Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Structura faringelui, fiind organ cavitar
1.Tunica mucoas
-continua mucoasa cavitatilor: nazala, bucalara, laringiana si a tubei auditive; motiv pentru care in patologie inflamarea faringelui (faringita se complica cu laringita, otita, adenoidita
-contine glande faringiene, aglomerate sub forma de ciorchine
-are un bogat tesut limfatic cu rol in aparare contra infectilor si organizat sub forma de tonsile si amigdale care impreuna cu tesutul limfoid al valului palatin si cu infiltratile limfoide ale mucoasei faringiene formeaza cercul limfatic perifaringian descris de Waldeyer , tonsilele acestui cerc sau inel limfatic sunt: tonsila faringiana (pe peretele superior al boltei faringiene), tonsilele tubare (in jurul ostiului faringian al tubei faringotimpanice), tonsilele palatine (situate in fosele amigdaliene dintre stalpii palatului moale), tonsila linguala situata la baza limbii
2.Tunica submucoasa
-serveste ca insertie muschilor faringelui, este descrisa de Toma Ionescu ca aponevroza faringi.. care structural si topografic are doua portiuni, o portiune superioara, fibroasa numita fascia faringobazilara, care leaga faringele de procesul bazialr occipital si o portiune inferioara mai subtire, captusita de muschii mai bine reprezentati in aceasta regiune si care paorta numele de membrana elastica a submucoasei.
3.Tunica musculara
-sunt de natura striata
-muschii sunt de doua categorii:
a.circulari sau constrictori: cei trei muschi constrictori faringieni (superior, minjlociu si inferior) care se suprapun unul pe celalalt ca olanele pe casa
b.longitudinali dilatatori si ai faringelui:muschi stilofaringian(actioneaza pe peretele posterior al faringelui, facilitand aluneacarea blolului alimentar), muschiul salpingofaringian (cu origine pe portiunea cartilaginoasa a tubei auditive si are un mod modulator asupra muschiului anterior impiedicand deplasarea inapoi a acestuia)
Muschiul constrictor superior:
-are patru componente in compozitia lui:
1.fasciculul pterigofaringian,
2.bucofaringian,
3.milofaringian,
4.glosofaringian
-toate cele 4 fascicule converg posterior spre rafeul faringian, superior se continua la baza craniului cu fascia farngobazilara iar inferior va fi acoperit de constrictorul mijlociu
-inervatia provine din nervul 11 accesor, prin ramura interna pe calea nervului vag
Consrtrictorul mijlociu
-muschi cu numai doua portiuni
1.condrofaringian
2.ceratofaringian
-fascicule ce converg spre rafeul median cu mentiunea ca intre cele doua parti ale muschiului se delimiteaza un hiatus pe unde trece muschiul stilofaringian
-acest muschi are aceeasi inervatie
-inferior este acoperit de constrictorul inferior
Constrictorul inferior
-este ultima diviziune a muschilor constrictori
-are doua portiuni:
1.cricofaringian
2.tirofaringian
-portiuni ce ajung tot la rafeul rafeofaringina
-datorita originii pe cartilajele laringiene actioneaza si pe laringe deplasand spre anterior laringele si inchizand glota in timpul deglutitiei
4.Adventicea
Este de natura conjunctiva
-acopera in exterior faringele
-se continua superior cu tesutul conjunctiv cervical si inferior cu cel mediastinal
-intre adventice si regiunea prevertebrala se delimiteaza spatiul retrofaringian unde se pot dezvolta flegmoane retrofaringiene
Vascularizatia si inervatia faringelui
Arterele faringiene:
-sunt surse directe sau indirecte din ramurile arterei carotide externe
-cea mai importanta este artera faringiana ascendenta, ram direct akl carotidei externe ce se indreapta spre baza craniului trimitand pe traseul ei ramuri faringiene ventrale si dorsale care pana la patrunderea in peretele faringian se divizeaza in ramuri ascendente si descendente care se anastomozeaza intre ele
-alte ramuri:
-din faciala:ramuri tonsilare cu distributie pentru amigdale 9in spceial pt cele palatine); artera palatina ascendenta
-mai dau ramuri faringiene: artera tiroidiana superioara si artera maxilara prin artera canalului pterigoidian
Venele
-au traseu satelit ramurilor arteriale dar recurent fiind adunate intr-un plex venos submucos si apoi intr-unplex venos perifaringian unde vor drena si venele tonsilare si care ulterior este tributar venei jugulare interne
-de mentionat ca plexul perifaringian se gaseste intre stratul 3 si 4 al faringelui
Limfaticele
-dreneaza in ganglionii regionali dupa cum urmeaza:
-de la nivelul superior faringian dreneaza in gg. retrofaringieni
-iar din buco si laringofaringe in gg. jugulari
Inervatia
-motorie: ramuri muscualre ale nervului glosofaringian, vag si accesor
-senzitiv: ramuri din trigemen, pe calea nervului maxilar care se distribuie mucoasei formixului faringian, valului palatin si tubei faringo timpanice; deasemenea sunt ramuri senzitive din nervul glosofaringian si vag care intra in cosntitutia plecului faringian impreuna cu simpaticul
-fibre simpatice: din gg. cervical superior si fibre parasimpatice pe calea nervului vag.
Laringele
-organ cavitar situat la nivelul gatului
-care constituie primul etaj al cailor respiratorii inferioare
-are o dubla functie: in respiratie si fonatie
-se proiecteaza scheletotopic din dreptul v. cerv. C3, C4 pana la niv vert. C6, de unde se continua cu traheea
-ca proiectie anterioara la gat este linia arbitrara ce trece prin marginea inferioara a cartilajului cricoid.
-este legat de osul hioid printr-o membrana si ligamente, avand mobilitate in plan vertical in timpul deglutitiei; deasemenea poate fi mobilizabil lateral prin examinare
-la examenul vizual se observa in regiunea anterioara a gatului o proeminenta numita "proeminenta laringiana" (marul lui adam) ce este mai dezvoltat la sexul masculin; deasemenea prezinta si posterior o proeminenta ce nu poate fi vizualizata dar care patrunde in laringofaringe
Structura:
-patru componente:
1.schletul cartilaginos format din 3 carilaje neperechi si 3 perechi, unite prin ligamente si articulatii
2.muscualtura laringelui de doua categorii: extrinseca si intrinseca
3.stratul submucos
4.stratul mucos
1.Scheletul cartilaginos:
-cartilagele neperchi sunt: cartilajul tiroid, cartilajul cricoid si epiglota
-cartilaje perechi sunt: cartilajele aritenoide, corniculate, cuneiformea
Carilajul tirorid
-cel mai mare cartilaj laringian, este ca un scut al laringelui ce prezinta pe linia mediana proeminenta laringiana (marul lui adam), are forma unei carti cu deschiderea posterioara, pe muchia anterioara se gaseste proeminenta laringian iar lateral sunt doua lame simetrice ce prezinta pe ele cate o proeminenta rectilinie numita linie oblica si pe care pe care se insera muschii:
-sternotirohioidian
-tirohioidian
-constrictorul inferior al faringelui
-fara posterioara prezinta o deschidere cu un unghi optuz de 160o chiar pana la 180 si prezinta locul de insertie al petiolului epiglotei si a corzilor vocale, pe aceasta fata se insera mushcii: cricoaritenoidian lateral si tiroaritenoidian
-are o margine supeiroara ce priveste spre osul hioid si se prelungeste lateral cu doua coarne, pe aceasta margine si pe coarnele respective se insera membraba tirohioidiana si ligamentele tirohioidiene median si lateral; deasemena median, aceasta margine prezinta o scobitura numita incizura tiroidian superioara
-marginea inferioara are doua prelungiri numite coarne inferiaora ce se articuleaza cu cartilajul cricoid, prezinba median incizura tiroidiana inferioara
Cartilajul cricoid
-este cel mai inferior caritlaj laringian
-este legat de trahee
-i se pot deschide 2 portiuni: o portiune anterioara ca un arc si o portiunea posterioara mai voluminoasa care patrunde spre laringofaringe, paote fi comparat cu un inel cu pecete
Epiglota
-cartilaul cel mai elastic laringian
-este dispusa vertical in fata orificiului laringian, este acoperita de mucoasa ce se prelungeste cu cea linguala, intre cele doua elemente gasinduse plicile glosoepiglotice, mediana si laterale, intre care se delimiteaza valeculele; deasemenea este legata de cartilajul tiroid prin ligamentul tiroepiglotic si de osul hioid prin ligamentul hioepiglotic
-cartilajele perechi: cartilajele aritenoide se arti cu cartilajul cricoid, aspectul lor este de piramida triunghiulara, ce are o baza in care se gasesc doua apofize numite proces vocal pe care se prin plicile vocale si proces muscular pe care se prind muschii cricoaritenoidieni, varful carilajului aritenoid este acoperit de cartilajul corniculat, fetele sunt: fata mediala ce impruna cu cea de aprte opusa delimiteaza portiunea intercartilaginoasa a orificiului glotic, o fata posterioara care priveste spre laringofaringe, o fata anterolaterala ce prezinta doua fosete foseta oblonga pe care se insera muschiul tiroaritenoidiatn si foseta triunghiulara pe care se prinde plica vocala superioara
Cartilajele corniculate
-descrise de Santorinii
-se gasesc pe varful cartilajelor aritenoide unde ridica cate o proemninenta numita tubercul corniculat
Cartilajele cuneiforme
-se gasesc in plicile ariepiglotice, ridicand cate o proeminenta tubercul cuneiform
Uneori la niv laringelui sunt si cartilaje semsamoide ce pot fi in interior corzilor vocale inferioare.
-intre carilajele laringiene se dezvolta articulati, acestea sunt: articulatia cricoaritenoidiana, cu rol in fonatie, actionand in abductia si adductia (inchiderea) glotei; articulatia cricotiroidiana care prin miscarea ei pune in tensiune sau destinde plicile vocale
-ligamentele ce unesc aceste cartilaje sunt: membrana tirohioidiana, ligamentele tirohioidiene laterala si median, ligamentele tiroepiglotice, ligamentele hioepiglotice, ligamentele glosoepiglotice median si laterale, ligamentele faringoepiglotice, ligamentul cricofaringian, ligamentul cricotraheal, ligamentele vestibulare si vocale.
Muschii
Muschii extrinseci: sternotiroidian, tirohioidian (inervati de ansa cervicala sau din fibre din hipoglos), constrictorul inferior al faringelui cu ramuri din accesor, pe calea nervului vag.
Muschii intrinseci (se prin cu ambele capete pe laringe) sunt de trei categ
1.abductor ai glotei: cricoaritenoidian posterior, uneori atasat acestui muschi este muschiul cetatorihioidan
2.adductori ai glotei: muschiul cricoaritenoidian, lateral muschii aritenoidieni, muschiul ariepiglotic si muschiul tireoaritenoidian.
3.muschii tensori ai corzilor vocale: cricotiroidian
Muschiul cricoaritenoidian posterior (=dilatator, =posticus)
-muschii pereche
-se gaseste pe fata posterioara a piramidei cartilaginoasa laringiene, sub mucoasa
-are funcite respiratorie (dialta glota)
-are un raport important pe fata lui posterioara unde se situeaza anastomoza nervoasa a lui galien, intre nervul laringelu superior si inferior.
-originea: pe lama posterioara a cartilajului cricoid, pe ligamendul cricoesofagian,
-insertia: pe cartilajul aritenoid, pe apofiza externa a acestuia unde vine inapoia insertiei muschiului cricoaritenoidian lateral
-inervatie: nerv laringeu recurent
-particularitati: ca dilatator al glotei poate fi insotit inconstatn de muschiul ceratocricoilian.
Muschii constrictori. Muschiul cricoaritenoidian lateral
-muschi pereche
-se gaseste profund sub lama laterala a cartilajului tiroid, forma lui fiind patrulatera
-este si constrictor si fonator deoarece este responsabil de vocea soptita
-oricginea: pe cartilajul cricoid in portiunea laterala
-insertia: pe apofiza musculara a cartilajului aritenoid
-inervatie: nervul laringeu recurent
Muschiul aritenoidian
-muschi median singulare dar care are in compozitia lui 2 categ de fibre: unele transversale ce unesc intre ele cele doua cartilaje aritenoide, si o portiunea oblica formata din doua fascicle incrucisate, unul pleaca de la apofiza musculara a cartilajului aritenoid si ajunge pe marginea externa a catilajului aritenoid de parte opusa iar celalat fascicol invers.
-este acoperit posterior de mucoasa faringiana si anterior de mucoasa laringiana
-are actiune de a apropia cartilajele aritenoide intre ele, fiind implicat in fonatie, in emiterea sunetelor ascutite
-inervatie: nervul laringeu recurent
Muschiul Tiroaritenoidian
-pereche
-constrictor al glotei
-situat anterosuperior de muschiul cricoaritenoidian lat
-prezinta doua fascicule: unul extern ce se intinde intre unghiul cartilajului tiroid si fata laterala a cartilajului aritenoid, facand adductia cartilajelor aritenoide urmata de constricatia glotei si un fascicul intern cunoscut sub numele de muschi vocal, acesta se intinde intre unghiul cartilajului tiroid si apofiza laterala aritenoidiana de la nivelul fosetei oblonga
-actiunea este mai laborioasa: tine in tensiune coarda vocala, atunci cand se contracta, deoarece in repaus coarde vocala este o plica moale, iar in contractie devine rigida si vibratorie, muschiul vocal este tensorul activ al corzilor vocale
-inervatie: n. laringeu recurent
M. ariepiglotic
-muschi pereche semilunar
-intins intre varful cartilajului aritenoid si marginile laterale ale epiglotei
-se gaseste in grosimea plicii ariepiglotice
-aspectul este palid datorita capilarelor foarte subtiri ce vascularizeaza acceasta regiune
-actiunea lui este laborioasa: este coborator al epiglotei, este constrictor al orificiului superior al glotei si impreuna cu muchiul aritenoidian formeaza la nivelul aditusului laringian sun sfincter suplimentar descris de Braus
-inervatie: n. laringeu recurent
3.Muchiul cricotiroidian
-este muschiul tensor al plicilor vocale situat pe fata anterolaterala a laringelui
-origine pe arcul cricoidian
-insertie pe marginea inferiaora a cartilajului tiroid
-in structura sa, deobicei, sunt doua portiuni: pars recta (portiunea dreapta) ce ajunge la tubercului inferior al cartilajului tirodi si pars oblica ce ajunge la cornul inferior al aceluias cartilaj
-actiunea: can isi ia punct fix pe cartilajul cricoid produce o miscare de bascula acartilajului tiroid, dealungul unui ax transversal, avand ca urmare intinderea pasiva a cozilor vocale iar cand isi ia punct fix pe tiroid basculeaza cricoidul, tot in jurul unui ax transversal, avand ca rol intinderea puternica a corzilor vocale, mai ales in timpul cantatului, deaceea poarta si numele de muschiul cantaretilor
-inervatie: n. laringeu superior prin ramura lui externa
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate