PIAGET - DEZVOLTAREA FUNCTIILOR COGNITIVE SI A LIMBAJULUI

INTRODUCERE

Testele de inteligenta au fost introduse initial pentru a rezolva probleme practice si au servit acestui scop foarte bine. S-a observat ca oamenii ay devenit mai intelectuali pe masura ce au inaintat in varsta, ei au devenit mai capabili sa inteleaga mersul lucrurilor. Aceste teste nu au descris coerent caile incare functionarea mentala la o varsta difera de cealalta. Descrierile coerente ale schimbarilor care au avut loc in dezvoltarea intelectuala a copilului au fost in mare parte contributia psihologului Jean Piaget. Incepand din 1920 a observat si intervievat copiii apoi a inregistrat raspunsurile. Inregistrarile sale se gasesc in volume cum ar fi: "Limbajul si gandurile unui copil "(1926), "Judecata morala a unui copil".

Teoria sa ne ajuta sa intelegem cum un comportament se dezvolta si altul il urmeaza, cum un copil capata experienta privind conceptiile personale despre lume, cum valorile morale se dezvolta treptat, cum imaginatia este formata si cum se schimba, cum se dezvolta cunostiintele despre stiinta, abiliatea de a clasifiaca, de a generaliza si discriminarea creste cu experinta copilului, acesta invatand simbolurile sistemelor.

Cand limba este invatata dezvoltare cognitiva se schimba. Dezvoltarile acestui sofisticat sistem de simboluri reprezinta motivul complex ce caracterizeaza oamenii.

ETAPELE DEZVOLTARII

Piaget considera ca dezvoltarea intelectuala poate fi clasificata din patru puncte de vedere:

-senzorimotoare

-preoperationala:

-preoperationala

-intuitiva

-operational concreta

-operational formala

ETAPA SENZORIMOTOARE

Este specifica periodei cuprinsa intre nastere si doi ani cand copilul isi dezvolta abilitatile cu ajutorul perceperilor simple si activitatilor de miscare. Copiii invata sa :

-se perceapa diferit in functie de obiectele care ii inconjoara ;

-sa fie stimulati prin lumini si sunete;

-incearca sa aiba experiente intersante;

-definesc lucrurile prin manipularea lor;

Un exemplu corespunzator acestei trepte este cel al unui copil care incearca sa suga din varful uni biberon cand acesta este tinut invers. Dupa o luna sau doua copilul va invata sa intoarca biberonul. Acest exemplu se numeste dezvoltarea permanenta prin obiecte. De la nastere si pana la doi ani copiii schimba neintelegerile cu invatarea si maturizarea.

Un alt exemplu este cel al copilui lui Piaget care la trei luni si jumatate fiind pus in bratele tatalui in pozitie de alaptat a ramas nedumerit insa atunci cand a fost pus in bratele mamei a deschis gura larg si a inceput sa fie alaptat.

Cunoastera pentru copiii sub doi ani consta in repertoriul lor de actiuni cu obiectel edin mediul inconjurator. Ceea ce face un copil dela o actiune simpla la ceva complicat contribuie la a da acestuia senzatia de stapan al lumii.

Daca un copil se angajeaja intr-o activitate aceasta trebuie sa-I fie benefica. Privind cu atentie copilul putem invata cum acesta se vede pe sine raportandu-se la obiectele inconjuratoare si cum aceste raportari vor contribui la dezvoltarea de mai tarziu.

ETAPA PREOPERATIONALA

Este caracteristica perioadei cuprinsa intre doi si patru ani,cand copiii folosesc limbajul pentru a-I ajuta sa-si dezvolte conceptele, concepte ce sunt personale, uneori false si care au nevoie sa fie corelate cu realitatea. Experienta este esentiala pentru invatatrea formelor lingvistice, se poate sa spui unui copil "Este prea multa apa!Este posibil sa o versi!" si copilul o va varsa. Oare copilul iti testeaza rabdarea sau este incapabil sa inteleaga relatia complexa dintre termenii "prea multa"? Piaget mentioneaza ca copilul are nevoie de experinte pentru a intelege relatia dintre termeni.

In treapta de preoperational, copilul:

nu poate aranja lucrurile intr-o ordine;

nu poate desena interferentele dintre lucruri (daca John e mai inalt ca Joe, iar Joe e mai inalt ca Jim, rezulta ca John e mai inalt ca Jim?).Aceasta interferanta nu este posibila la o astfel de varsta.

sunt incapabili sa clasificice lucrurile dupa un anumit criteriu;

nu pot clasifica obiectele;

Incapabilitatea copilului la acest stagiu de a face multiple clasificari este exemplificata prin faptul ca un copil nu-si poate recunoastye profesorul in alta ipostaza decat cea de la scoala.

De exemplu, fiica lui Piaget, la varsta de doi ani, nu si-a recunoscut sora imbracata in costum de baie decat dupa ce aceasta s-a schimbat de costum.

In stagiul intuitiv, semnificativ perioadei patru-sapte ani, copilulemite concluzii bazate pe impresii vagi si rationamente care nu sunt corelate cu lumea reala. Cum limbajul devine important, se pot face mai multe rationamente.

Un exemplu este cel al lui Miller care dand copiilor 2 desene, le cere sa ridice mana dreapta atunci cand pot identifica desenul cu fundal gri. Cele doua desene sunt: unul cu un cerc luminos rosu pe fundal galben, iar celelalt cu un cerc verde pe fundal gri.

Copiii la trei ani sunt atenti la culori si ignora caracteristicile verbale, ei ai ridicat mana dreapta fiind dominati de campul perceptiv, nu de sisitemul verbal. Copiii la patru ani sunt confuzi.

Incetul cu incetul, la sapte ani, copiii invata sa reactioneze la sistemul de simboluri intr-o maniera remarcabila si sa comunice perceperile lor intuitive. La sapte ani, copiii transforma continutul in mintea lor, aceasta intamplandu-se doar daca au experienta cuvintelor.

La acest stagiu copilul devine capabil sa:

formeze clase sau categorii de obiecte, dar sa nu fie constient de ele;

sa inteleaga relatiile logice, sa lucreze cu ideea de numar;

In treapta intuitiva copiidevin capabili sa formeze clase si categorii de obiecte, sa observe relatii si sa lucreze cu ideea de numar.

ETAPA OPERATIONAL CONCRETA

Este caracteristica varstei cuprinsa intre sapte si unsprezece ani, cand copilul devine capabil sa execute operatii logice variate, dar cu lucruri concrete. Gandirea operationala inlocuieste impresii cu concluzii. Copii isi imagineaza operatiile si anticipeaza rezultatul.

Un exemplu ar fi cel al unui copil care nu poate spune daca luna arata la fel pe ambele parti insa ajuns in stagiul de operational concret el poate manipula in mintea sa ideea de luna si constata ca arata la fel pe ambele parti.

Copiii devin capabili sa aiba idei logice complexe ca compunerea, asociativitatea si reversibilitatea.

ETAPA OPERATIONAL FORMALA

In acest stagiu caracteristic varstei cuprinsa intre unsprezece si paisprezece ani subiectii devin capabili sa gandeasca logic prin abstractie. Gandirea stiintifica a tipului de deductie ipotetica este acum posibila. Ei pot trage concluzii, ofera interpretari si se dezvolta ipoteze. Gandirea lor a devenit flexibila si puternica. Ei pot:

sa lucreze cu toate posibilitatile logice fara a avea nevoie sa determine care dintre ele se regasesete in lumea reala. Aceasta capabilitate nu se refera la o imagine simpla atata timp cat si copiii mai mici se puteau angaja in gandire fantezista ci se refera la o expunere sisitematica de alternative logice.

Sa urmeze o analiza combinatorica de posibilitati. Astfel, fiind dte doua posibile cauze C1 si C2 si un rezultata r subiectii pot formula urmatoarele posibilitati:

C1 sau C2 cauzeaza r

ambele C1 si C2 cauzeaza r

nici C1 nici C2 nu cauzeaza r

C1 poate cauza r dar C2 nu

C1 poate cauza r dar numai daca C2 lipseste

sa generalizeze din afirmatii bazazte pe un tip de continut in diferite alte moduri.

Adolescentii in treapta operational formala au crezut ca pot organiza informatia in diferite moduri fata de ceeea ce a fost posibil in etapa operational concreta.

De exemplu, intr-un experiment a lui Piaget, copiilor li s-au dat 4 flacoane la fel,cu continut fara miros si lichide fara culoare.Primul flacon continea acid sulfuric diluat, al doilea apa, al treilea apa oxigenata si al patrulua sulfura. O sticla cu pipeta continanand iodat de potasiu este adaugata si au denumit-o G. Combinand flaconul 1 cu 3 si cu G se obtine culoarea galbena. S-au dat copiilor doua pahare, in primul era combinatia 1+3 iar in celalalt era apa. In timp ce copii priveau surprinsi combinatiile existente in fiecare pahar sau pus si cateva picaturi de G in fiecare pahar si s-au notat diferitele reactii. Copii au fost pusi apoi sa reproduca culoarea galbena utilizand flacoanele 1, 2, 3, 4 si G in ce mod doresc.

Se dau doua inregistrari al acestui experiment, unul este al unui copil de sapte ani si altul al unui copil de paisprezece ani.

Copilulde sapte ani, dupa multe incercari si sugestii primite reuseste sa reproduca culoarea galbena dar cand este pus sa incerce din nou nu isi mai aminteste ce flacoane a folosit. Comportamentul lui nu este la intamplare, sunt elemente ale gandirii sistematice si ale activitatii organizate ce fac parte din etapa preoperationala. Totusi,incercarile lui sunt insuficiente. El putea folosi doar cateva din posibilele combinatii de la inceput.

La copilul de paisprezece ani se observa folosirea gandirii formal operationala. El reuseste imediat. Limbajul sau este clar ipotetic-deductiv, gandeste stiintific cu "daca . , atunci".

Conform teoriei lui Piaget aceasta gandire stiintifica nu o intalnim la copiii foarte mici, e nevoie de experienta si maturitate.

PROCESUL DEZVOLTARII

Copii se angazeaza in procesul de cautare a unui echilibru intre ceea ce percep in prezent, stiu si inteleg si pe de o parte ce vad in noile fenomene, experiente sau probleme. Daca reuseste sa se adapteze la noua situatie acest echilibru nu este perturbat.

Adaptarea cuprinde doua forme: asimilarea si acomodarea.

Asimilarea este procesul de schimbare a ceea ce este perceput astfel incat sa se potriveasca cu structurile cognitive prezente in timp ce acomodrea este procesul invers, de schimbare a structurilor cognitive astfel incat sase potriveasca cu ceea ce este perceput..

Asimilarea este comparata cu actul mestecatului si digeratului in ideea transformarii hranei in ceva folositor organismului.

Acomodarea este comparata cu functiile corpului in procesul de nutritie cum ar fi: deschiderea gurii, contractia muschilor esofagului si stomacului si secretia sucului gastric.

Asimilarea si acomodarea sunt procese simultane,finnd cele 2 parti ale unei monede, in procesul mentinerii echilibrului intre persoana si mediul care o inonjoara.

DEZECHILIBRUL SI TEORIA PIAGENTIANA

Dupa Piaget, dezechilibrul apare atunci cand ne confruntam cu evenimente noi care nu fac parte din structura noastra cognitiva.

De exmplu, Brainard a atacat aceasta teorie mentionanad ca echilibrul nu are origini biologice.Teoria lui piaget a fost atacata si de Boden, care a subestimat cu succes intelegerea cognitiva de catre copii la diferite varste.

Teoria piagentiana, dupa ce a fost criticata si evaluata totusi nu a fost discreditata. Ideile lui Piaget au fost clarificate considerandu-se ca teoria sa despre adaptare este remarcabila, inca robusta dupa 60 de ani de dezvoltare.

CHISBAC ALINA - grupa 2222

MATEI ELENA - grupa 2221