Rolul comunicarii in construirea si exprimarea identitatii

Rolul comunicarii in construirea si exprimarea identitatii

Comunicarea, ca proces complex si ca parte esentiala a naturii umane, in toate aspectele ei, are un rol fundamental in trasarea insusirilor care duc la definirea acestei naturi umane, in general, si a fiecarui individ in special.

Omul este o fiinta care comunica si mai mult decat atat, nu se poate defini in afara comunicarii. Faptul ca a fost definit ca fiinta sociala prin excelenta, demonstreaza faptul ca omul nu poate trai in afara relatiilor cu ceilalti si implicit nu poate trai in afara comunicarii. Mai mult decat atat, nu numai ca se exprima pe sine, celorlalti, prin acte de comunicare, dar tot prin comunicare isi formeaza propria identitate.

Lucrarea de fața isi propune sa observe importanta comunicarii in construirea si exprimarea identitatii si modul in care isi asuma acest rol. Vom incerca apoi sa vedem raportul dintre comunicare si identitate in contextul unor factori deosebit de importanti pentru studiul comunicarii si anume: influentare si manipulare pe de o parte, iar pe de alta parte identitatea in contextul starii de conflict.

Identitatea: o definitie

Conform Dictionarului Explicativ al limbii romane, termenul " identitate" este definit intr-un prim sens ca " faptul de a fi identic cu sine insusi " iar intr-un al doilea sens ca "ansamblu de date prin care se identifica o persoana". Ambele definitii de dicționar sunt remarcabile pentru a da o definitie cat de cat completa a identitații.

As dori sa incep mai intai cu a doua definitie de dicționar. In acest sens, identitatea este pusa in legatura cu ideea de valoare. Termenul de valoare se definette in raport cu identitatea: valoarea este acel principiu fundamental care da identitate unei persoane sau grup de persoane cu aceeasi sfera de interese. Identitatea este asadar suma valorilor asumate si impartasite de un om sau de un grup de oameni.

Revenim acum la prima definitie data de dictionar. Expresia "faptul de a fi identic cu sine insusi" ar putea parea la o prima vedere, o constructie tautologica, insa nu e deloc asa. Identitatea presupune acordul perfect intre modul de gandire, modul de exprimare si actele fiecarei persoane. Identitatea unei persoane este cu atat mai usor vizibila si cuantificabila in functie de acest acord intre gandire, cuvant si act. In momentul in care apare o disonanta intre aceste trei dimensiuni, practic, nu mai esti identic cu tine insuti si in consecinta, identitatea ta este una neclara.

Un alt termen prin care se defineste notiunea de identitate este termenul de caracter. Caracterul este conform dictionarului "totalitatea trasaturilor psihice esentiale si stabile ale omului, care se manifesta in modul specific de a se comporta al acestuia". Ideea de caracter, avand in vedere ca presupune un mod de manifestare, ne aduce cu definitia identitatii, mai aproape de contextul comunicarii, in care ne aflam. Raportul dintre identitate si caracter este unul de directa proportionalitate: cu cat caracterul este mai puternic, cu atat identitatea este mai bine conturata.

Asadar, o definire cat mai completa a identitatii ar putea fi urmatoarea: identitatea este acordul perfect dintre gandire, cuvant si act, pe fondul existentei unor valori fundamentale, construite pe un caracter puternic.

Comunicare si identitate

"Ansamblul comunicarilor pe care le putem avea cu partenerii nostri contribuie in mod fundamental la identitatea noastra, indiferent daca aceste schimburi se situeaza la nivel relational sau la nivelul continutului intelectual al comunicarii " .

Asadar fie ca este vorba despre un anume tip de comunicare , fie ca este vorba de modul de relationare dintre oameni , comunicarea isi asuma rolul de a construi si de a exprima identitatea participantilor la actul de comunicare sau la actul relational. Acest lucru are loc, cu atat mai mult cu cat avem de-a face cu o relatie, intrucat presupunem ca relatia,fiind mai complexa decat actul de comunicare, pe de o parte exprima mai mult din caracterul unui om, datorita gradului mai mare de participare. Pe de alta parte, relatia este mai bine desfasurata in timp, iar identitatea se poate concretiza mai bine intr-un interval de timp mai mare.

"O femeie nu poate fi mama daca n-are copil. Ii trebuie un copil care sa-i confere identitatea de mama. Un barbat are nevoie de o sotie pentru a fi sotOrice identitate necesita existenta altuia - a altcuiva, intr-o relatie gratie careia se actualizeaza propria identitate" Este de remarcat faptul ca, spre exemplu "identitatea unui copil se contruieste in raport cu comunicarile pe care le construiesc partenerii acestui copil cu el" . Exemplul copilului este cel mai concludent in acest sens datorita faptului ca in perioada copilariei, se formeaza majoritatea elementelor care formeaza identitatea unei persoane. Insa acest lucru este evident si la alte stadii ale varstei. La fel in perioada adolescentei, identitatea se contureaza in functie de relatiile respectivului adolescent cu cei din jur, colegi sau prieteni. Ia nastere astfel anturajul, cadrul in care un adolescent isi construieste nu numai comportamentul dar si identitatea, prin raportare la ceilalti.

Criza comunicationala si criza de identitate

Lumea contemporana se confrunta cu o acuta criza de comunicare desi aparentele sunt cu totul altele. De fapt avem in fata un paradox: pe de o parte se dezvolta mijloacele de comunicare informationala si nu numai, creste viteza de circulare a informatiilor, si cu toate acestea nivelul comunicarii dintre oameni este din ce in ce mai scazut, intelegand prin comunicare, impartasirea la nivel profund a unor valori si ginduri.

Criza comunicationala atrage dupa sine o criza a valorilor si in ultitma instanta o criza a identitatii. Raportul dintre valoare si identitate, am vazut, este unul foarte strans. Nu se poate vorbi de identitate, in lipsa unor valori care sa consolideze identitatea. Identitatea este expresia, modul de manifestare al unui sistem de valori. Apoi exista un raport de stransa legatura intre valoare si comunicare. Valoarea este evidentiata prin actiuni si prin comunicare. Dar si actiunea poate fi definita ca un mijloc de comunicare. Asadar fara o buna comunicare, valoarea nu exista, nu se poate construi, sau daca exista, nu reuseste sa se exprime, sa se manifeste.

Patologii ale comunicarii au ecou in patologii ale identitatii. "Tulburarile de identitate sunt in mare parte cauzate de interactiunile de invalidare" . Pentru a intelege mai bine ce inseamna interactiunile de invalidare, trebuie sa plecam de la premisa reala potrivit careia la nivelul relatiilor interumane, exista caractere slabe si caractere tari. Caracterele tari au o identitate mai clar conturata iar caracterele slabe au o identitate mai putin clar conturata sau in curs de afirmare. In relatia lor, caracterele tari, tind sa influenteze caracterele slabe si sa aduca modificari identitatii acestora.

Interactiunile de invalidare sunt ceea ce ar putea fi numit altfel comunicari negative, care malformeaza identitatea unei persoane, spre deosebire de comunicarile pozitive, interactiunile de confirmare, care consolideaza identitatea. "Pe langa comunicarile distructive de identitate, exista si comunicari "pozitive" ce construiesc identitati puternice, echilibrate."

Interactiunile de invalidare sunt urmatoarele: interactiuni de descalificare si interactiuni de mistificare. Nu vom intra in amanunte de ordin stiintific privind aceste aspecte ale interactiunilor de invalidare, vom incerca mai bine sa oferim un exemplu de ceea ce inseamna interactiune de descalificare intalnita cel mai des in relatiile interumane.

Spuneam ca cel mai concludent exemplu cu privire la rolul comunicarii in construirea identitatii este relatia dintre mama si copil. In acest tip de relatii avem urmatoarele contexte: pe de o parte identitatea copilului este in formare iar pe de alta avem in joc doua caractere: unul slab al copilului, si unul cu influenta, cel al mamei. Exemplul pe care il ofera Alex Mucchielli, este cel al copilului care doreste sa-si manifeste independenta, gradual, in functie de varsta. In majoritatea cazurilor, mama, ii invalideaza aceste manifestari, de cele mai multe ori involuntar, lucru care va avea mai tarziu efecte negative asupra identitatii viitorului adult.

Exemplele pot continua insa vom incerca in continuare sa abordam problema identitatii in contextul comunicarii persuasive.

Comunicare, identitate si manipulare

"Orice cuvant este o incercare de influentare a celuilalt". [8]

Sunt unii cercetatori in domeniul stiintelor comunicarii care spun ca scopul exclusiv al unui act de comunicare este influentarea celuilalt. Fie ca este vorba de informare, de ofensiva, de defensiva, de comunicare libera, de comunicare scrisa, orala sau orice alt tip de comunicare, comunicarea nu-si propune altceva decat sa influenteze. Inclusiv aceasta lucrare, desi nu are ca scop direct, totusi prin ideile pe care le contine, isi propune sa prezinte lucrurile intr-o anumita maniera astfel incit sa influenteze cititorul cu privire la tema propusa.

Am intitulat acest subcapitol "Comunicare, identitate si manipulare" si s-ar putea crede ca termenul de manipulare ar putea fi un pic prea mult.

Pe fondul asertiunilor din subcapitolul trecut, putem spune ca o atare consolidare a identitatii prin intermediul comunicarii si nu numai, modul in care opereaza interactiunile de invalidare, cu atat mai mult cu cat acestea sunt declansate voluntar, avem de-a face cu un mecanism de manipulare.

Pentru a sesiza mai bine relatia dintre manipulare, consolidarea identitatii si actele de comunicare, trebuie sa luam in calcul comunicarea de masa si sa vedem cum functioneaza spre exemplu comunicarea politica in comunicarea de masa.

Pentru a ajunge la efectul dorit, spre exemplu, Adolf Hitler, s-a folosit de mecanismul comunicarii de masa, pentru a influenta poporul german si a-l angrena in razboi, creandu-si prin discursul sau, o anume identitate, nu numai o imagine de om charismatic.

Asadar raportul dintre comunicarea de masa si identitatea politica a unui lider, este unul bidirectional: pe de o parte comunicarea il ajuta pe acesta sa isi consolideze o identitate puternica iar pe de alta parte aceasta identitate puternica il ajuta sa creeze un act de comunicare penetrant. Rezultatul este unul singur: influentarea.

Alex Mucchielli vorbeste despre manipularea identitatilor ca proces, ca aspect al intregului proces de manipulare format din: manipularea pozitiilor, manipularea relatiilor si manipularea normelor. Locul identitatii este unul foarte important in acest context.

Comunicare, identitate si conflict

Ca o particularitate a celor prezentate mai sus, in final, as dori sa ating tema conflictului ca mijloc de exprimare si consolidare a identitatii.

Poate parea paradoxal dar conflictul este un mijloc de exprimare al identitatii ba chiar un mijloc de construire al ei. Conflictul poate fi bazat tot pe relatia dintre doua caractere, unul mai slab si altul mai puternic, sau pe relatia dintre doua caractere la fel de puternice.

Se pare ca in situatia de conflict, valorile ce stau la temelia identitatii se creioneaza mai bine intrucat propulsate de ideea de victorie, cele doua parti dau ce e mai puternic. Pentru a ilustra cel mai bine acest lucru, vom da doua exemple in acest sens.

Aflate intr-un permanent conflict al intereselor si al declaratiilor, doua partide politice isi creioneaza identitatea politica, pe seama conflictului dintre ele. Dincolo de faptul ca fiecare dintre ele, are un program politic propriu si distinct, conflictul care apare, in mod firesc, intre ele, datorita puterii, le va ajuta sa-si exprime valorile politice si implicit identitatea politica, care iata se stabileste tot prin raportare.

Un al doilea exemplu de conflict care duce la stabilirea identitatii ar putea fi urmatorul: doua state aflate in razboi, dincolo de interesele principale pe care le detine fiecare dintre ele, exista si acest aspect al identitaaii care se exprima in contextul starii de conflict. Spre exemplu, ideea ca Statele Unite ale Americii sunt un stat expansionist, a fost intarita de conflictul initiat de acesta in Afghanistan. Sau identitatea statului rus cu privire la politica externa este mai vizibila in urma conflictelor declarative pe care le are cu diverse state.

Retinem faptul ca si conflictul este un act de comunicare si implicit o metoda de afirmare a identitatii, ce e drept nu este cea ideala, insa in anumite cazuri, de efect.

Concluzii

Fie ca este vorba de identitate politica, morala, identitate perosnala sau a unui grup, afirmarea identitatii este un aspect foarte important, atat pentru o persoana cat si pentru un grup de persoane.

Am vazut in randurile de mai sus faptul ca exprimarea si construirea identitatii este in stransa legatura cu ideea de comunicare. Comunicarea este cea care ajuta la promovarea valorilor, iar valorile dau identitatea. Modul in care interactionam cu cei din jur, modalitatea de exprimare, mesajul pe care il construim si reactiile pe care le avem in diferite situatii, fie ele si conflictuale chiar, ne ajuta sa ne creionam identitatea si sa o exprimam.

Este bine de retinut ca identitatea nu este numai imagine. Identitatea este esenta modului de a fi, ceea ce ne reprezinta. Imaginea poate fi mai usor modelata decat identitatea. In majoritatea cazurilor, oamenii lucreaza la imagine, nu la identitate. Isi doresc o imagine puternica, dar in spate identitatea este una slaba.

De asemenea, merita retinut faptul ca o criza de comunicare aduce cu sine o criza a identitatii. Modul in care ne raportam la ceilalti poate crea o identitate defecta, sau o poate intari.

Ceea ce este cu adevarat important este ca de fiecare data cand suntem pusi in situatia de a comunica, sa nu uitam faptul ca modul si ceea ce comunicam, poate fi o parte din propria identitate, lucru care ar trebui sa ne apropie de o rezolvare a crizei comunicationale si a valorilor.

Bibliografie

Mucchielli, Alex, Arta de a influenta Analiza tehnicilor de manipulare, trad. fr. de Mihaela Calcan, ed. Polirom, col. Collegium, seria Psihologie, Iasi, 2002

Mucchielli, Alex, Arta de a comunica, Metode, forme si psihologia situatiilor de comunicare, trad. fr. de Giuliano Sfichi, Gina Puica si Marius Roman, ed. Polirom, col. Collegium, seria Psihologie, Iasi, 2005

Stoica - Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Prevenire, rezolvare si diminuarea efectelor, ed. Polirom, col. Collegium, seria Psihologie, Iasi, 2004

Tran, Vasile; Stanciugelu, Irina, Teoria comunicarii, ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2003