Proteide

Proteide

Polipeptidele superioare sau proteidele au o structura macromoleculara complexa. Ele sunt constituite din aminoacizi si sunt prezente in toate celulele organismelor vii. Se gasesc in cantitate mare in nucleul celular si formeaza marea masa a protoplasmei celulare.

Organismele animale sunt mult mai bogate in substante proteice, decat organismele vegetale (care sunt mai bogate in glucide).

Continutul mediu in glucide, protide si lipide a unor organisme (% substanta uscata).

Continutul proteinelor in organismul animal difera de la specie la specie. De asemenea repartizarea substantelor proteice in diferite organe este diferita. Astfel, pielea are continutul cel mai ridicat (26%), urmata de muschi (23%) si ficat (22%). Se remarca din acest punct de vedere continutul relativ scazut in protide a creierului, de numai 12 %.

Polipropidele superioare prezinta o serie de caracteristici comune, si anume:

sunt biomacromolecule formate prin policondensarea aminoacizilor, care constituie unitatile structurale ale acestora;

legaturile ce se stabilesc intre resturile aminoacizilor participanti la sinteza acestora, sunt legaturi peptidice ( - CO - NH - );

ordinea, respectiv secventa aminoacizilor in macromolecula proteica determina proprietatile acesteia;

poseda un inalt grad de organizare structurala;

sunt intr-un proces continuu de reinnoire, ca urmare a proceselor de sinteza si degradare;

prezinta proprietati fizico-chimice specifice, care se datoresc organizarii spatiale a macromoleculelor proteice si care se reflecta in functiile biologice a acestora;

specificitatea remarcabila este o consecinta a particularitatilor structurale si conformationale, care se concretizeaza prin functii biochimice variate.

1. Rolul proteidelor in organismele animale

Proteinele indeplinesc in celulele vii diferite roluri:

plastic (structural), reprezentand constituentii principali ai citoplasmei si infrastructurilor celulare a biomembranelor, a fluidelor din organismul animal;

catalitic, intrucat in calitate de enzime accelereaza viteza reactiilor biochimice;

hormonal, deoarece o serie de polipeptide si proteine sunt hormoni cu rol de reglare a proceselor metabolice;

energetic, furnizand energia necesara unor procese vitale in cazuri limita pentru organism (inanitie, subalimentatie, procese patologice);

imunologic, prin imunoglobuline (anticorpi) cu rol in apararea organismelor contra agresiunilor externe, precum si prin fibrinogen si trombina, care intervin in procesul de coagulare a sangelui;

de protectie si sustinere prin intermediul scleroproteinelor (colagenul din tendoane, elastina vaselor sanguine, keratina din unghii, copite, par);

contractil, prin substante ce participa la procesul de contractie musculara (actina, miozina, actomiozina);

de transport a unor gaze (O₂ si CO₂) pe cale sanguina (hemoglobina, mioglobina), a electronilor (citocromii) sau a lipidelor (lipoproteine circulante);

fizico-chimic, prin interventia lor in procesele de transport a apei, a ionilor anorganici, a substantelor organice, in mentinerea echilibrului acido-bazic (sisteme tampon) precum si in procesele de permeabilitate la nivelul biomembranelor celulare;

informational, prin acidul deoxiribonucleic din cromozomi.

2. Clasificarea proteidelor

Proteidele se clasifica dupa constitutia lor chimica in doua mari familii:

holoproteide (proteine);

heteroproteide (proteine conjugate).

Acestea se subdivid in mai multe grupe.

Holoproteidele sau proteinele sunt substante constituite numai din aminoacizi. Ele pot include cantitati mici din alte substante (glucide, lipide, pigmenti, etc.) dar acestea nu intra in structura lor chimica. Supuse hidrolizei, proteinele dau nastere la un amestec de aminoacizi. Dupa forma moleculelor sunt:

-proteine globulare, care au o forma sferica sau cilindrica, in care catenele polipeptidice sunt stranse sub forma unui ghem si apar in special in lichidele biologice din organism, fiind solubile;

-proteine fibrilare, care au o structura filiforma alcatuite din catene liniare si indeplinesc in organism rol de sustinere si rezistenta mecanica, fiind insolubile.

In natura exista insa o serie de proteine cu structura intermediara.

Heteroproteidele sunt proteide la structura carora participa, pe langa aminoacizi si alte componente de natura neproteica, care poarta denumirea de grupari prostetice. Prin hidroliza heteroproteidelor se obtin deci, in afara de aminoacizi si una sau mai multe substante neproteice.

Dupa functia biologica pe care o indeplinesc, proteidele regnului animal se pot clasifica la randul lor in cateva clase importante:

proteine structurale: colagenul, elastina, fibrina, keratina, etc.

proteine de rezerva: cazeina, ovalbumina, lactalbumina, feritina.

proteine de transport: hemoglobina, mioglobina, albuminele serice, lipoproteinele.

proteine contractile: actina, miozina.

proteine cu actiune hormonala: hormonii hipofizari.

proteine cu actiune catalitica: enzime.

proteine de protectie: trombina, fibrinogenul, imuno-globulinele.