Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Combaterea unor boli ce se transmit prin semintele plantelor, folosind energia campului electromagnetic
Metodele folosite panǎ
astǎzi pentru combaterea, spre exemplu, a
antracnozei, sunt metode chimice care prezintǎ dezavantajul unei
eficacitǎti partiale; preparatele folosite sunt fitotoxice
si greu de aplicat, constituind in acelas timp si surse de
poluare a solului (dupǎ cum aratǎ
Se considerǎ cǎ procedeul de combatere a microorganismelor ce se transmit prin semintele plantelor cu ajutorul campului electromagnetic, se bucurǎ de o largǎ perspectivǎ pentru generalizarea in productia agricolǎ si industria alimentarǎ. Antracnoza, dupǎ cum se stie, este o boalǎ produsǎ de o ciupercǎ fitopatogenǎ, care se extinde foarte repede si asupra altor generatii ale culturii. In cazul insǎmantǎrii semintelor infectate, antracnoza cauzeazǎ mari pierderi de recoltǎ si inseminate degradǎri ale calitǎtii semintelor (tabel nr. 1).
Tabel nr. 1
Evolutia antracnozei pe ani si categorii de imbolnǎvire
Evolutia infectiei pe ani si categorii de imbolnǎvire a semintelor |
Frecventa bolii |
Germinatia |
Greutatea absolutǎ |
Provenienta 1969: bolnavǎ aparent sǎnǎtoasǎ | |||
Provenienta 1970: bolnavǎ aparent sǎnǎtoasǎ | |||
Provenienta 1971: bolnavǎ aparent sǎnǎtoasǎ |
Procedeu si instalatii pentru combaterea unor boli ce se transmit prin semintele plantelor
Procedeul pentru combaterea antracnozei, prevede expunerea semintelor in trei etape succesive intr-un camp electromagnetic alternativ, de frecventǎ industrialǎ, cu intensitate cuprinsǎ intre 4-20 kV/cm. Expunerea dureazǎ 10 secunde in fiecare etapǎ, etapele fiind separate intre ele prin intervale de repaus de 15-60 secunde.
Conform schemei principale, tratarea semintelor se realizeazǎ intre armǎturile condensatorului 2, acoperite cu un strat izolant 5, rabatabile in jurul axei 3. Alimentarea condensatorului se face prin orificiul 4 al buncǎrului 1, cu posibilitǎti de reglare a debitului sarjei de seminte. Terminarea incǎrcǎturii sarjei este sesizatǎ de cǎtre microintrerupǎtorul 7, care comandǎ, prin intermediul unui bloc 8, aplicarea tensiunii la bornele condensatorului si pornirea unui releu temporizat 9, care va comanda programul ciclului de tratare iar in final, deconectarea circuitului de alimentare, rabatarea armǎturii inferioare a condensatorului 6, in vederea descǎrcǎrii sarjei in al doilea buncǎr 10. Transformatorul de tensiune 11, este alimentat de la blocul de reglaj al tensiunii 12; instalatia fiind prevǎzutǎ si cu un bloc de protectie 13, pentru asigurarea functionǎrii in regim de securitate tehnicǎ (fig. 27).
Rezultatele experimentale privind influenta campului electromagnetic in combaterea unor boli si cresterea productiei plantelor
Experientele realizate la Statiunea de Cercetǎri Agricole Turda, s-au folosit seminte de fasole din soiul F 416, intens infestate cu agentul Colletotrichum lindemuthianum.
Evolutia ciupercilor patogene de pe seminte, s-au urmǎrit in camere speciale, la temperaturi optime. Germinatia s-a efectuat in vase de germinatie, iar masa plantelor a fost determinatǎ la 10 zile de la punerea semintelor la germinat.
Productia s-a urmǎrit in parcele experimentale de 5 m2, in trei repetitii, productia biologicǎ s-a stabilit la cate 100 plante pentru fiecare variantǎ.
Efectul de combatere cu ajutorul campului electromagnetic, a microflorei parazite si saprofite existente pe suprafata semintelor de fasole este prezentatǎ in tabelul nr. 2.
Tabel nr. 2
Efectul de combatere a microflorei parazite si saprofite
prin camp electromagnetic
Nr. crt. |
Varianta |
E kV/cm |
Prezenta ciupercilor pe seminte in procesul germinatiei |
|||||
Colle- totri- chum atra- menta- rium |
Fusa- rium sp. |
Alter- Naria Sp. |
Penici- Llium Sp. |
Aspergi- Lius Sp. |
Mucor mudedo |
|||
F. 416 netratat |
xxx |
x |
xx |
xxx |
xxx |
xxx |
||
F. 416 tratat I |
x |
u |
u |
u | ||||
F. 416 tratat II |
x |
u |
u | |||||
F. 416 tratat III |
x |
u | ||||||
F. 416 tratat IV |
x |
u | ||||||
Semnificatia: 0 - lipsǎ; u - urme; x - prezentǎ sporadicǎ; xx - prezentǎ mijlocie; xxx - prezentǎ maximǎ |
Influenta campului electromagnetic asupra proceselor biologice si productiei in cazul tratǎrii semintelor din soiul F 416 dupǎ cum se si observǎ in tabelul ce urmeazǎ, se manifestǎ prin cresterea energiei germinative, la semintele infectate si tratate, de peste 10 ori, a masei embrionilor de 3,6 - 4,7 ori si a masei radiculare intre 2,1 - 2,5 ori fatǎ de probele netratate (tabelul nr. 3).
Tabelul nr. 3
Influenta campului electromagnetic asupra proceselor biologice
si a productiei
Nr. crt. |
Varianta (felul semintelor) |
E kV/cm |
Energia germina-tivǎ % |
Masa la 10 zile de germinatie |
Productia de boabe cu umiditatea de |
||
Radicele |
Embri- oni % |
Semnifi- catie |
|||||
F. 416 netratat | |||||||
F. 416 tratat I |
xxx |
||||||
F. 416 tratat II |
xxx |
||||||
F. 416 tratat III |
xxx |
||||||
F. 416 tratat IV |
xxx |
In toate cazurile de tratare a semintelor bolnave, s-au obtinut sporuri de productie, cuprinsǎ intre 130 - 179,4 %.
Aceastǎ metodǎ originalǎ, brevetatǎ in Romania, de tratare in campul electromagnetic a unor boli ale semintelor, prezintǎ o eficacitate insemnatǎ in distrugerea ciupercilor parazite si saprofite; eficientǎ economicǎ ridicatǎ. De asemenea, se inlǎturǎ dezavantajul actiunii fitotoxice a fungicidelor, poluarea chimicǎ a semintelor si solului prin metodele clasice de tratare si imprimǎ in aceleasi timp semintelor un ritm mai accelerat de crestere, atat a masei vegetative a plantelor, cat si a productiei de boabe pe unitatea de suprafatǎ.
Instalatie de laborator pentru tratarea electromagneticǎ a
mediilor lichide si a semintelor
Instalatia de laborator
Din prezentǎrile anterioare s-a ajuns la concluzia cǎ tratarea in campul electromagnetic este o functie de doi parametrii si anume: intensitatea campului electric (E) cu un domeniu de variatie intre 2-30 kV/cm si timpul de mentinere (T) in camp a masei de seminte intre 10-60 secunde.
Schema bloc a unei astfel de instalatii, cu largi posibilitǎti de reglare a parametriilor tratǎrii electromagnetice a mediilor biologice, este prezentatǎ in fig. 28.
Tratarea semintelor, ingrǎsǎmintelor, apei si a solutiilor apoase s-a realizat intr-o instalatie de laborator, a cǎrei shemǎ electricǎ este prezentatǎ in fig. 29.
Dupǎ cum se observǎ, schema oferǎ posibilitatea unui reglaj fin al tensiunii de alimentare la bornele condensatorului C, ce formeazǎ celula de tratare, prin intermediul a douǎ autotransformatoare de tip ATR 8. Transformatorul T, ridicǎtor de tensiune, 100/35.000 V, rezistenta R, 1000 , releu de current RC, sunt elemente ale schemei ce se comandǎ de la distantǎ prin butoanele BP si BO. In schemǎ sunt conectate aparate de mǎsurǎ pentru stabilirea principalilor parametrii electrici ai tratǎrii.
Condensatorul in care se realizeazǎ tratarea, are armǎturi circulare asezate intr-un plan orizontal, acoperite de un strat dielectric subtire. Armǎturile pot fi rabatabile pentru a usura incǎrcarea si descǎrcarea semintelor sau a altor materiale ce se trateazǎ, cu posibilitǎti de a regla distantele intre ele, functie de intensitatea campului electric necesar. Pentru a asigura o tratare in flux continuu a semintelor, condensatorul poate fi cuplat la o bandǎ transportoare, in care armǎtura inferioarǎ sǎ fie chiar banda (izolatǎ la suprafatǎ), iar cea superioarǎ va fi amplasatǎ deasupra benzii la o anumitǎ distantǎ "d". Cunoscand timpul de mentinere sub influenta campului electromagnetic a mediului ce se trateazǎ, lungimea armǎturii superioare a consensatorului, se poate determina usor viteza de deplasare a benzii transportoare.
Tipuri de condensatoare sau celule de tratare
In experimentǎri, s-au folosit diferite tipuri de condensatoare, sau asa zise celule de tratare, urmǎrindu-se stabilirea formei si a materialelor mai potrivite. Pentru tratarea apei si a solutiilor apoase, s-au folosit celule de tratare de tipul PETRY (figura 30), confectionate din sticlǎ. Pentru eliminarea posibilitǎtii migrǎrii ionilor din peretele sticlei, s-au recurs la celulele confectionate din masǎ plasticǎ, polietilenǎ, teflon.
Experientele au arǎtat faptul cǎ parametrii mediilor tratate in celulele de tipul celor prezentate in figura 30a, nu respectǎ o legitate in schimbarea lor, functie de intensitatea campului si de timpul de actiune al acestuia. In cazul tratǎrii in celule de tipul celor din figura 30b care oferǎ posibilitatea unei deplasǎri naturale sau fortate de aer deasupra suprafetei lichidului, parametrii, etc., ai apei sau altor solutii apoase, sunt fuctii asemǎnǎtoare functiilor de tipul ionizare.
Tratarea semintelor s-a fǎcut numai in celule ecranate, de tipul deschis, cu circulatie naturalǎ si fortatǎ de aer. In procesul simulǎrii tratǎrii semintelor, distanta dintre armǎturile izolate ale celulei de tratare "d" afost datǎ de grosimea stratului de seminte (fig. 31); celula a fost plasatǎ intr-un suport special cu posibilitǎti de alimentare in inaltǎ tensiune a bornelor sale.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate