ORDINUL CONIFERALES CLASA CUPRESACEAE THUJA PLICATA (Thuja gigantea) Tuie gigantica

ORDINUL CONIFERALES

CLASA CUPRESACEAE

THUJA PLICATA (Thuja gigantea) Tuie gigantica

Morfologie (plansa 1)Este un arbore de mari inaltimi , in patria de origine pana la 60 m , cu tulpina dreapta , scoarta rosie-bruna.Se deosebeste de Thuja occidentalis dupa lujerii sai aproape rotunzi , cu miros placut , aromat . Frunzele solziforme , pe dos sunt prevazute cu dungi albe-albastrui , fara glande proeminente , verzi peste iarna si frumos mirositoare .Conurile sunt mari , de 12-18 mm , cu solzi bilabiati si mucronati evident , solzii exteriori mai scurti.Semintele de 5-7 mm lungime , au cele doua aripioare laterale doar putin mai lungi decat samanta propriu-zisa.

Areal.Specie foarte importanta in padurile din vestul Americii de Nord , unde se intalneste din California pana in Alaska sudica .In tinuturile litorale se intalneste de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine , iar spre interiorul continentului intre 600-2000 m altitudine .Biogrupe de Thuja plicata se intalnesc la noi in multe parcuri dendrologice : Simeria , Bazos , Mihaesti , Brasov .

Cerinte ecologice .Manifesta sensibilitate fata de geruri si arsita , mai ales in tinerete , cand , pentru a supravietui , necesita protectie .Temperaturile foarte scazute pot sa conduca la pierderea lujerului terminal .Manifesta exigente mari fata de umiditatea din sol si cea din aer .Fata de troficitatea solului , are exigente mari fata de continutul in azot , fosfor , calciu si are exigente relativ mici fata de potasiu .Are temperament de umbra . La noi , compatibile pentru cultura sa sunt zonele cu climat bland si suficient de umed cum sunt cele din vestul tarii .

In horticultura sunt deosebit de apreciate formele :

Thuja plicata aurea , galbena ,

Thuja plicata fastigiata , cu port columnar ,

Thuja plicata pendula , cu ramuri pendente ,

Thuja plicataexcelsa , cu forma ingust piramidala, frunze solzoase mai mari , verde inchis , lucioase ,

Thuja plicata atrovirens , folosit la garduri vii ,

Thuja plicata zebrina , frunze striate cu galben .

Fructifica anual , abundent , longevitate pana la 1000 ani .

Rezista relativ bine la poluanti .

ORDINUL SAPINDALES

FAMILIA ACERACEAE

ACER PSEUDOPLATANUS Paltin (paltin de munte)

Morfologie (plansa 2)Este un arbore de marimea I cu inaltimea de 30 (40) de m si inradacinare pivotant trasanta .Tulpina este destul de dreapta (uneori cu neregularitati ).Scoarta este cenusie in tinerete iar de la 30-40 de ani dezvolta un ritidom caracteristic , brun-galbui , cu nuante roscate .Se exfoliaza in placi de marimi si forme variabile .Coroana este larg-globuloasa , simetrica si groasa .Lujerii sunt vigurosi , verzi pana la brun-deschis , glabri , cu numeroase lenticele.Mugurii sunt opusi , mai mari decat la celelalte specii indigene , de culoare verzui , pe margini tiviti cu o dunga ingusta bruna , stau departati de ax ; au cicatricele frunzelor perechi unite printr-o linie stipelara scurta orizontala .Mugurii terminali sunt tetragonali si mai mari. Frunzele sunt penat-palmat-lobate , de 10-18 cm lungime , colorate in verde inchis pe fata si verzi albastrui pe dos , mate ; lobii sunt neregulati , crenati-serati , la varf acuminati , ingustati si obtuzi , sinurile inguste si ascutite ; petiolii de 5-15 cm lungime , nu contin suc laptos) .

Florile sunt poligame , verzi-galbui , grupate in panicule pendente de 5-15 cm , apar dupa infrunzire .Fructele sunt disamnare cu aripile departate sub un unghi drept sau ascutit iar nuculele sunt convexe .

Areal.Este un arbore indigen , raspandit in centru , sud si sud-estul Europei si in vestul Asiei .La noi vegeteaza la deal si la munte , urcand pana la 1500-1600 m inaltime . Participa ca specie de amestec , sub forma diseminata sau in mici buchete , in fagete , mai rar in gorunete de deal si mai frecvent in amestecurile de rasinoase cu fag.

Cerinte ecologice Plansa .Prefera regiunile montane cu climat racoros si umiditate atmosferica ridicata.Este rezistent la geruri si la ingheturi putand vegeta si in climat mai calduros si uscat (mezoterm).

Are exigenta ridicata fata de fertilitatea solului. Este intalnit pe soluri brune eumezobazice , bogate in humus , (mull) si in baze de schimb , afanate , bine drenate , fara exces de umiditate , insa suficienta .Poate vegeta bine si pe soluri mai scheletice , superficiale dar cu conditia sa fie bine aprovizionate cu apa .

Are temperament de semiumbra , dar este putin mai de lumina decat artarul si jugastrul.

Formula ecologica :

Montan(colinar) , mezoterm , mezofit , umidofil , semiombrofil

Eubazic (mezobazic) , eutrof-mezotrof , mezofit -mezohigrofit , drenofil

Insusiri biologice .Maturitatea arborilor in masiv se atinge la 30-40 de ani.Fructifica des , aproape anuale , maturatia fructelor avand loc in septembrie.Longevitatea este de de peste 800 de ani.Creste repede in tinerete , concurand speciile de baza, insa , dupa 60 de ani , este depasit de fag , brad sau molid.

Importanta .Lemnul este durabil , elastic , cu luciu fin, foarte apreciat in industria mobilei pentru furnir (mai ales exemplarele cu fibra creata). Sivicultural , este o specie amelioratoare de sol si una dintre cele mai valoroase specii de amestec pentru padurile montane .Ca arbore ornamental este cultivat izolat sau in aliniamente , de la campie la munte .

PLANSA 2

Acer pseudoplatanus ( morfologie )    

Fig. 1 Acer pseudoplatanus : ritidom Fig. 2 Acer pseudoplatanus : ritidom (https://www.forestyimages.org)

Fig. 3 Acer pseudoplatanus : lujeri , ramura cu frunze si flori , fructe

https://www.forestyimages.org)

Fig. 5 Acer pseudoplatanus: fructe

(https://www.forestyimages.org)

Fig. 4 Acer pseudoplatanus : inflorescenta

(https://www.forestyimages.org)

***https://www.forestryimages.org (internet)