Romania in Balcani: oportunitati si dezavantaje de imagine

Romania in Balcani: oportunitati si dezavantaje de imagine

Premisele referatului

Constientizarea progresiva, la nivelul mentalului colectiv, a necesitatii depasirii determinarilor istorico - geografice (considerate pe alocuri insurmontabile) si crearea unei imagini de tara corespunzatoare realitatii. Traversarea, prin prezentarea corecta a realitatii, a perioadelor de contemplatie pasiva avand ca dominante ideile ca nu putem fi parte a unor organizatii in care religia majoritatii statelor este preponderent catolica, curband liniile care, trasate neaparat drept, exclud din orice structura de securitate Romania ca intreg. Anularea, prin sinceritatea excursului, a pretentiilor unei vecinatati care foloseste ca ultime argumente de dialog regional politica energetica sau a conflictelor etnice mocnite.

I.        Introducere

"Imaginile si reprezentarile sociale ale unui individ sau grup se construiesc pe baza unor elemente obiective. Nu este de ajuns sa promovezi o imagine frumoasa despre Romania. Efectele pot fi contrare si chiar catastrofale daca mesajul autoreferential este contrazis in mod flagrant de comportamentul si atitudinea Romaniei ca tara si a cetitenilor ei. In fond, suportul unei anumite imagini il reprezinta o realitate, o anumita stare de lucruri care nu poate fi negata. Schimbarea perceptiei celuilalt presupune, asadar, si un efort de schimbare a realitatii care a generat imaginea utilizata de celalalt in relatia cu tine."

II.     Renuntarea la mituri - primul pas in crearea unei imagini de tara in concordanta cu realitatea

Parte a unui Rimland reevaluat[2] si apartinand unor organisme suprastatale ca NATO si Uniunea Europeana, beneficiind de un parteneriat strategic cu singura superputere mondiala - SUA, Romania pare a fi depasit conditia de "stat - tampon", condamnat sa traiasca fie cu spaima navalirii hoardelor migratoare fie cu spectrul frigului siberian importat fara forme legale odata cu ideologia exportatorului. Cum s-a ajuns aici? A fost pragmatismul politic si economic solutia asigurarii stabilitatii Romaniei? Este realitatea de azi un produs al unei campanii de imagine nationala sustinute (tip "insula de stabilitate intr-o mare balcanica plina de probleme") sau doar consecinta unor jocuri de putere globale care transcend interesele locale? Un mix al tuturor acestor factori si al altora nespecificati? Indiferent care este adevarul, cu certitudine este necesara crearea unei imagini de tara care sa prezinte realitatile, cu avantajele ce decurg din acestea. Pentru aceasta, strategia propusa are ca prim pas renuntarea la miturile traditionale.

Mituri nationale[3] de depasit - sau implicatiile "geografiei locale" asupra imaginii de tara

Latinitatea, dacismul, ruralitatea, poetul national etc. au valoare de mituri intemeietoare pentru cultura noastra, iar influenta lor la nivel popular e inca puternica. Depasirea lor pare a fi elementul cheie al depasirii conditiei geografice balcanice, cu toata conotatia negativa a cuvantului.

Urmasii Romei - ideea trecutului "imperial" al romanilor a aparut dinaintea perioadei moderne a tarii. "Romanii toti de la Rim se trag", a spus cronicarul, iar invocarea acestei origini nobile, cand Tara Romaneasca si Moldova erau supuse Imperiului Otoman, iar Transilvania celui Habsburgic, a inceput sa joace rolul unei revanse istorice in fata celor puternici, dar cu stramosi mai umili. "Aceasta mitologie a originilor s-a manifestat la noi foarte intens pentru ca ea compenseaza o serie de complexe de inferioritate fata de puterile din jur", afirma istoricul Lucian Boia.

Imaginea autosugestionata: un popor mic, dar cu origini nobile, deci superior celor din jur.

Cei mai viteji si mai drepti dintre traci - in mitologia originilor romanesti, romanii au un concurent puternic: dacii. Popularitatea dacismului este explicabila si prin faptul ca nu exista prea multe informatii despre acesti stramosi ai nostri si, ca atare, ei pot fi invocati pentru aproape orice.

Imaginea autosugestionata: calitatile (la superlativ relativ) de "cei mai si cei mai" detinute de stramosi.

Sentimentul romanesc al fiintei - un alt mit consacrat de multa vreme in mentalul romanesc este cel al exceptionalitatii poporului nostru. El isi are radacinile in perioada romantica: "Aceasta preocupare persistenta pentru psihologia nationala - in masura sa starneasca mirarea occidentalilor - provine dintr-o pseudostiinta caracteristica secolului XIX, care s-a transmis la noi mai mult prin incercarile de a-l defini pe roman ca pe o fiinta aparte. De aici, teme care au devenit puncte de referinta ale acestui discurs, cum ar fi "spatiul mioritic", la Lucian Blaga, sau "sentimentul romanesc al fiintei", la Noica si, mai departe, reprezentarea despre noi ca "o punte intre Est si Vest", neapartinand nici unuia dintre aceste spatii.

Imaginea autosugestionata: unicitatea si exceptionalitatea romanilor.

De straja Europei - "Ati avut timp sa va construiti catedrale pentru ca noi v-am aparat de turci" - aceasta afirmatie transanta, de fapt un repros adresat Occidentului, s-a constituit la randul sau in mit intemeietor, adesea legat de exceptionalismul romanesc sau de rolul nostru de perpetua victima a istoriei. Romanii nu sunt singurii care au imbratisat acest mod de a se raporta la sine. "Mitul santinelei de straja are un corespondent puternic si in miturile vecinilor unguri, polonezi sau sarbi. El ascunde un complex pe care il impartasim cu aceste popoare, miturile de compensatie specifice unor tari mici.

Imaginea autosugestionata: civilizatiile europene occidentale ne sunt datoare; meritam, in consecinta, o atitudine conciliatoare din partea lor, daca nu o recunoastere clara a superioritatii noastre. ar trebui, deci, sa ne ierte si accepte orice, atunci cand nu ne recunosc superioritatea.

Harazitul destin - o insula de latinitate intr-o mare slava[4]. Dominanta, ca o amprenta a individualitatii si unicitatii, este limba latina. Romanizarea a fost invingatoare, dar autohtonitatea dacica n-a murit, ci s-a contopit cu romanitatea, nascand     un nou popor, caruia i-a trebuit un drum lung pentru a ajunge la constiinta de sine ca natiune.

Imaginea autosugestionata: un nou argument al unicitatii noastre.

III.           Argumente strategice pentru o imagine pozitiva atragatoare a Romaniei

Situarea la confluenta Europei cu Asia si Orientul Mijlociu reprezinta una din oportunitatile Romaniei de a fi parte activa la reconfigurarea zonelor de influenta; Apropierea de regiunile istoric instabile ale Orientului Mijlociu sau recent in disolutie precum zona caucaziana, a transformat "insula de latinitate" intr-o placa turnanta de proiectie a fortei in regiunile cu potential destabilizator al ordinii mondiale;

Pozitionarea la gurile Dunarii ofera Romaniei sansa de a face parte si din coridorul de transport paneuropean VII, reprezentat de Dunarea navigabila, cu bratul Sulina si Canalul Dunare - Marea Neagra, integrat in strategiile politico - economice europene, motor al dezvoltarii economice si generator de stabilitate;

Iesirea la Marea Neagra comporta o serie de avantaje strategice incontestabile, mergand de la cele economice pana la cele militare. Definirea spatiului Marii Negre ca spatiu de interes strategic si participarea Romaniei ca membru activ in cvasitotalitatea organizatiilor create in scopul valorificarii statutului de tara riverana, creeaza premisele reducerii vulnerabilitatilor si asigurarii stabilitatii regionale;

Apartenenta la "Spatiul Balcanic", stigmatizat datorita perceperii ca fiind "butoiul cu pulbere" al Europei si asociat cu faramitarea si secesionismul[5], reprezinta pentru Romania sansa de a se evidentia prin antiteza; element stabil intr-o regiune in care statele se multiplica continuu dupa 1989, Romania aduce expertiza regionala necesara in cadrul organizatiilor de securitate in care este parte, promovandu-si in acelasi timp interesele;

Mix-ul religios, chiar daca majoritar ortodox, impreuna cu depasirea rivalitatilor interconfesionale constituie un element important de sustinere transmnationala a intereselor nationale strategice; vazuta ca o piedica in calea integrarii euroatlantice, apartenenta la cultul ortodox s-a dovedit a fi un simplu detaliu local, in masura sa lege mai mult decat sa dezbine;

Dimensiunea medie (ocupand pozitia a saptea la scara europeana) a populatiei Romaniei, mobilitatea acesteia, au insemnat elemente de atractivitate pentru statele vechi ale Europei, interesate de reducerea deficitului de forta de munca si accesul neingradit la noi piete de desfacere; beneficiul aderarii Romaniei la UE a constat in asigurarea garantiei dezvoltarii economice, generatoare de securitate sociala si participare, sub auspiciile acesteia, la stabilizarea regionala a Balcanilor.

IV.           Strategia de promovare a unei imagini pozitive reale a Romaniei

a.     Consideratii generale

Imaginea de tara ca resursa trebuie manageriata cu riscurile si dificultatile aferente, incomparabil mai mari decat in cazul altor resurse. Traditia, istoria, sunt elemente care trebuie gestionate in folosul realizarii unei imagini corespunzatoare scopului propus. Vectorii de imagine sunt multipli si greu de convins sa se circumscrie scopului dezirabil. Riscurile asociate unei strategii gresite sunt si ele infinit mai mari decat in alte situatii, esecul (avand impact asupra poporului ca intreg). repercutandu-se asupra unor mase mai mari de oameni.

b.     Contextul international

Parte a unui spatiu istoric framantat, in continua incercare de a-si gasi stabilitatea, si a unui mediu concurential acerb la nivel statal, Romania pare a-si recastiga apartenenta la familia tarilor democratice stabile si prospere. Aceasta pozitie trebuie consolidata, dintre solutiile obligatorii facand parte si gasirea unor strategii de imagine de succes.

c.      Scop

Strategia isi propune crearea unei imagini obiective a Romaniei care sa raspunda necesitatilor de consolidare a pozitiei sale pe scena internationala si constituirea cadrului necesar imbunatatirii continue a acesteia, precum si reducerea sau atenuarea aspectelor indezirabile.

d.     Obiective

i. Crearea unei baze de pornire solide in elaborarea unor strategii ulterioare punctuale, aplicate unor domenii specifice de interes (turism, mediu de afaceri, mediu de securitate etc);

ii. Imbunatatirea imaginii Romaniei printr-o informare coerenta completa, corecta si pertinenta asupra realitatilor;

iii. Atragerea simpatiei formatorilor de opinie si factorilor de decizie din comunitatea internationala;

iv. Cresterea gradului de incredere in sinceritatea si loialitatea Romaniei ca membru al organismelor suprastatale (UE, NATO etc);

v. Promovarea unor valori culturale romanesti autentice;

vi. Crearea si consolidarea unei perceptii de aliat onest la nivel politic si militar si constient de locul sau real pe "Marea tabla de sah[7]".

e.      Publicuri tinta

i. Cetatenii romani;

ii. Cetatenii straini;

iii. Formatorii de opinie (persoane) interni si internationali;

iv. Oamenii politici si structurile de decizie din care Romania face parte;

v. Investitorii potentiali;

vi. Turistii potentiali;

vii. Mass-media interna si internationala.

Bibliografie

Lector universitar dr. Dan Jurcan, Comunicare internationala in mediul de securitate, modulul practic aplicativ, suport de curs;

Samuel Huntington, The West: Unique, Not Universal, Foreign Affairs, vol 75, noiembrie - decembrie 1996;

Madalina Schiopu, Ce mai ramane din miturile fondatoare ale romanilor?, Cotidianul, Bucuresti, 2007;

Lector universitar dr. Dan Jurcan, Identitate si societate. Modele aspirationale in tranzitie, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2005;

Roland Robertson, Globalization. Social Theory and Global Culture, Sage Publications, Londra, 1993;

Zbigniew Brzenzinski, Marea tabla de sah. Suprematia americana si imperativele sale strategice, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000;

Institutul European din Romania, Studiul nr. 4 - Politica europeana de securitate si aparare - element de influentare Romaniei in domeniul politicii de securitate si aparare;

Ronald D. Asmus, Konstantin Dimitrov, Joerg Forbrig, O noua strategie euroatlantica pentru regiunea Marii Negre, Ediura IRSI, Bucuresti, 2004;

Ilie Badescu, Geopolitica si globalizare, Suport de curs pentru master - studiii de securitate, Universitatea din Bucuresti, 2006 / 2007;

Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floare albastra, Bucuresti, 1995;

www.mae.ro;

www.presidency.ro

www.euobserver.ro;

www.iss-eu.org;

www.mai.ro.