MODELE SI TEORII ALE COMUNICARII - Modelul lui Roman Jakobson

MODELE SI TEORII ALE COMUNICARII

Modelul lui Roman Jakobson

In general, modelele lingvistice ale comunicarii au la baza o ipoteza comuna: ipoteza dublei dimensiuni a mesajului. Sintetic, aceasta afirma ca mesajul este, in acelasi timp, un element de tip 1. si un element de tip 2.:

Un element de tip 1. este un element al ,,circuitului comunicational''(fiind transmis de emitator, el circula printr-un canal si ajunge la un receptor);

Un element de tip 2. este un element al procesului de reprezentare intre transmitator (de cele mai multe ori, aceasta este situatia pentru mass media), realitate si imaginea acestei realitati (realitatea la care mesajul se refera sau ,,trimite'').

Cu alte cuvinte, sustin modelele lingvistice ale comunicarii, mesajul este plasat la intersectia procesului de comunicare cu cel de reprezentare.

Cel mai clar model lingvistic al comunicarii in sensul definit anterior (de ,,descriere simplificata in forma grafica a unor elemente din realitate'') este cel elaborat de Roman Jakobson. In analiza sa structurala asupra comunicarii , Jakobson defineste componentele ,,actului de comunicare verbala'' si identifica urmatoarele elemente ale procesului de comunicare:

EMITATOR este locutorul care emite mesajul comunicarii;

RECEPTORUL reprezinta destinatarul, cel care primeste mesajul transmis de emitator;

MESAJUL    este un ansamblu de semne lingvistice, adica un enunt;

CANALUL este definit de Jakobson drept: ,,un mijloc care asigura contactul sau conexiunea dintre emitator si destinatar''

CODUL este un ansamblu de semne si combinatii ale acestora care sunt comune codificatorului si decodificatorului;

REFERENTUL este reprezentat de elemente ale mediului emitatorului si receptorului si de elemente actualizate de mesaj. Receptorul este de doua feluri:

6.1. Referent situational (se refera la persoane si obiecte prezente in momentul comunicarii )

6.2. Referent textual (acest termen desemneaza la Jakobson realul absent, actualizat de mesaj).

Pe baza identificarii elementelor procesului de comunicare, Roman Jakobson defineste functiile comunicarii orale, aratand ca fiecare este centrata pe un element din procesul de comunicare.

1.Functia referentiala are ca scop de a trimite la referenti situationali si textuali; implica folosirea persoanei a III-a sau a pronumelui neutru (,,acesta'').

2.Functia expresiva permite emitatorului sa-si comunice impresiile, emotiile, judecatiile asupra continutului mesajului.Se releva prin debit, intonatie, ritm al discursului; implica folosirea persoanei I si a interjectiilor.

3.Functia conativa are ca scop de a atrage direct atentia receptorului care trebuie sa se simta atras (interesat) de mesaj; Implica folosirea persoanei a II-a la Vocativ, Imperativ si interogatii.

4.Functia fatica permite stabilirea, mentinerea, intreruperea contactului public cu receptorul; implica folosirea de cuvinte fara sens (,,bine'', ,,ah!'') si a repetitiilor.

5.Functia metalingvistica permite definirea sensului termenilor pe care receptorul nu-i cunoaste. Apare dupa utilizarea lui ,,adica'', ,,cu alte cuvinte''.

6.Functia poetica vizeaza mesajul ca atare, pune accentul pe partea palpabila a semnelor.Desemneaza placerea de a vorbi, de a construi un mesaj.

Exemplificari:

,,Ghid de bun gust in vestimentatie

https://www.kudika.ro/articol/moda/7354/Ghid-de-bun-gust-in-vestimentatie.html

-emitator: Oana Sorok

-receptor: femeile

-mesajul: La ce anume se refera bunul gust in vestimentatie?

-canalul: site-ul www.kudika.ro

-codul: limba romana

-referentul: situational, deoarece se refera la piesele vestimentare.

Functii:

-expresiva, deoarece permite emitatorului sa-si comunice impresiile: ,,Este definitia mea preferata pentru o tinuta chic, cocheta".

-conativa, atragand atentia cititorului prin intermediul interogatiilor si a utilizarii persoanei a II-a: ,, Vrei sa faci din aceasta tinuta una de seara?"

-fatica, mentinandu-se contactul publicului tinta cu emitatorul: ,,Bine, atunci nu trebuie decat sa schimbi pantofii si sa iei o pereche cu toc inalt ( albi, roz, gri, sau . ce culoare vrei tu) si sa inlocuiesti poseta mare cu una mica, tip bijuterie."

,,Poate avea Romania vreun rol in europenizarea Moldovei?"

https://www.adevarul.ro/agenda_presedintelui/2009/11/poate-avea-romania-vreun-rol-in-europenizarea-moldovei/

-emitatorul: Anneli Ute, analista germana

-receptor: cititorii

-mesajul: Poate avea Romania vreun rol in europenizarea Moldovei?

-canalul: Internetul

-codul: limba romana

-referentul: situational, deoarece se refera la aportul Romaniei in europenizarea Republicii Moldova.

Functii:

-referentiala, implicand folosirea persoanei a III-a ,, Republica Moldova poate fi cel mai apropiat stat partener pe plan european, o alternativa, un poligon de experimentare"

-conativa, atragand direct atentia cititorului prin interogatii: ,,Sa ne amestecam sau nu?"

-metalingvistica, definind sensul unui termen :    "Io" arata ca "identitatea reiese din experienta istorica traita vreme de decenii si secole si depozitata genetic in memoria colectiva".

-poetica, implicand placerea de a crea un mesaj : ,,Pe Pomul Vietii Neamului e o minune sa mai creasca o mladita, un ram, care sa rodeasca fructe asemanatoare si totodata cu nuante, arome putin diferite."

,,Casa de lux sub pamant"

https://www.adevarul.ro/articole/casa-de-lux-sub-pamant.html

emitator: Agentia REX

-receptor: cititorii ziarului

-mesajul: Locuinta subterana este luxoasa, confortabila si ecologica.

-canalul: ziarul ,,Adevarul", Internetul

-codul: limba romana

-referentul: situational, descriind casa de lux subterana.

Functii:

-referentiala, implicand utilizarea persoanei a III-a: ,,O casa asezata integral sub pamant, din care se vede la suprafata doar usa de acces".

-conativa, atragand atentia cititorului prin utilizarea persoanei a II-a si a interogatiei: ,,Cum suna asta pentru intimitatea casei tale?"

-expresiva, comunicand emotiile ,,Surpriza te va astepta sub pamant!"

-metalingvistica, definind locatia, dar si poetica, desemnand placerea de a construi un mesaj: ,,Plimbandu-te in preajma curtilor cu gazon ingrijit din cartierul Limehurst din Bowdon (Manchester), ai putea sa ratezi cu usurinta intrarea discreta, proiectata sa arate ca o decoratiune de gradina, scrie agentia REX".

,,Uraganul Ida depaseste Yucatanul si se indreapta spre SUA"

https://www.adevarul.ro/articole/uraganul-ida-depaseste-yucatanul-si-se-indreapta-spre-sua.html

-emitator: Serviciului meteorologic national al Mexicului (SMN)

-receptorul: publicul

-mesajul: Uraganul Ida depaseste Yucatanul si se indreapta spre SUA

-canalul: ziarul ,,Adevarul", Internetul

-codul: limba romana

-referentul: situational, intrucat se refera la descrierea uraganului Ida

Functii:

-referentiala, intrucat implica utilizarea persoanei a III-a: ,,Devastatorul uragan Ida, a trecut duminica de coasta mexicana Yucatan si avanseaza spre continentul nord-american".

-metalingvistica, definind tendintele uraganului: ,, IDA - cu gradul de forta 2 (pe o scara cu 5 niveluri) - se manifesta prin rafale de vant cu viteza de 195 km/h ".

Modele alternative la procesul de comunicare

Modelul ritual al comunicarii:

Primul cercetator care a contestat in mod radical modelul transmiterii a fost James Carey (1975).

El abordeaza comunicarea ca ritual, ce nu este preocupata de amplificarea mesajelor in spatiu, ci de conservarea societatii in timp; si nu este preocupata de raspandirea informatiei, ci de reprezentarea credintelor impartasite.

Comunicarea rituala este:

Festiva: de exemplu, la anumite ceremonii se cere o imbracaminte specifica.

Cum ar fi in aceasta poza, desfasurarea festivitatii depunerii Juramantului militar de catre studentii anului I.

Sau, Ziua Politiei sarbatorita in Parcul Herastrau din Capitala, cu ocazia implinirii a 186 de ani de la infiintarea Politiei Romane.

Ziua Pompierilor, festivitate care a inclus parade militare si expozitii tematice. S-au implinit 160 de ani de la Batalia din Dealul Spirii unde vitejii pompieri au tinut piept armatelor straine ce doreau sa ocupe Bucurestiul. In memoria acestora s-a tinut slujba religioasa si s-au adus coroane de flori la Monumentul Eroilor Pompieri.

Simbolica: de sarbatori, se folosesc simboluri pentru a stimula "spiritul sarbatorilor" si pentru a pastra traditia. Totusi, anumite reclame folosesc aceste simboluri pentru a atrage atentia cumparatorilor, pentru a transmite un mesaj, ca strategie de marketing

Spre exemplu, simboluri specifice Craciunului sunt: bradul, Mos Craciun, reni, cadouri .

Simboluri specifice Pastelui sunt: mielul, iepurasul, ouale vopsite .

Decorativa : elemente decorative in cadrul nuntilor, botezurilor, barurilor mitzvah, inmormantarilor .

Nu este utilitarista : comunicarea rituala nu pune niciodata intrebarea "La ce e bun?" sau "La ce foloseste?". De exemplu, nu se pune intrebarea "La ce e bun Craciunul?" sau "La ce sunt bune nuntile, botezurile, etc "

Include o componenta de spectacol : De exemplu, concerte sau festivaluri, unde imbracamintea artistilor, dansul si jocurile de lumini folosite, exprima ceva.

Este relativ atemporala si invariabila: adica, o putem reprezenta oricand deoarece ramane neschimbata, cum ar fi in cazul ritualurilor religioase (ex: liturghia).

Mesajul comunicarii rituale este latent si ambiguu:

Mijlocul de comunicare si mesajul sunt greu de separat: de exemplu, la un spectacol mesajul transmis este acelasi cu mijlocul de comunicare folosit. In acest caz, un concert devine si mijloc de comunicare dar si mesajul in sine.

Campaniile de comunicare in domeniul politicii si publicitatii preiau si exploateaza principiile comunicarii rituale (utilizarea simbolurilor de mare impact, culori, apeluri implicite la valori culturale, la traditii, etc) :

Exemple:

"Presedintele Traian Basescu a declarat ca isi doreste un viitor guvern format din PDL si PNL, cu un premier democrat-liberal. Traian Basescu a explicat ca Mircea Geoana face "intoxicari" tipice campaniei electorale, atunci cand vorbeste despre viitorul premier desemnat."

Discursul presedintelui in fata Parlamentului pe tema unui acord cu FMI a fost un nou prilej pentru Adrian Nastase de a-l ataca pe Traian Basescu. 'Presedintele nu are niciun rol in aceasta chestiune, teoretic.  Fiind vorba de campanie pentru alegerile prezidentiale a preluat aceasta tema si de unde spunea, la un moment dat, ca Parlamentul nu ar trebui sa se implice in chestiuni precum adoptarea unor legi sau coduri, iata ca acum vine la Parlament pentru a cere un punct de vedere intr-o chestiune in care Parlamentul se va pronunta abia la finalul procedurii. O astfel de consultare nu are niciun fel de rost', a mai spus Adrian Nastase. 

Basescu a laudat Armata Romana, una a 'profesionistilor libertatii'.

Basescu : 'Nu cred ca Romania mai are nevoie de un Iliescu in caricatura pentru a fi sef de stat" (referindu-se la Mircea Geoana).

2. Comunicarea ca etalare si castigare a atentiei

Se concentreaza pe atragerea atentiei si nu pe mesaj ( de exemplu scandalurile);

Pe langa modelul ritual si cel al transmiterii, exista si o a treia alternativa;

Adesea, scopul de baza al comunicarii este, pur si simplu, sa capteze si sa mentina atentia vizuala si auditiva:

a)     anumite emisiuni tv: "Dan Diaconescu in Direct";

b)     reclame concentrate doar pe scopul de a vinde si mai putin pe ceea ce vand: UNIMAT - "Alege ce-i mai bun pentru casa ta"; Ambient - "Nu te costa nimic sa cumperi mai mult"; MADECOM - "Priviti viitorul prin ferestrele noastre";

c)     branduri care folosesc motto-uri: Nike - "Just do it"; Adidas - "Impossible is nothing"; Sprite - "Obey your thirst"; Coca Cola - "Open happiness", "I'd like to buy the world a coke"; Bergenbier - "Prietenii stiu de ce"; Subaru - "Think.Feel.Drive" etc

In activitatea media, o mare parte din efort este consacrata mijloacelor de castigare si de mentinere a atentiei, atragand privirea, stimuland emotiile si interesul. (ex: Noul Legacy. Mai mult decat ti-ai dorit vreodata".)

Bibliografie: McQuail, Denis, Sven Windahl, Modele ale comunicarii. Pentru studiul comunicarii de masa, Bucuresti, 2004.

Marinescu, Valentina, Introducere in teoria comunicarii. Principii, modele, aplicatii, Tritonic,2003.

Sursa articole si exemple: ziarul "Adevarul", site-ul www.adevarulonline.ro , ziarul "Sibiu 100%", site-ul www.realitatea.net , www.kudica.ro .