RETEA SOCIALA, RETEA ORGANIZATIONALA

RETEA SOCIALA, RETEA ORGANIZATIONALA

Termenul de "retea sociala" isi are originea in teoria retelelor (catre 1900), avand la baza notiunile formulate de Emile Durkheim si Ferdinand Tönnies. Primul arata ca aparitia fenomenelor sociale se datoreaza interactiunii pozitive dintre indivizi, in timp ce al doilea considera valorile si credintele comune (gemeinschaft) sau legaturile sociale impersonale (gesellschaft) drept promotori ai legaturilor sociale complexe.

Durkheim face distinctia intre societatea (si organizatia) traditionala, in care elementele de diferentiere intre indivizi sunt reduse la minim, pentru ca elementul esential este "solidaritatea mecanica" (vezi, de exemplu, organizarea unui sindicat) si societatea (sau organizatia) moderna in care indivizii aduc aportul individualitatii lor la cooperarea din cadrul retelei intr-o "solidaritate organica" (asa cum organele cu diferite functii ale corpului uman formeaza un intreg armonios cu functionare coerenta).

Aceste prime dezvoltari ale conceptului de "retea sociala" au fost ulterior coroborate intr-o teorie coerenta de catre antropologi (ex. Max Gluckman), sociologi (grupul de la Harvard din anii 1940, intre care W. Lloyd Warner si Elton Mayo, iar in anii 1970 Harrison White si studentii sai) sau sociologii structuralisti (ex. Talcott Parsons). Un reprezentant de seama al acestui curent la inceputul secolului XXI este Linton Freeman.

Astazi acest concept ocupa un loc din ce in ce mai important in stiintele comunicarii. "Reteaua" tinde sa inlocuiasca termenul clasic de "grup". Iata cateva caracteristici ale celor doua notiuni, redate comparativ:

Grup    Retea

- neuniform (membri alesi aleatoriu) - coeziune mai mare (membri alesi in

(de ex. colegii de serviciu) functie de un obiectiv comun)

- nu poate exista fara un coordonator - pot exista mai multe retele subordonate

si independente, fiecare cu un

lider independent

- relatii directe la primul nivel - interdependenta in profunzime

- cuvinte cheie: structura piramidala, - cuvinte cheie: analiza, structura

socializarea determina comportamentul influenteaza normele de comportament

- conexiunile puternice dau valoarea sa - conexiunile slabe duc la extinderea

retelelor si deci la o acumulare mai

mare de idei si oportunitati

- membrii colaboreaza - membrii se completeaza

- cerc inchis - structura deschisa

Reteaua are determinare sociala, psihologica, economica. In structura organizationala se vorbeste astazi despre "retele sociale", deoarece ele unesc indivizi apartinand sistemelor sociale - care, dupa formare, au scopul general de expansiune in functie de diferite scopuri comune, iar analiza retelelor sociale reprezinta un domeniu important in sociologie, studii economice si organizationale si chiar in sociolingvistica.

Obiectivul fundamental al oricarei retele sociale este acela de a acumula informatii care pot duce la idei noi si pot crea oportunitati noi.

La nivel organizational, analiza retelelor sociale are rolul de a evalua interactiunea dintre diferite organizatii, sau dintre membrii acestora si membri ai altor organizatii. Cunoasterea acumulata astfel devine valoare adaugata pentru retea si se poate transforma intr-un avantaj competitiv.

Un exemplu de aplicatie a analizei retelelor sociale este "numarul lui Dunbar" (numit si "regula lui 150"), conform caruia o retea sociala coerenta nu poate avea mai mult de 150 de membri ("noduri"), principalul motiv fiind incapacitatea de mentinere in actiune a canalelor de comunicare pentru un numar mai mare de participanti, Caz in care reteaua "se sparge" in alte retele mai mici. De aici s-a nascut si teoria lui Stanley Milgram (1967) despre cele "sase grade de separare" - adica, acei sase pasi intermediari necesari pentru a ajunge la orice persoana inca necunoscuta. Teoria lui nu a fost totusi confirmata de alti cercetatori.

Cateva dintre elementele importante care definesc reteaua sociala (si constituie unitati de masura a acesteia) sunt:

a.               Distanta intre participanti/ noduri individuale, aceasta constituind "puntile" care ii leaga

b.              Apropierea dintre un individ si alti participanti la retea - acest element influenteaza rapiditatea cu care informatia ajunge la individ

c.               Fluxul de informatie (masura in care un individ contribuie la acumularea de informatii - direct sau indirect) pentru imbogatirea bazei de functionare a retelei

d.              Vectorul Eigen si plasarea sa cat mai aproape de centrul retelei

e.               Coeziunea dintre noduri si aglomerarile ("Clustere") pe care fiecare dintre acestea le formeaza in cadrul retelei

f.               Numarul de astfel de aglomerari realizate de fiecare individ in folosul retelei

g.              Distanta dintre diferite perechi de noduri

h.              Densitatea aglomerarilor

i.        Coeziunea structurala a retelei (numarul minim de indivizi care, prin plecarea lor, "rup" reteaua)

j.        Controlul comunicarii dintre nodurile mai indepartate, prin realizarea unor legaturi intre acestea

Analiza retelelor sociale poate fi redata prin reprezentarea grafica a comportamentului indivizilor/ organizatiilor in cadrul retelelor sociale din care fac parte. Fiecare dintre acesti indivizi/aceste organizatii este considerat(a) o entitate utila in cadrul retelei ("nod") care, la randul sau, isi poate forma propria retea, prin legaturi care au un scop practic foarte important pentru individul/ organizatia respectiv(a). De fapt, se poate spune ca aceasta analiza (construita si prin mijloace matematice) este indreptata asupra relatiilor umane in toata complexitatea lor.

Rolul fiecarui participant in retea este dat de pozitionarea sa, de preferinta cat mai aproape de centrul retelei. [1]

Componente importante ale retelei

Conector (nu neaparat "initiator") - Expert (Maven) - Membru - Ganditor independent (maverick) - "Ecou" - Paraziti ("capuse" "free riders") - Promotor - Dezvoltator - Coordonator retea subordonata - Aglomerari (clustere) - Punti ("poduri""bridges")

EXERCITIU PRACTIC

In echipe de doua persoane, formulati un numar de 10 intrebari potrivite pentru un interviu de angajare (din punctul de vedere al angajatorului), din care sa reiasa motivatia solicitantului. Se folosesc informatiile din CV.

Role-play: se prezinta un interviu pentru angajare. Pe langa angajator si solicitant, alti doi studenti au rolul de observatori, ei trebuind sa noteze toate reactiile celui intervievat (ce intrebari l-au multumit, ce intrebari l-au deranjat, la ce intrebari nu a stiut sa raspunda sau nu a raspuns sincer, etc.). Se discuta rezultatele, se compara reactiile celor intervievati.

Ce importanta au banii in luarea deciziei de a solicita un loc de munca?

Se poate lucra cu entuziasm fara a te gandi la bani? Dati exemple (din experienta personala, din experienta altora).

Cat de important este, pentru fiecare intervievat, rolul sau individual / rolul sau in cadrul unei echipe?