DETERMINAREA DIMENSIUNILOR CORPURILOR

DETERMINAREA DIMENSIUNILOR CORPURILOR

A.    Consideratii teoretice

Pentru a putea determina cat mai precis dimensiunile unor corpuri, vom utiliza instrumente de masura adecvate, ca de exemplu: sublerul si surubul micrometric.

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla metalica fixa, divizata in milimetrii in lungul careia se misca un vernier liniar. Vernierul liniar este o scara mobila pe care sunt gradate m diviziuni si care aluneca in lungul riglei principale. Cele m diviziuni ale scarii mobile coincid exact cu m-1 diviziuni de pe scara fixa a riglei principale. Daca x este lungimea unei diviziuni de pe vernier, iar y este lungimea unei diviziuni de pe scara fixa, putem scrie:

mx=(m-1)y de unde se obtine x=

Presupunem ca avem de masurat un obiect de lungime L. Suprapunem extremitatea lui cu extremitatea riglei fixe, iar diviziunea 0 de pe vernier se deplaseaza intre diviziunile k si k+1 ale riglei. Putem scrie:

L=ky + DK

Figura 2 . Rigla metalica fixa si vernierul liniar

Fie o diviziune n de pe vernier care coincide cu o diviziune k+n de pe rigla.

Vom avea: nx + k = ny;    k = ny - nx

Inlocuind in relatiile anterioare vom obtine: L = Ky + sau

L = y (k+ unde k este numarul de diviziuni intregi de pe scara fixa pana la zeroul de pe vernier, n este numarul de diviziuni de pe vernier de la zero la prima coincidenta cu o diviziune de pe scala fixa, iar m este numarul total de diviziuni de pe vernier.

Fig3. Imaginea unui subler

La sublerele cu 1/10 mm, y=1mm si m=10, relatia devine:

L=(k+)mm

iar la sublerele cu precizia de 2/100 mm, y=1 mm si m=50 se obtine:

L=(k+

Surubul micrometric, se foloseste pentru determinarea diametrelor si grosimilor mici, cu precizia de 1/100; 1/500 si 1/1000 mm.

Surubul micrometric este alcatuit dintr-un surub care se misca intr-un ghivent fix G pe care se afla o gradatie in mm. Pe corpul ghiventului este fixat un tambur gradat in 100 sau 50 de parti egale (T). Cand sublerul este invartit prin intermediul tamburului pana la capat, diviziunea zero de pe scara milimetrica coincide cu diviziunea zero de pe tambur. Cand tamburul este divizat in 100 parti, pasul lui este de 1 mm, adica o rotire completa a tamburului corespunde unei deplasari pe scara ghiventului de 1 mm. Cand tamburul este divizat in 50 de parti, pasul lui este de 0,5 mm, adica o rotire completa corespunde unei deplasari pe scara ghiventului de 0,5 mm. In acest caz, pe scara liniara sunt marcate si jumatatile de milimetru.

Fig.4 Imaginea surubului micrometric    Fig.5 Exemplu de citire a surubului

micrometric (L=7,75 mm)

In exemplul de citire ilustrat de figura, surubul micrometric are 50 de diviziuni pe tambur, iar valoarea indicata este de 7,75 mm.

B.Metodica experimentala

a.Masuratori cu sublerul

Se fixeaza corpul de masurat intre cele doua locuri si se apropie cursorul pana la stingerea corpului fara a se strange foarte tare. Se citesc diviziunile intregi cuprinse intre 0 de pe rigla fixa si 0 al vernierului, acestea reprezentand pe k; se citeste pe vernier a catea diviziune coincide exact cu una de pe rigla fixa, aceasta corespunzand lui n. Se fac apoi calculele conform formulelor anterioare, in functie de felul sublerului utilizat.

In laborator se vor determina dimensiunile pentru 10 obiecte.

b.Masuratori cu surubul micrometric

Obiectul de masurat se plaseaza intre surubul S si vernierul opus. Invartindu-se tamburul T pana cand surubul atinge corpul. Strangerea se face cu ajutorul dispozitivului D. Se citesc pe scara liniara milimetrii, iar pe tambur sutimile de milimetru. Se fac mai multe masuratori, dintre care cinci se fac cu aceleasi obiecte ca si in cazul masuratorilor cu sublerul. Rezultatele se trec in urmatorul tabel, comparandu-se datele pentru masuratorile comune si apreciindu-se eroarea.