Ce este metacomunicarea?

Ce este metacomunicarea?

Insemnatatea metacomunicarii pentru o inter-relationare eficienta

Metacomunicarea ne propune interpretarea cuvintelor si expresiilor pentru a ghici intentiile si ideile vorbitorului. Nu tot ce spunem reprezinta intotdeauna gandul nostru real. Daca un diplomat spune "da", aceasta inseamna "poate", daca spune "poate", inseamna "nu", iar daca spune "nu", atunci nu este un diplomat. In orice comunicare, ramane mereu ceea ce propriile cuvinte spun despre noi, fara intentia noastra (mai ales semiotic) si ceea ce chiar incearca sa ascunda. La aceste adevaruri putem ajunge numai daca interpretam si intelegem contextul interior al discursului sau textului, precum si contextul exterior, cu pre-textul si sub-textul.

Trebuie sa fim insa precauti cand avem de identificat daca un mesaj este sau nu metacomunicare. Exemplul: 'Nu te-am sunat pentru ca am notat gresit numarul tau de telefon' nu trebuie interpretat ca metalimbaj ci ca 'act ratat': gresesti pentru a nu fi obligat sa faci sau sa suporti ce nu-ti place. Metacomunicarea nu este minciuna trantita in fata cu nerusinare, si nici macar mai subtilul act ratat. Ea tine de interpretare si de expresie, in conditiile in care regulile situatiei comunicationale ne impun socialmente adevarul. Atunci spunem adevarul modelandu-l, augmentandu-i sau diminuandu-i aspectele, cosmetizandu-l. Putem proceda ulterior la fel ca diplomatul care nu va retracta, nu va nega ceea ce a spus anterior, ci va spune ca "nu a fost bine inteles". Numai in acest context are sens metalimbajul: in limitele interpretabilitatii oneste si adecvate. De aceea, cel interpretat poate para in astfel de situatii, cand i se reproseaza ceva: "doar n-ai crezut ca eu", care muta pe umerii celui care interpreteaza culpabilitatea de a fi gandit de rau despre cineva. Altfel, aveam de-a face cu o minciuna pe care o putem controla prin referentialitate - corespondenta cu realitatea - sau coerenta - compatibilitatea cu celelalte aspecte (cea mai des folosibila regula). Metacomunicarea este, fata de minciuna sau act ratat, mult mai subtila, de aceea necesita interpretare.

Interpretarea metacomunicarii (inainte chiar de orice interpretare este nevoie sa ne amintim de regulile ascultarii active):

a) constientul si inconstientul nostru isi au propriile voci care intervin in discurs;

b) putem asculta intr-un minut de trei ori mai multe cuvinte decat putem pronunta;

c) e bine, cel putin pentru inceput, cat facem inca exercitii, sa ne verificam interpretarea spunandu-i interlocutorului ce am inteles noi.

Ceea ce ne spune cineva depinde de scopul urmarit de vorbitor, de situatia data, de relatia cu noi. Cand il ascultam trebuie sa avem in vedere varsta, statutul social, educatia, mediul cultural, starea emotionala (exista o pluralitate a subiectului care vorbeste).

Ce trebuie sa urmarim: pentru ca oricine comunica se raporteaza la un anumit nivel de realitate, faptul respectiv este ascuns sau etalat, sustinut sau contrazis, scazut sau exagerat.

Ce putem cu usurinta descifra chiar si in expresii de dimensiuni reduse, un cuvant, o propozitie, o fraza sunt, prin urmare, negatiile sau afirmatiile, diminuarile si augmentarile a ceea ce este in discutie.

Pentru o mai buna edificare asupra metalimbajului, prezentam, in continuare, o analiza a metalimbajului in cazul reclamelor imobiliare (dupa: Allan Pease si Alan Garner, Limbajul vorbirii, Polimark, Buc., 1994)

Cumparati: ocazie unica = Avem probleme cu vanzarea

Interesant = Urat

Folosire optima a spatiului = Foarte mic

Stil casa de tara = inghesuita, neincapatoare

Resedinta cu multiple posibilitati de dezvoltare = Cartier ieftin si murdar, sub nivelul standard

Bine pozitionat = Situat undeva

Situat intr-o zona buna, linistita = Departe de magazine si scoli

Proprietate unica, pe care toti o doresc = Proprietate cu aspect obisnuit

Transport la usa = Mijloacele de transport opresc la doi metri de usa de intrare

Da spre o gradina care nu necesita multa intretinere = Nu are gradina

Multe trasaturi originale = Are toaleta in curte, la fel si spalatoria

Ideala pentru oamenii priceputi care stiu sa faca reparatii marunte = Repararea ei va costa o avere

La fel stau lucrurile cu limbajul diplomatic (din comunicatele de presa), cu cel politic sau cu cel profesional medical sau religios: spun foarte rar lucrurilor pe nume, codificand excesiv situatia.

Dictionar al metalimbajului cotidian (cuvinte care semantic spun altceva decat aparenta intentie comunicativa a vorbitorului):

'Desigur' - supraaccentueaza; putem banui ca vorbitorul exagereaza pentru ca nu este sigur de credibilitatea sa.

'Un fel de' - nesiguranta vorbitorului in identificarea obiectului.

'De fapt' - ne spune ca realitatea e alta decat ni se spusese

'Oarecum' scuza pentru o afirmatie irelevanta.

'Pai', "aaa" si alte interjectii similare sau repetarea intrebarii (unei parti din ea): "trage de timp", pentru a raspunde; reculegere, ordonarea gandurilor

'Credeti-ma', 'vorbesc serios' - vorbitorul simte ca va fi greu de crezut.

'Sincer', 'pe sleau' - arata ca vorbitorul urmeaza sa fie mult mai putin sincer sau onest decat pretinde.

'Doar', 'numai' minimalizeaza semnificatia a ceea ce urmeaza sa fie spus, atenueaza vina unei persoane. (Nu au curajul sa spuna ceea ce ar vrea sa spuna sau incearca sa minimalizeze raspunderea - de interpreta in functie de context).

'Incerc', 'voi incerca', 'sa vedem ce se poate face' expresii favorite pentru cei care vreau sa se spele pe maini.

'Da, dar' - incercare de evitare a intimidarii prin simularea unui acord.

'Trebuie sa', 'ar trebui' - indica de fapt numai parerea si dorinta vorbitorului.

'Sigur ca' are trei sensuri: sarcastic (intrebarea este prosteasca); plin de sine (stiu tot ce se poate spune despre asta); politicos (stiu ca sunteti destul de inteligent, dar trebuie sa ma refer la..).

A propós: permite schimbarea subiectului adesea fara legatura cu ceea ce s-a discutat.

Dictionar de expresii cu sens de metalimbaj

"Cum sa zic", "un fel de" "stiti dumneavoastra" - expresii generalizate si comuniante, care nu spun nimic ci te obliga pe tine sa gandesti si sa spui implicandu-te. Ele refuza sa spuna ce este de spus, si te lasa pe tine sa spui ceea ce este stanjenitor pentru cel care face afirmatia.

"Nu credeti ca", "nu vi se pare ca", cer de la ascultator raspunsul: "da" (si-i permit vorbitorului sa-l manipuleze). La fel cu "n-am vorbit prea mult, nu ?", "n-am intrecut masura, nu?" cer raspunsuri asiguratoare, fara a indica indiferenta vorbitorului fata de un da)

"Fiindca veni vorba", "daca tot sunt aici", "ca sa nu uit", "daca ma gandesc bine" au drept scop sa atenueze importanta a ceea ce vorbitorul vrea sa spuna, dar ceea ce urmeaza este de fapt problema cea mai importanta.

"Asa cum poate stiti", "fara indoiala" - ascultatorul este la fel de istet ca vorbitorul, stabilesc un fel de egalitate.

"As vrea sa pot spera" - apare ca o opinie; de fapt spune: in imprejurari normale as vrea sa

"N-o sa credeti, dar", "n-ar trebui sa va spun toate acestea, dar" - dorinta de a furniza informatii a unui barfitor sau a unei guri sparte. ("o stiti pe aia cu", "asta-mi aduce aminte de", "stiti ce a spus?" cer raspunsul da).

"Nu suflati o vorba despre ceea ce v-am spus", "nu vreau sa starnesc zvonuri" - negatia este de fapt inutila, intentia e contrara.

"Sa nu ma intelegeti gresit" = n-o sa va placa ceea ce auziti, dar nu-mi pasa.

"Nu-i vorba de bani, ci de principiu" - este vorba de bani.

"Trebuie sa ne faceti odata o vizita" = asteptati pana va vom chema.

"Sper sa va placa mamaliga" = indiferent de optiune veti fi servit cu mamaliga.

"Acum arati cu adevarat supla" = ai fost o grasa.

"Doar n-ai crezut ca eu" = muta pe umerii celuilalt culpabilitatea de a fi gandit de rau despre cineva.

"Metaforic vorbind" = adica inadecvat

"Ca sa vorbesc ca politicienii" = delimitare socio-profesionala de imaginea celuilalt vorbitor (adesea peiorativa)

La intrebarea: "ce va datorez pentru", se raspunde: "nu e vorba de asta", ceea ce inseamna: nu cer, dar nici nu refuz.

"Nu depinde numai de mine" = pot influenta situatia in directia dorita dar

"Reveniti peste cateva zile" = prima data: nu am timp de asta; a doua oara: nu ma intereseaza asta.

"Ma mai gandesc" = amanarea sau refuzul angajarii

"Macar am incercat" = nu ma prea asteptam sa reusesc

"Nu te deranja pentru mine" = nu sunt obisnuit sa fiu bine tratat, nu am pretentii la un tratament deosebit

"Nu vrei sa bei o cafea?" = intrebarea negativa care poate sugera un raspuns negativ

"Te mai servesc cu ceva?"- sugereaza raspuns negativ, atrage atentia asupra incheierii intalnirii

"Daca nu ajung in 10 minute, inseamna ca nu mai vin" = putine sanse de veni

"A murit atat de tanar" = sunt mai batran si am supravietuit sau sunt mai batran si ma simt vulnerabil

"Dupa umila mea parere", "daca vreti sa aflati parerea mea" - expresii care introduc pareri personale autoapreciative.

"Cu o conditie" sau "Cu anumite conditii ?" cand punem conditii o facem adesea pentru a putea sa nu fim de acord mai apoi

"Daca vrei sa vii, vii acum" = ni se forteaza mana

"Faci cum crezi", "nu vreau sa te oblig": o spune cineva usor frustrat de libertatea de decizie a celuilalt de fapt eu asta as vrea sa faci

"Oare ? chiar crezi?" intrebari menite sa ne induca indoiala.