilirea limitelor de toleranta si a procedurilor graduale care sa asigure mentinerea creantelor la cote rezonabile si executarea silita, atunci cand limitele sunt depasite.

Teoretic, plata ar trebui efectuata simultan cu sau imediat dupa livrarea produselor sau prestarea serviciilor. Practic, acest lucru este imposibil, chiar si in cazul relatiilor comerciale curente, cu parteneri care se cunosc de multa vreme. Pentru a se evita un trafic foarte intens si inutil de cecuri, ordine de plati, chitante etc, este preferat sistemul decontarilor periodice (lunare, de exemplu), aceste fiind considerate plati cash.

In mod normal, intr-un asemenea sistem de plati, se renunta la ideea oricarei dobanzi si se asuma in schimb riscul unor creante. O acumulare prea mare de creante neincasate poate plasa compania intr-o situatie financiara precara, pana la scoaterea sa din circuitul comercial. De aceea, compania nu poate astepta pasiv ca debitorii sa-si onoreze obligatiile. Ea trebuie sa intervina cu indrazneala, dar cu diplomatie, pentru atentionarea, somarea si, la nevoie, executarea debitorilor, in sensul refacerii capacitatii sale de plata.

De regula se scriu mai multe scrisori de somatie pana sa se ajunga la ultima solutie, justitia.

CAMBIA (TRATA)

Este un titlu de credit pe termen scurt, utilizat ca instrument de plata, prin care creditorul da dispozitie debitorului sa plateasca o anumita suma unei terte persoane, la o anumita scadenta. Avantajul cambiei consta in faptul ca poate fi transmisa sau scontata la o banca, deci valorificata chiar inainte de scadenta.

Adriana, Chiriacescu; Laura, Muresan; Virginia Barghiel; Alexander, Hollinger. Op. cit., p. 62.

Adriana, Ghiriacescu; Laura, Muresan; Virginia, Barghiel; Alexander, Hollinger. Opera cit., p. 124