Zvonul, o arma nimicitoare

Marile dezinformari aparute recent pe piata financiar-bancara din Romania au fost gestionate neasteptat de bine, depasindu-se obstacole care ar fi putut genera falimente de rasunet

Un cutremur financiar reprezinta o criza de incredere si, in consecinta, un teren cat se poate de fertil pentru aparitia zvonurilor. Dupa cum s-a putut constata recent, efectele lor ar putea ruina nu numai o companie sau alta, ci chiar economia unei tari. Din fericire insa, rolul comunicarii a fost hotarator pentru salvarea situatiei. Dar, intr-un asemenea context zbuciumat si nesigur, pietele speculative, cum sunt cea financiar-bancara sau imobiliara, sunt cele mai expuse zvonurilor.
Presiunea timpului, nevoia de a sti inaintea celorlalti, tensiunile induse de riscuri sunt atribute care fac din aceste piete adevarate focare de zvonuri, capabile sa erupa la cea mai mica miscare. Iar daca aceasta "miscare" este o criza financiara globala, atunci actorii pietei respective trebuie sa tureze la maximum motoarele comunicarii.
Mai mult decat atat, s-a putut observa ca, in aceste situatii, este nevoie de actiuni concertate ale tuturor factorilor implicati in comunicare la nivelul acelei piete: de la fiecare companie in parte la asociatii profesionale si pana la palierul guvernamental. Numai o comunicare consecventa rezultata convergent din toate aceste surse poate transmite mesajul stabilitatii, al sigurantei pe piata respectiva. Daca nu actioneaza impreuna, greseala unui singur actor poate fi fatala pentru toti.
Este imbucurator insa faptul ca marile zvonuri aparute recent pe piata financiar-bancara din Romania au fost gestionate neasteptat de bine, depasindu-se obstacole care ar fi putut genera probleme grave, poate chiar falimentul unor banci. Se pare ca bancherii au avut cate ceva de invatat din greselile comise de imobiliari in primavara acestui an, cand comunicarea inconsecventa si actiunile individuale, necorelate cu restul pietei, au creat un teren propice pentru ca anumite zvonuri privind prabusirea pietei sa incetineasca ritmul tranzactiilor. Chiar daca ulterior s-a actionat concertat, propunandu-se acel indice imobiliar bazat pe informatii notariale, care sa reflecte situatia reala a preturilor in domeniu, situatia era partial compromisa de zvonuri.

Cum apar zvonurile financiare? Principalele zvonuri care au bantuit in ultima perioada au provenit de la niste vorbe aruncate de politicieni, dar si din mediul bancar, unde s-au gasit persoane care au vazut in confuzia din ultima vreme o oportunitate pentru a denigra concurenta.
Mai intai, a fost o interpretare a unei declaratii a lui Calin Popescu-Tariceanu: "Si eu mi-am transformat o parte din economii in titluri de stat, garantate 100%". Chiar daca premierul nu a pomenit nimic despre depozitele bancare, in contextul crizei unii au tras concluzia ca acesta  si-a retras banii din banci si i-a transformat in titluri de stat. Apoi a urmat declaratia ministrului finantelor, Varujan Vosganian, care a incercat sa explice deprecierea leului spunand ca bancile-mama au fost nevoite sa-si retraga o parte din lichiditati din subsidiare, inclusiv din Romania, ceea ce a creat presiune asupra leului. Nu in ultimul rand, la inflamarea situatiei pe piata bancara au contribuit atacuri premeditate din mediul bancar, sustinute de lansarea unor zvonuri rauvoitoare despre concurenti.
Aceste surse, alimentate si de panica legata de criza economica mondiala, de toate vestile privind falimentul unor mari institutii financiar-bancare, au generat zvonuri conform carora bancile din Romania se afla in dificultate, ca fondurile speculative incearca sa atace leul sau ca se incearca destabilizarea unor companii, in scopul unor preluari ostile. De aici pana la pierderea controlului asupra situatiei nu este decat un singur pas, pentru ca suspiciunile se extind in toate mediile. O informatie nevinovata s-ar putea transforma intr-o sursa de zvonuri extrem de periculoasa, incontrolabila. Aici rolul comunicarii este vital.
Orice majorare de capital, schimbare a actionariatului sau hotarare AGA privind o investitie, orice raportare financiara cu cifre-surpriza etc. ar putea fi interpretate eronat daca PR-ul companiei nu controleaza profesionist aceste posibile focare si nu are grija sa contracareze din start toate speculatiile care s-ar putea ivi.
"In situatii de criza, responsabilitatea oamenilor de comunicare creste exponential. O criza cum este cea financiara starneste discutii pe teme economice in randul unui public foarte larg, cu un nivel de educatie neomogen si cu acces inegal la informatie. Asta inseamna ca, de partea cealalta, discursul celor implicati direct in mediul financiar trebuie sa fie extrem de clar si de simplu. Paradoxul crizei financiare curente este ca, de la bun inceput, ea a fost hranita si amplificata de o comunicare deficitara, tehnicista, care, in loc sa explice si sa linisteasca astfel spiritele, a lasat multa vreme sa se inteleaga ca itele lumii financiare sunt complexe tocmai pentru ca ar exista ceva de ascuns", este de parere Sorana Savu (Premium Communication).

Gestionarea zvonurilor legate de sistemul bancar
Pentru a contracara un zvon, exista doar trei optiuni: a nu face nimic, a confirma sau a nega zvonul. Prima optiune este recomandabila doar in situatia in care zvonul este atat de ridicol, incat nu poate fi luat in serios. Ceea ce nu era cazul in actualul context. Atunci cand zvonul contine si date reale, optiunea cea mai buna este aceea de a confirma respectivele date si de a le departaja de cele false, pentru ca publicul sa inteleaga situatia.
Daca zvonul este in totalitate fals, atunci cea mai buna optiune este infirmarea acestuia. De multe ori, marile companii apeleaza la lideri de opinie recunoscuti pentru a face acest demers. Asa au procedat si bancile din Romania. Bancherii care au iesit cu declaratii au fost doar cei din grupurile internationale, care au dorit sa infirme expres faptul ca bancile-mama ar retrage vreun ban de la bancile din Romania.
Cel mai interesant caz individual privind modul in care a fost gestionata o situatie de criza cauzata de un zvon a fost cel al Bancii Transilvania. Aceasta a fost supusa unui atac, provenit, se pare, din partea concurentei, constand in denigrari privind o iminenta criza de lichiditati. Directorul general al bancii, Robert C Rekkers, a reactionat imediat spunand care este situatia: "Saptamana trecuta au existat zvonuri lansate impotriva Bancii Transilvania - informatiile au circulat pe e-mail, SMS, telefon. Am anuntat, bineinteles, BNR si autoritatile. Efectele acestor informatii nefondate au fost nesemnificative. Suntem o banca solida, cu un portofoliu de credite de calitate, solvabilitate ridicata si lichiditate buna". A urmat si un comunicat de presa in care erau expuse cifrele financiare din care rezulta o crestere a profitului cu 197% fata de septembrie 2007. BT a beneficiat si de o garantie din partea BERD, care a dat un comunicat de presa: "BERD considera ca Banca Transilvania este bine capitalizata si administrata. Asa cum arata rezultatele la noua luni, performanta ei financiara ramane puternica si nu este subiectul unor active toxice sau al riscurilor de refinantare. BERD va continua sa sprijine BT si sa conlucreze cu conducerea si actionarii". Evident ca si interventiile guvernatorului BNR, referitoare la sanctionarea "raspandacilor", au vizat problema acestei banci.
Girul Bancii Nationale a avut efectul calmant, iar acest lucru poate fi considerat o mare reusita la nivelul comunicarii. Guvernatorul Mugur Isarescu a iesit de mai multe ori la rampa sa linisteasca spiritele. El a fost in masura sa dea asigurari ca sistemul bancar romanesc este solid, ca toate institutiile de credit au constituit rezerva minima obligatorie si au un plan de rezerva pentru asigurarea lichiditatilor, oferind garantia bancii centrale care ar fi gata sa intervina in orice moment pentru a calma situatia pe piata monetara si valutara, daca va fi cazul. Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, a explicat cat se poate de limpede modul in care aceste zvonuri au stirbit increderea bancilor una in alta, a expus public temerile pe care si le-au exprimat bancile la Banca Nationala, faptul ca acestea au vrut sa stie daca exista vreo institutie bancara care nu si-a constituit rezerva minima sau se afla in criza de lichiditati.
"Ce am remarcat in mod special a fost interventia repetata si ferma a Bancii Nationale cu privire la situatia creata si lipsa de fundament a zvonurilor. Cred ca a fost unul dintre exemplele care demonstreaza ca, in vremuri de criza, oamenii isi cauta raspunsurile nu de la mediul privat, ci de la cel public (de altfel, asa s-a intamplat si in Statele Unite, dupa falimentul Lehman Brothers). Iata deci cat de important este sa avem lideri nu doar in mediul privat, ci si in cel public. As mai remarca si felul in care Asociatia Bancilor a actionat ca un stakeholder important si mai ales responsabil in evolutia acestei crize - ceea ce se vede mai rar la noi, la nivel de asociatii profesionale", ne-a declarat Eliza Rogalski (Rogalski - Grigoriu PR).