 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
CUNOASTERE SI COMUNICARE
Orice eveniment, actiune sau atitudine umana - dar si modul in care comunicam despre acestea - se defineste si se structureaza in functie de trei elemente fundamentale: motivatie, contextualizare si impact. Cu alte cuvinte, orice actiune, eveniment sau atitudine are o motivatie (mai mult sau mai putin clara - de aici si nevoia de a clarifica aceste detalii si cu ajutorul unui suport teoretic); ele nu pot aparea inafara unui context, iar modificarea specificului acelui context duce si la schimbari (de suprafata sau profunde) ale faptului respectiv; in sfarsit, niciun eveniment, nicio actiune sau atitudine umana nu poate fi lipsita de sens si scop, acestea determinand intotdeauna un impact asupra celor cu care intram in relatii familiale, profesionale, de prietenie sau conjuncturale.
Cunoasterea inseamna in primul rand acumulare (de informatii, cunostinte, idei, concepte) dar ea nu este relevanta decat in masura in care isi demonstreaza utilitatea in practica - adica in viata de zi cu zi, in toate situatiile cu care se confrunta fiinta umana.
Tipuri de invatare:
1. Memorare automata:
motivatia: imediata (ex. "invat pentru un examen")
context: finit (cu durata limitata) (ex."dupa examen nu ma mai intereseaza materia respectiva")
impact: redus, fara relevanta pentru viitor ('sa iau nota mare')
2. Acumulare motivata:
motivatia: ("invat pentru ca vreau sa stiu mai mult")
context: nelimitat ("ceea ce invat acum imi va fi cu siguranta util la un moment dat")
impact: asupra propriei persoane in actiune ("cunostintele mele sunt utile pentru un job mai bun"; "sunt mai performant"; "invat cum sa pun in relatie cunostintele pe care le acumulez"; "cand ma intalnesc cu specialisti cu experienta pot discuta cu ei probleme complexe")
I. Ce este comunicarea?
1. In cate moduri poate fi inteleasa comunicarea?
Baylon si Mignot o numesc "comunicare sociala"
2. Care este rolul cultural al comunicarii?
CULTURA - definitie (cultura primara, incluzand toate elementele specifice unui grup unitar si cultura secundara - a elitelor). Comentarii
Determinare spatiala
Specificitate etnica sau de grup, comunitate umana unitara
CIVILIZATIE - definitie
Determinare temporala si evolutiva
COMUNICARE - definitie
Determinare spatiala si temporara (ca si la a. si b.). In plus, intervine si influenta MENTALITATILOR - interactiune
MULTICULTURALITATE si IDENTITATE CULTURALA.
notiuni specifice secolului XX-XXI
toleranta si intoleranta
acceptarea "celuilalt" (ideea "unitatii in diversitate")
Secolul XX a adus cu sine o schimbare a importantei COMUNICARII si a TIPURILOR DE COMUNICARE, ca elemente definitorii pentru o CULTURA GLOBALA.
Secolul XXI a adus o diversificare a conceptelor legate de cultura si de comunicare, printr-o analiza si aplicabilitate profund specializata a acestora.
Exemplu: conceptul recent de INTELIGENTA CULTURALA, esential in business si marketingul actual la nivel global.
Tot in secolul XX si inceputul secolului XXI au aparut si sensuri noi ale conceptului de cultura, in functie de tipul lor fundamental de comunicare:
cultura "pop"
cultura "rock"
cyber-cultura (in toate aceste cazuri, specificitatea nu este data de elementul etnic sau religios, ci de apartenenta la un anumit grup de varsta sau cu preocupari specifice)
COMUNICAREA - nu se rezuma doar la limba (vorbita sau scrisa)
Alte mijloace de comunicare:
imaginea
dansul
gestul
atitudinea
limbajul trupului
alte exemple (culturile vechi)
Exercitiu practic
Numiti cinci elemente componente ale CULTURII (adica, date si fapte obiective) si, in paralel, echivalentele lor in planul COMUNICARII (adica, mesajul fundamental al acestora).
Exemplu: Istoria cuprinde date si fapte obiective; comentariile subiective ale fiecarui istoric reprezinta ceea ce el crede ca trebuie comunicat.
In grupuri de 3-4 persoane, discutati exemplele date de fiecare si faceti completarile necesare.
EXERCITIU PRACTIC
Comunicarea are o importanta determinare culturala, asadar importanta mesajului se modifica, in functie de normele definitorii pentru comunitatea culturala respectiva.
Intelegerea conceptului de "timp" si a presiunii create de acesta asupra individului este diferita, in diferite zone ale lumii. Cum credeti ca este inteleasa expresia "time is money" si ce anume comunica ea, in: SUA, Italia, Romania, India, triburile amazoniene? Exista diferente intre modul de intelegere al acestui concept in zonele urbane si rurale? Exista diferente in functie de religia dominanta? Comentati.
3. Scopul comunicarii
4 Ce este comunicarea publica?
Definitia comunicarii publice: transferul de informatii, opinii, idei cu un mesaj si un scop, intr-o situatie publica. In general, aceasta implica folosirea unor mijloace auxiliare (video, Power Point, grafice etc.) si se bazeaza pe forme media (presa, TV, radio)
o implicarea unor grupuri mai mari de persoane in luarea deciziei;
o brainstorming
o think-tank
o situatii oficiale (companie; politica; educatie etc.)
In intelesul modern al termenului, comunicarea publica se refera la toate formele de comunicare, de catre administratie, cu grupuri mari de oameni ("publicul"), in cadrul unor actiuni cu caracter politic, comercial sau social. Toate aceste forme de adresare in public sunt intermediate de canale mediatice (televiziune, presa, radio).
Obiectivele acestor activitati:
1. Informarea opiniei publice cu privire la activitatile organizatiei
2. Promovarea imaginii organizatiei, astfel incat activitatea sa sa poata fi apreciata corect si pozitiv de catre public
3. Colaborarea cu mass-media pentru o mai buna reflectare a activitatii organizatiei si convingerea publicului
O buna strategie de comunicare determina, deci, o crestere a interesului pentru organizatie, dar si o mai mare incredere in aceasta (vezi si Cristina Coman, Relatiile publice si mass-media, Ed. Polirom, 2004, p.11).
In mediul de afaceri actual, comunicarea in cadrul corporatiilor este foarte importanta. In acest context, comunicarea publica se refera la modul / modurile in care corporatiile si angajatii lor creeaza, prin comunicare, o legatura stransa ("inter-relatie") cu publicul larg, in special prin canalele mediatice (informare directa, interviuri, reclame etc.).
In marketing s-a dezvoltat mai recent conceptul de Comunicare integrata; rolul acesteia este acela de a optimiza / maximiza impactul si eficacitatea strategiilor specifice domeniului de marketing. Metode utilizate in acest scop:
o studiul comportamentului publicului tinta
o studiul pietelor pe care se plaseaza produsele
o intelegerea motivatiei interesului imediat / pe termen lung al consumatorilor
o influenta schimbarilor sociale si tehnologice
Tipuri de strategii de comunicare publica actuale
1. RACE (Research-Action-Communication-Evaluation) - concept fundamentat de John Marston (anterior si de Scott Cutlip si Allen Center) - cercetarea are drept scop decizia cu privire la o anumita strategie; strategia este aplicata si comunicata prin mass-media; evaluarea se face pe baza feedback-ului de la publicul tinta
2. ROPE (Research-Objectives-Program-Evaluation) - Jerry Hendrix - este o varianta a celei de mai sus, dar urmarind aceleasi obiective.
Mijloacele de comunicare (mass-media) reprezinta un instrument esential in transmiterea informatiei de la organizatie catre publicul tinta. Important este mesajul pe care organizatia doreste sa-l faca public, dar si modul in care acesta ajunge la cei interesati (acuratetea mesajului depinde mult de scopul de la care se porneste - informare, modelare de opinie, persuasiune, actiune) dar si de canalul de comunicare ales (TV, radio - media audio-vizuala; ziare, reviste, publicatii de specialitate - media scrisa; Internet - media interactiva).
"Jurnalistica de Brand" [Monica Cercelescu/Sfin]
Folosind tehnicile ziaristicii clasice, scopul industriei de customer publishing este sa impulsioneze vanzarile si sa-si loializeze consumatorii
Ideea cheie: Brandurile de produse si servicii se implica astazi in dezvoltarea unor media alternative de comunicare - reviste online, site-uri de informatii diverse, customer publishing, marketing viral / de gherila etc.
- tendinta actuala - brandurile de produse sau servicii sa-si dezvolte propriile medii de comunicare (reviste, variante online ale revistelor, site-uri)
- Customer Publishing - termen care se refera la publicarea focalizata pe grupul tinta de clienti (primele reviste de acest gen - acum cativa ani) - customer magazines
Unele publicatii sunt de nisa (ca platforme de comunicare ale brand-ului), altele cu info generale
Tehnicile jurnlistice sunt folosite "pentru a transmite spre target mesajul brandului pe care il reprezinta, iar scopul lor este sa impulsioneze vanzarile si sa loializeze consumatorii".
- interesul consumatorilor este atras si de faptul ca, in cea mai mare parte, aceste forme de comunicare sunt gratuite; in plus, se ofera cupoane gratuite sau promotii pentru achizitia unor produse/servicii
- distributia - sub forma unor canale mai diversificate: beauty salon, magazine, supermarketuri, online, magazine de telefonie celulara, si chiar in scoli, universitati, campusuri studentesti (ex.: revistele lanturilor de farmacii se ofera gratuit la cumpararea unor produse din farmaciile respective - Helpnet, Sensiblu; reviste de tipul "J'adore", "The One" - la beauty salon, etc.)
Rezultat: o informare mai exacta si mai ampla asupra activitatilor organizatiei si asupra produselor si serviciilor oferite
- interes pentru atragerea consumatorilor tineri (un grup tinta cu "durata de viata mai mare") - ex. revistele de comunicatii (Germanos); revistele/brosurile gratuite ale companiilor de vanzari electronice (Altex, Flanco, Domo). Atragerea grupurilor de varsta 18-30 se face si prin includerea unor informatii din domenii de interes pentru acest tip de consumatori - lifestyle, calatorii, concerte, evenimente culturale
- reviste propuse de mall-uri: "Mall Inclusive", "MallMania" - publicatii de shopping si lifestyle; in curand "Styler" (Baneasa Shopping City) - lifestyle, shopping, gastronomie
Comentarii: Diana Capatina, Creative Director & Manager Partner Reply:
"Media traditionale, cum sunt TV si radio, continua sa se divizeze si sa se multiplice, creand consumatorului, dar si omului de media, posibilitatea de a alege din mult mai multe variante. In acest moment, piata cauta instrumente de marketing inovative, ceea ce va duce la o reconfigurare a media, astfel incat sa fie folosit fiecare punct de contact cu consumatorul potential. Revistele pentru clienti sunt o forma de comunicare eficienta si sofisticata, one-to-one, care combina "informatia" cu mesajul de marketing, adresandu-se direct consumatorului. Interactiunea este maxima. Consumatorul decide daca citeste revista acum sau mai tarziu, o poate imprumuta si o poate discuta cu prietenii etc. - deci detine controlul asupra consumului de media, ceea ce nu se intampla in cazul mediilor invazive, ca TV-ul si radioul. Consumatorului ii place aceasta relatie cu revistele de companie si le percepe ca fiind prietenoase si de incredere. In plus, el simte ca primeste ceva in plus (added value) din partea companiei/brandului care publica revista, ceea ce-l loializeaza. Cheia eficientei acestor reviste este continutul relevant."
Concluzii: Customer Publishing este cea mai recenta forma de comunicare a companiilor cu consumatorii; companiile le trezesc interesul acestora facand apel la memoria lor afectiva si la oferte/promotii care tin de dorinta umana fireasca de a trai mai bine (ex.: atingerea unui nivel social mai bun - calatorii, shopping, beauty salon; premii pentru forme de feedback - scrisori de la cititori; card-uri de reducere pentru consumatorii fideli, etc.).
"Televiziunea isi cauta viitorul in alte medii" [Andrei Ionescu/Sfin]
Ideea cheie: Domeniul de divertisment devine tot mai atractiv pentru firmele digitale sau de telefonie, ca forma complexa de atragere a consumatorilor. Corporatiile media trec la lansarea unor proiecte pe internet, inlocuind treptat televiziunea in preferintele targetului cu varste intre (16)18-30 de ani.
- succesul serviciilor depinde de calitatea continutului oferit si de simplitatea utilizarii serviciului
- activitatile de business online se sustin prin reclame (se autofinanteaza) - acest lucru inca nu este posibil pe telefoanele mobile, dar se cauta solutii
- Grupul Fox si NBC Universal (SUA) au lansat de curand Hulu.com (competitor pentru YouTube de la Google). Continut: filme, meciuri, emisiuni, seriale, muzica (toate pe ecran care poate fi marit dupa caz).
- Motivatie: audienta pe Internet este mult mai mare decat prin formele media traditionale (TV, radio). Anumite emisiuni se pot relua si descarca gratuit.
- Si in Romania exista astfel de website-uri, sau chiar televiziuni pe Internet (ex.: Evo - prima televiziune independenta, exclusiv online, de la noi - grila de programe proprie)
Valoarea acestor site-uri consta in faptul ca ele atrag consumatorii prin diversitatea programelor, care pot fi accesate la orice ora (spre deosebire de programele retelelor TV); fidelizarea utilizatorilor; informatia este dublata de divertisment, pe acelasi ecran; un grad mai mare de interactivitate.
Solutii mini: - player de buzunar (transferare videoclipuri, secvente din emisiuni, etc.). Marketing viral (dar si "marketing de gherila")
Comisia Europeana a anuntat de curand ca va adopta standardul DVB-H (Digital Video Broadcast - Handheld) pentru televiziunea pe telefonul mobil (promovat deja de Nokia si in Asia). Existenta unui standard comun are rolul de a impiedica blocajele in utilizare si concurenta neloiala.
Motivatia schimbarilor tehnologice si diversificarii sistemelor moderne de comunicare
- interesul consumatorilor pentru tot ce e nou in domeniu (noi provocari)
- sentimentul de participare directa din partea consumatorilor (ex. la programele de streaming din Orange World sau Vodafone Live), fara a se deplasa la locul unde se desfasoara evenimentul
- standardul DVB-H va aduce imbunatatiri la nivelul claritatii imaginii si al largimii de banda
- la unele gadget-uri utilizatorul poate chiar inregistra imagini din filme sau emisiuni (ex.: Samsung).
- televiziune mobila (are sanse de succes tocmai datorita adaptarii la mobilitatea profesionistilor din zilele noastre - nu mai trebuie sa stai in fata televizorului pentru emisiunile preferate). DVB-H va deveni principalul standard pentru televiziunea pe celular in 2011.
Concluzii: Noile tehnologii de comunicare au drept obiectiv acoperirea spatiului virtual prin atragerea in special a tinerilor utilizatori, care au un ciclu de viata (utilizare) mai lung si un potential mai mare de adaptare la noi forme interactive. Noile tehnologii incearca sa patrunda in domeniul telefoniei mobile, stiindu-se faptul ca, la nivel mondial, telefonul mobil este simbolul consumatorului deschis la schimbare, cu mare mobilitate, cunoscator al cyber-spatiului si usor adaptabil.
* * * *
Cai actuale de cercetare in domeniul comunicarii publice:
Orice curs care are drept punct central comunicarea publica trebuie sa ii familiarizeze pe studenti cu
o Pregatirea mesajului public (cercetare, adaptare la publicul tinta, pregatirea momentelor surpriza etc.)
o Analiza mesajului public
o Critica mesajului public
o Tehnici de comunicare adaptate la situatia comunicarii publice
Diferenta intre - comunicare (ca actiune umana de transmitere a unui mesaj)
comunicatii (mijloacele tehnice menite sa inlesneasca legatura dintre oameni - tren, automobil etc. - si comunicarea dintre ei - telegraf, Morse, telefon, Internet)
Comunicarea publica moderna se bazeaza pe existenta unor consilieri specializati in comunicare (management-ul comunicarii) - care se ocupa de transmiterea imaginii publice a unei persoane, in toate detaliile care o compun.
Elemente legate de management-ul comunicarii publice:
discursul
tinuta, imbracamintea
gesturile, atitudinile adoptate; privire, zambet etc.
Timbrul vocii, ritm, accente, pauze
Ticuri individuale (de evitat)
legatura cu diferite grupuri tinta, adaptarea elementelor de mai sus in functie de acestea
modul in care o persoana publica raspunde la intrebari (o clipa de gandire; repezit; ezitant; automat; indiferent etc.)
Transmiterea imaginii publice (individuale sau de grup) este intermediata de mass-media (care poate influenta modul de percepere a acelei imagini de catre publicul larg - acceptare / respingere; ironie / caldura; simpatie / dispret etc.).
Un scurt istoric al conceptului de COMUNICARE
Primele dovezi ale interesului pentru ideea de a comunica - Grecia antica. In toate orasele antice grecesti exista un spatiu public - piata publica (AGORA) unde se faceau toate anunturile de interes pentru cetateni si unde aveau loc discursurile pentru acestia.
Tot in Grecia antica, cetatenii aveau dreptul legal de a se reprezenta in justitie (vezi literatura filosofica greaca - Platon "Apararea lui Socrate").
Prima lucrare de "Arta Retoricii" (adica, elemente teoretice legate de comunicarea orala) apartine lui Corax din Syracusa (secolul VI i. Hr.)
Platon pune bazele "Academiei" (Akademia, nume provenit de la gradinile Akademos din Atena, unde Platon ii instruia pe elevii sai in domeniul filosofiei, dupa modelul socratic - in plimbare). De fapt, Akademia era numele unei suburbii a Atenei, numite astfel in onoarea eroului grec Akademos. Scoala de filosofie deschisa de Platon in anul 387 i.Hr. a devenit cunoscuta datorita grupului de filosofi neo-platonicieni si ea a functionat pana in anul 526 d. Hr. Cand a fost inchisa de imparatul roman Iustinian. Akademia lui Platon a fost redescoperita de arheologi abia in anul 1929 cand aici au inceput sapaturi arheologice.
Aristotel pune bazele "Liceului" - Lukeion (gr.) , preluat de romani ca "Lyceum"
In aceste scoli grecesti, notiunile de retorica erau considerate la fel de importante ca si matematica si filosofia.
Romanii (aprox. 100 i. Hr.) au structurat primul "model de comunicare" prin cursurile de retorica (ex. Cicero)
In Evul Mediu s-a realizat o reala "institutionalizare" a comunicarii, prin atragerea, in grupul de consilieri ai regilor si printilor medievali, a unor specialisti in elaborarea / redactarea legilor si a altor acte oficiale (o reluare a "modelului" egiptean al scribului).
In cele doua mari zone europene (vechiul Imperiu Roman de Rasarit, respectiv de Apus) s-a ales un sistem comun de comunicare (semne si simboluri): limba latina pentru vest, limba slavona pentru est.
Dezvoltarea sistemelor de comunicare a fost sustinuta de dezvoltarea sistemelor de comunicatii - aparitia POSTEI ca sistem de legatura (secolul al XIV-lea).
In epoca moderna
Telefon (comunicare individuala)
Morse / telegraf (comunicare intre grupuri)
Tehnicile de comunicare contemporane (fax, telefon mobil, Internet).
EXERCITIU PRACTIC
Alegeti o stire (indiferent de subiect) care va atrage atentia intr-o saptamana si urmariti in ce mod este ea ilustrata in formele mediatice (radio, TV, presa scrisa). Iata cateva sugestii:
Ce valoare informativa are prezentarea subiectului in fiecare caz?
Cum este receptat mesajul (pentru cine este scris, cu ce atitudine)?
Ce scop are prezentarea stirii respective (onformativ, persuasiv, manipulare, barfa)?
Ce diferente majore de atitudine reies din prezentarea aceleiasi stiri in diferite forme mediatice?
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Comunicare | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
