Trigonella foenum-graecum

PARTEA TEORETICA

1. Scurt istoric

Trigonella foenum-graecum (fenugrec sau schinduf) este o planta erbacee adusa la noi in tara de pe tarmurile insorite ale Marii Mediterane, unde era folosita in scopuri terapeutice cu mii de ani in urma.

"Trigonella" este diminutivul latinizat al grecescului "trigonon" (unghi) si se refera la forma triunghiulara a florii. Denumirea in limba latina "foenum graecum" (fan grecesc) aminteste de mirosul puternic de fan al plantei uscate si de originea sa din estul Mediteranei. Specia Trigonella coerulea a primit numele de la culoarea florilor, care sunt albastre ca cerul.

Seminte de fenugrec au fost descoperite la Tell Halal, in Iraq si prin studierea lor cu C14 s-a descoperit ca dateaza din anul 4000 i.d.Hr. A fost identificat in vechiul Lachis, oras din regiunea Shephelad din Israelul de astazi si in mormantul faraonului Tutankamon.

Cato cel Batran (Marcus Porcius Cato) in lucrarea sa 'De Agri Cultura', aminteste fenugrecul ca planta utilizata in hrana vitelor.

In Egiptul Antic, precum si in Grecia si Roma, schinduful era folosit de atleti si de luptatori pentru a le spori forta fizica si pentru a-i ajuta sa se regenereze rapid dupa lupte. Vechii egipteni consumau partile verzi ale plantei ca legume, foloseau semintele pentru ars si parfumat incaperile. Papirusurile il mentioneaza obligatoriu in formulele pentru imbalsamarea mortilor.

Femeile consumau semintele plantei pentru a-si rotunji formele si pentru a capata un plus de feminitate. Cadanele din seraiul sultanilor consumau schinduful pentru a fi mai dorite.

Fenugrecul este un condiment vechi. A fost folosit in tari din Asia si zona Mediteranei.

Fenugrecul este popular in sudul Indiei, unde apare in omniprezenta mixtura Tamil 'sambar padi'. In India de Nord, frunzele uscate se regasesc in painea 'nan'. De asemenea, semintele sunt amestecate cu iaurt si folosite ca balsam pentru par.

In Georgia fenugrecul se intalneste in amestecul de condimente 'khmali-suneli'. Iranul are o traditie la gatitul cu frunze de fenugrec, la prepararea sosurilor de legume. Cantitati mici de fenugrec se gasesc in orice pulbere de curry buna.

Astazi multi oameni din tari din vestul Europei nu agreeaza aroma sa pe care o gasesc amara. In prezent se foloseste in vestul, centrul si sudul Asiei. Uscarea la temperatura inalta sporeste aroma si scade gustul amar.

In unele tari europene schinduful este cultivat ca planta furajera. Planta prezinta avantajul unui ciclu scurt de cultivare, de aceea permite obtinerea de recolte anuale si combinate (schinduf si cereale). Comparativ cu lucerna, schinduful contine aproximativ aceeasi cantitate de proteine (16-18% pentru schinduf si 18-20% pentru lucerna), iar culturile de schinduf ajung la maturitate intr-un timp mult mai scurt.

Pentru inceput, vitele au refuzat sa consume schinduful tare si cu miros puternic, dar s-au obisnuit in 7-10 zile.

Schinduful contine compusi cu activitate asemanatoare oxitocinei (hormon care induce aparitia laptelui) si aceasta proprietate este foarte folositoare la vitele care se mulg zilnic.

In terapia moderna, schinduful ocupa un loc aparte, fiind un substitut al vastei game de anabolizante de sinteza (substante pentru cresterea fortei si a masei musculare), dar si a unor medicamente cu efecte hormonale. Prezinta proprietati expectorante, indicat in afectiuni ale plamanilor. Este o sursa naturala de seleniu, fier, vitamina B1 (tiamina). El regleaza apetitul si asimilatia, ajuta la recuperarea rapida a

persoanelor in perioada de convalescenta, mareste capacitatea de efort, ajuta la eliminarea sterilitatii si impotentei, are efecte favorabile asupra glandei tiroide (mai ales in hipertiroidie).

In tara noastra, in partea de sud este raspandita specia Trigonella coerulea, care creste spontan sau este cultivata pe arii restranse, fiind folosita drept condiment.

2. Incadrare sistematica

Trigonella foenum-graecum L. (schinduf, schinduc, molotru, schindut, schindusi, sfandoc, sfanduh).

Specia Trigonella foenum-graecum

Gen Trigonella

Trib Trifolieae

Fam. Fabaceae

Ord. Fabales

Seria Calyciflorae

Subcls. Dialypetalae

Cls. Dicotyledonatae

Subincr. Angiospermae

Incr. Spermatophyta

Desp. Cormophyta

Trigonella coerulea L. (schinduf albastru, molotru albastru)

Specia Trigonella coerulea

Gen Trigonella

Trib Trifolieae

Fam. Fabaceae

Ord. Fabales

Seria Calyciflorae

Subcls. Dialypetalae

Cls. Dicotyledonatae

Subincr. Angiospermae

Incr. Spermatophyta

Desp. Cormophyta

Trib Trifolieae

Trib Trifolieae cuprinde plante erbacee, cu frunze trifoliate si stipele dezvoltate, androceu diadelf.[18]

Fam. Fabaceae (Papilionaceae)

Sunt plante ierboase si lemnoase, cu frunze imparipenat compuse, flori hermafrodite, zigomorfe, corola papilionata formata din: stindard (vexil), doua aripioare laterale si doua petale unite la varf formand carena (luntrita); preflorescenta imbricat descendenta. Androceul este diplostemon, diadelf, in general format din noua stamine unite prin filamente si una vexilara, libera, rar cu zece stamine libere sau unite doar la baza. Familia cuprinde triburi importante: Sophoreae, Genisteae, Trifolieae, Vicieae, Phaseoleae, Galegeae, Loteae.[18]

Ord. Fabales (Leguminosales)

Acest ordin grupeaza plante lemnoase si erbacee, cu radacini cu nodozitati (contin bacterii fixatoare de azot), cu tulpini ramificate, frunze penat compuse, stipelate, uneori stipelele sunt transformate in spini.

Florile sunt hermafrodite, zigomorfe, rar actinomorfe, pentamere, dialipetale, dispuse in racem. Caliciul este gamosepal, rar dialisepal, corola cu petale inegale (corola papilionata), rar egale.

Androceul este diplostemon, rar haplostemon, cu filamentele staminale libere sau sudate (monadelf sau diadelf), superior, pluriovulat.

Fructul este caracteristic, pastaie dehiscenta sau indehiscenta (simpla sau lomentacee), cu seminte exalbuminate.

Ordinul cuprinde trei familii: Mimosaceae, Caesalpinaceae, Fabaceae (Papilionaceae).[21]

Seria Calyciflorae

Cuprinde specii mai evoluate decat disciflorele, cu flori ciclice, hermafrodite, actinomorfe sau zigomorfe, cu receptacul cupuliform (exemplu la familia Umbeliferae, determinand un gineceu inferior) sau drept (exemplu la familia Fabaceae, cu ovar superior).

Petalele si staminele par a fi inserate pe caliciu; gineceul are numeroase carpele pana la una, apocarp sau sincarp; florile sunt frecvent epigine, mai rar perigine sau hipogine.

Subcls. Dialypetalae

Subcls. Dialypetalae se caracterizeaza prin faptul ca florile sunt hermafrodite complete, cu petale libere. Periantul este dublu. Uneori, prin atrofiere, periantul poate fi apetal. Subclasa Dialypetalae este divizata in trei serii: Thalamifloae, Disciflorae si Calicyflorae [21].

Cls. Dicotyledonatae

Cls. Dicotyledonatae cuprinde peste 200.000 de specii de plante, plante erbacee si arbori.

Radacina principala este dezvoltata si se formeaza din radicula embrionului; mai rar dispare, fiind inlocuita de radacini adventive.

Tulpina este ramificata simpoidal, rar monopoidal.

Frunzele sunt simple sau compuse, in majoritate petiolate, mai rar sesile. Florile sunt hermafrodite, mai rar unisexuate. Sunt reunite de obicei in inflorescente, au periant dublu, mai rar simplu. Sunt pentamere sau tetramere, foarte rar trimere.

Dispozitia pieselor florale este ciclica. La speciile primitive, piesele florale sunt dispuse in mod spiralat sau hemiciclic. Concresterea pieselor se poate face in acelasi plan vertical la nivelul sepalelor,

petalelor, staminelor si carpelelor. La speciile evoluate, staminele pot fi sudate de tubul corolei si uneori concrescute cu gineceul.

Embrionul seminal are doua cotiledoane.

Dicotiledonatele se clasifica in trei subclase: Apetalae, Dialypetalae si Gamopetalae.

Subincr. Angiospermae

Subincr. Angiospermae este formata din plante lemnoase si erbacee. Floarea unisexuata femela si cea hermafrodita se caracterizeaza prin prezenta gineceului, in care se afla ovulele. Dupa fecundatie, gineceul se transforma in fruct cu seminte.[18].

Incr. Spematophyta

Cuprinde plante superioare (cormofite), cu flori unisexuate sau hermafrodite. Florile unisexuate femele sunt primitive (subincr. Gymnospermae) sau evoluate, cu gineceu. Florile sunt mai ales hermafrodite, cu toate piesele florale: gineceul este intotdeauna prezent (subincr. Angiospermae).

Desp. Cormophyta

Desp. Cormophyta reuneste plante evoluate cu corpul vegetativ (corm) diferentiat in organe vegetative (radacina, tulpina, frunze).

Anatomic, se formeaza toate tipurile de tesuturi evoluate (meristematice si definitive). Vasele lemnoase (trahee sau traheide) si vasele liberiene se afla in cilindrul central (stelul). Fasciculele conducatoare libero-lemnoase sunt colaterale si bicolaterale, deschise, dispuse in mod circular.

3. Descrierea speciilor

Trigonella foenum-graecum

Este o planta anuala, erbacee, la inceput pubescenta, la maturitate aproape glabra. Prezinta radacina pivotanta. Traieste in simbioza cu anumite bacterii din sol, bacterii fixatoare de azot. Bacteriile formeaza pe radacinile plantei nodozitati, unde fixeaza azotul captat din atmosfera. Din aceasta cauza se recomanda ca la recoltarea plantelor sa nu se scoata radacina, pentru a imbogati solul in azot.

Fig. nr.1 Trigonella foenum-graecum

Tulpina este glabra, cilindrica, fistuloasa, inalta de 20-70 cm, neramificata sau ramificata numai in partea superioara, cu ramuri erecte.

Frunzele sunt alterne, lung petiolate, trifoliate. Foliolele sunt obovate, slab denticulate, glabre pe fata superioara, slab pubescente pe cea ventrala, cu stipele.

Stipelele sunt lanceolate, dispers paroase. [5]

Florile papilionate sunt de culoare alb galbuie sau slab liliachii, scurt pedicelate, lungi de 12-18 mm, solitare sau reunite cate doua la axila frunzelor superioare.

Caliciul este membranos, paros, format din 5 dinti lanceolati si ciliati, de lungimea tubului.

Vexilul este alungit ovat, emarginat, la baza cu striuri violete, de 2 ori mai lungi decat caliciul: aripi alungite eliptice, obtuze, mai scurte decat vexilul; carena foarte scurta, atingand abia o treime din lungimea aripilor. Ovarul este multiovulat. [5]

Fig. nr.2 Trigonella foenum-graecum androceu, petale, fruct, samanta

Fructul este o pastaie lunga, de 10-12 cm, lata de 5-10 mm, slab pubescenta sau glabra, dreapta sau falcata, prezinta un rostru si contine 10-20 seminte.

Semintele sunt romboidal neregulate, oblungi sau fin tuberculate, colturoase, de culoare brun-galbuie.

Schinduful infloreste in perioada iunie-iulie si intreaga planta are un miros patrunzator de sulfina. [5]

Fig. nr.3 Trigonellae semen Fig. nr.4 Trigonella foenum-graecum

Statiunea. Sporadic prin semanaturi, pe alocuri cultivata pentru scopuri culinare.

Raspandire in tara: Reg. Cluj: Cojocna prin semanaturi, subspontan. Reg. Bucuresti: Ghimpati (r. Draganesti-Vlasca), cultivat prin gradini sub numele de schinduf. Indicata ca subspontana si in Moldova.

Raspandire generala: Regiunea mediteraneana, Asia de Sud. [5]

Fig. nr.5 Raspandire Trigonella forenum-graecum in SUA

Trigonella coerulea

Fig. nr.6 Trigonella coerulea

Este o planta erbacee, anuala, cu radacina pivotanta, tulpina erecta, inalta de 30-70 cm, cilindrica, fistuloasa, neramificata sau ramificata in partea superioara.

Frunzele sunt alterne, lung petiolate, trifoliate. Foliolele sunt obovate, cu marginea slab dintata glabre pe fata superioara, slab pubescente pe cea ventrala. Sunt lungi de 3-4 cm, late de 1-2 cm. Frunzele au stipele. Stipele au baza lata, pe margini denticulate, la varf sunt subunulate.[5]

Fig. nr.7 Inflorescenta Trigonella coerulea

Florile papilionate sunt mici, de culoare albastra si sunt dispuse in raceme.

Racemul este globulos, subsferic sau ovat, de cca 15 mm in diametru, axilar, lung pedunculat, cu pediceli mai lungi decat frunzele.

Florile prezinta caliciu tubulos, pubescent, lung de 3 mm, cu 5 dinti subulati.

Corola este de 2 ori mai lunga decat caliciul: vexil alungit obovat, emarginat, mai lung decat aripile.

Fig. nr.8 Inflorescenta Trigonella coerulea

Fructul este o pastaie mica, scurta, de 2-3 cm lungime, cu nervuri longitudinale, cu 2-3 seminte. Semintele sunt obovate sau reniforme, lungi de cca 2 mm, fin tuberculate. [5]

Fig. nr.9 Seminte Trigonella coerulea

Infloreste in perioada iunie-iulie si la maturitate planta are un miros patrunzor de fan proaspat cosit, asemanator sulfinei.

Componente ale plantei utilizate: semintele, recoltate sub forma de pastai cand incep sa se usuce.

Statiunea. Prin semanaturi, miristi, parloage, locuri virane, marginea drumurilor, uneori subspontana, in culturi.

Raspandire in tara: Reg. Cluj: Cluj, Cojocna (r. Cluj); Turda. Reg. Hunedoara: Teius, Alba-Iulia (r. Alba). Reg. Oradea: cultivate prin gradini. Reg. Timisoara: Arad in jurul cetatii langa Mures, cultivata. Reg. Craiova: Chischilau langa Zavalau (r. Gura Jiului). Reg. Bucuresti: Comana pe malul Calnistei la podul C.F.R. (r. Vidra). Reg. Constanta: Constanta pe dunele de pe litoral si prin gradini. Reg. Galati: Moldova inferioara (Czihak). Reg. Bacau: Bacau prin fanete, subspontana. Reg. Iasi: Spinoasa (r. Tg. Frumos); Iasi in imprejurimi.

Raspandire generala: Regiunea mediteraneana de Est, cultivata sau adventiva in Europa Centrala si de Est. [5]

Fig. nr.10 Trigonella coerulea

4. Alte specii ale genului Trigonella

Trigonella procumbens (Bess.)

Planta erbacee, inalta de 30-40 (80) cm. Tulpina este ascendenta sau suberecta, dispers paroasa sau glabra, ramificata de la baza, cu ramurile de jos procumbente.

Fig. nr.11 Trigonella procumbens

Frunzele sunt trifoliate, lung petiolate si prezinta stipele ovat lanceolate, subdenticulate. Foliolele frunzelor inferioare sunt eliptice, lungi de 4-5 cm, late de 2-2,5 cm, cele ale frunzelor superioare alungit lanceolate, pe margini denticulate, lungi de 3-4 cm, late de 10-12 mm, pe fata glabre, pe dos +/- paroase, cele mediane petiolate, cele laterale subsesile. [5]

Florile sunt dispuse in raceme alcatuite din 20-30 flori. Dupa inflorire se alungesc pana la 5 cm. Florile sunt mici, de un albastru deschis, scurt pedicelate si prevazute cu cate o mica bractee.

Caliciul este tubulos, membranos, cu 5 dinti triunghiulari, aproape egali. Corola de 2 ori mai lunga decat caliciul. Vexilul obovat, emarginat este mai lung decat aripile.

Fructul este o pastaie glabra, alungita, putin umflata, cu nervatiune longitudinala si rostru pronuntat, fara rostru lunga de 4 mm, lata de 2 mm, de 2 ori mai lunga decat caliciul.

Semintele sunt mici, ovate.

Fig. nr.12 Seminte Trigonella procumbens

Se recolteaza in lunile iunie-iulie.

Statiunea. Prin fanete si pasuni umede, locuri inundabile, sarate, margini de drumuri, locuri cultivate. [5]

Raspandire in tara. Reg. Cluj: Cojocna (r. Cluj); Turda, Copaceni, Sandulesti (r. Turda);Soimus, Unirea, Aiud, Decea (r. Aiud). Reg. Stalin: Blaj (r. Tarnaveni); Sibiu, Slimnic, Rusi (r. Sibiu); Seica Mare (r. Medias). Reg. Hunedoara: Alba Iulia pe Dl Bilac, Terius, Mesentea (r. Alba); Sebes, Cut, Cunta, Mercurea (r. Sebes); Orastie. Reg. Timisoara: Oravita; Bazias (r. Moldova Noua). V. Dunarii la Cazane (r. Orsova) Reg. Pitesti: Stolnici (r. Costesti). Reg. Ploiesti: Campina; Pad. Spataru (r. Buzau); Cotorca, Radulesti (r. Urziceni) Reg. Bucuresti: Turnu Magurele in Lunca Dunarii; Bucuresti-Filaret; Comana, Calugareni (r. Vidra). Reg. Constanta: Tulcea, Delta Dunarii in Pad. Letea; Cernavoda, Constanta prin vii, Mamaia; Mangalia. Reg. Galati:

Lacu Sarat (r. Braila); Galati. Reg. Iasi: Falciu (r. Murgeni); Bacesti (r. Negresti); intre Cucuteni (r. Iasi) si Podul Iloaiei (r. Targu Frumos); Chiperesti, Marzesti, Aroneanu, Barnova, Repedea, Capu Dealului (r. Iasi). [5]

Raspandire generala: Balcanii de Nord, Romania, Rusia de sud, Asia Mica, SUA.

Fig. nr.13 Raspandire Trigonella procumbens in SUA

Trigonella gladiata Stev.

Trigonella gladiata Stev este o planta erbacee. Prezinta lujeri pubescenti, cu peri ruginii. Tulpina principala este erecta, de obicei mai scurta decat ramurile, inalta de 8-10 cm, ramificata de la baza, cu ramuri culcate, pubescente, lungi de 10-25 cm.

Stipele sunt obovate, cuneate spre baza, la varf obtuze sau trunchiate si denticulate, lungi de 10-15 mm, late de 5-8 mm.

Fig. nr.14 Trigonella gladiata

Prezinta flori solitare, de un galben palid, lungi de 10-12 mm, rar reunite cate doua la baza frunzelor. Caliciul este pubescent, cu 5 dinti lanceolati, aproape liniari, de lungimea tubului caliciului. [5]

Fig. nr.15 Trigonella gladiata

Pastaie +/- falcata, lunga de 3-7 cm, lata de 5-7 mm, pubescenta, la maturitate aproape glabra, lung rostrata, pronuntat reticulat nervata. Pastaia contine 4-6 seminte subsferice, +/- comprimate, de culoare galben aurie, lungi de cca 4 cm, late de 2 mm, cu tegument tuberculat.

Fig. nr.15 Trigonella gladiata- prim plan

Statiunea. Locuri pietroase, uneori prin semanaturi, mai ales pe soluri calcaroase. [5]

Raspandire in tara: Reg. Constanta: Zebil aproape de Lacul Sinoe (r. Istria); pe terasele calcaroase de la Basarabi. (r. Medgidia).

Raspandire generala: Europa de Sud, Caucaz, Asia Mica, Africa de Nord, Italia, Franta, Spania, Grecia (inclusiv Insula Creta).

Trigonella monspeliaca L.

Fig. nr.16 Trigonella monspeliaca

Planta erbacee, adesea de talie scunda, ramificata. Tulpina principala suberecta este inalta de 5-10 (20) cm, scurt paroasa. Ramurile de la baza lungi de 10-20 cm, complet culcate la pamant.

Stipelele sunt amplexicaule semisagitate, cele ale frunzelor inferioare denticulate. Frunzele au culoarea verde cenusiu si sunt trifoliate, petiolate. Sunt formate din foliolele obovate sau cuneiforme, spre varf obtuze sau trunchiate, serat dintate, pe ambele fete paroase, lungi de 5-8 mm, late de 3-5 mm, cele mediane petiolate, cele laterale sesile. [5]

Florile sunt mici, de un galben palid, lungi de circa 3 mm, scurt pedicelate, cate 5-12, in raceme mici umbelate, sesile, axilare. Caliciul este tubulos, pubescent, cu laciniile liniare, subegale, subulate si mai lungi decat tubul.

Corola este de 2 ori mai lunga decat caliciul. Vexil obovat sau obcordat, emarginat, mai lung decat aripile; carena obtuza.

Fructele sunt pastai falciforme, mici sau foarte mici, cilindrice sau usor comprimate, glabrescente sau putin paroase, scurt rostrate si oblic reticulat nervate, lungi de 10-25 mm, late de 1,5-2 mm, reunite cate 5-6 la acelasi nod.

Pastaie cu 5-6 seminte mici, alungite, brun roscate, lungi de 1,5 mm, late 0,5 mm, usor tuberculate.

Fig. nr.17 Seminte Trigonella monspeliaca

Statiunea. Locuri aride, parloage, stepe, adesea pe loess sau locuri nisipoase.

Raspandire in tara: Reg. Craiova: Craiova la Fantana lui Obedeanu. Reg. Bucuresti: Bucuresti la Pantelimon langa cariera de nisip. Reg. Constanta: in stepe pretutindeni (Brandza), Tuzla, Independenta (r. Negru Voda).

Raspandire generala: Europa de Sud, Asia de Sud-Vest. [5]

Alte specii ale genului Trigonella

Fig. nr.18 Seminte T. corniculata Fig. nr.17 Trigonella corniculata

Fig. nr.19 Trigonella monantha    Fig. nr.20 Trigonella polycerata

5. Compozitia chimica a speciei

Trigonella foenum-graecum

Compozitia chimica a schindufului este complexa.

Contine in procent de 20-30% substante glucidice: stachinoza, galactomanani, mucilagii. Mucilagiile au fost studiate prin hidroliza.

Gelul de fenugrec contine galactomanani, care au o putere de gelificare foarte mare in contact cu apa. Acesti galactomanani au o structura unica si sunt responsabili pentru unele actiuni ale fenugrecului. Galactomananii sunt polizaharide alcatuiti din resturi de glucoza si manani. Mananii, formati din manoza, nu pot fi digerati, de aceea nu prezinta valoare nutritiva.[29]

Contine saponozide, cumarine, fenugrecina, acid nicotinic, acid fitic si trigonelina, care scad nivelul de zahar din sange.[27]

Compusii azotati sunt in cantitate de aproximativ 0,40%: trigonelina (N-metil-betaina acidului nicotinic), colina, nicotinamida.

Compozitia chimica a fenugrecului este similara cu cea a uleiului din ficat de cod, fiind bogat in fosfati, lecitina, albumine si fier organic. Se intalnesc lipide sterolice (8-10%): lecitina, fitina, fitosterina, trigliceride ale acizilor linoleic, linolic, oleic si palmitic (fitosteroli).[25]

Ca si uleiul din ficat de cod, mai contine trimetilamina si betaina, care stimuleaza apetitul prin actiunea lor la nivelul sistemului nervos sau pot produce un efect diuretic.

Uleiul volatil din planta este bogat in fier, vitaminele A si D.

Fenugrecul contine flavone: vitexina, glicozide ale vitexinei, rutozid.

Frunzele contin mai mult de 7% saponozide sterolice, glicozide ale diosgeninei.[13]

Fig. nr.21 Seminte Trigonella foenum-graecum

Semintele contin 0,1%-0,9% diosgenina. Culturi selectionate de fenugrec produc seminte care contin pana la 2% diosgenina, alaturi de cantitati mici de gitogenina si tigogenina. In seminte s-au identificat compusi cumarinici, alcaloizi (gentianina, carpaina), compusi azotati (trigonelina, colina).[4]

O proportie mare de trigonelina este degradata la acid nicotinic si piridina in timpul prajirii. Acesti produsi de degradare sunt responsabili de aroma semintelor.

Semintele nu contin ulei volatil. Aroma lor se datoreaza compusului chimic 4,5-dimetil3-hidroxi-2 furanona, numit sotolona. Mirosul mai poate fi detectat si daca se dizolva 1 gram de compus intr-un milion tone de apa.[39]

Semintele contin ulei fix 8% si cantitati mici de saponozide: smilagenina, sersapogenina si yuccagenina.[1]

Contine substante amare.

Fenugrecul este bogat in proteine, nucleoproteine (30%). Se utilizeaza ca furaj pentru animale, fiind o planta foarte hranitoare. Contine o cantitate de proteine mai mare decat lucerna (16-18% pentru schinduf si 18-20% pentru lucerna), iar culturile de schinduf ajung la maturitate intr-un timp mult mai scurt decat culturile de lucerna. Un alt avantaj fata de lucerna este faptul ca se pot obtine mai multe recolte de fenugrec pe an, prin rotatia culturilor.

Schinduful contine compusi cu structura asemanatoare oxitocinei, hormon care stimuleaza producerea laptelui. Actiunea galactagoga a schindufului este utila in zootehnie, creste productia de lapte la vitele care se mulg zilnic.

Fenugrecul contine o cantitate destul de importanta de substante hranitoare si minerale.

Profilul nutritional calculat pe 100 g seminte uscate de fenugrec:

6. Actiunea terapeutica

Fenugrecul este utilizat frecvent in medicina traditionala in Europa de Vest, Africa de Nord, Orientul Apropiat si India, fiind un remediu pentru o gama larga de afectiuni.

Mucilagiile ii confera proprietati emoliente si se foloseste in tratamentul ulcerului si a gastritelor. Datorita mucilagiilor are si calitati expectorante si antiinflamatoare, fiind utilizate in afectiuni ale aparatului respirator. Stimuleaza producerea de fluide mucozale care indeparteaza alergenii si toxinele de la nivelul tractului respirator.[26]

Elimina mucusul din plamani si in combinatie cu sucul de lamaie si miere reduc iritatia de la nivelul gatului.

Stimuleaza transpiratia pentru a reduce febra. Deoarece scad febra, unii specialisti compara schinduful cu chinina.

Studii au aratat ca fenugrecul este antidiabetic si de asemenea scade nivelul de colesterol din sange. Aceasta actiune se datoreaza fractiunii bogate in saponozide sterolice, fibre si galactomanani, care reduc absorbtia glucozei si a grasimilor. Aminoacidul 4-hidroxiizoleucina creste nivelul de insulina din sange, scazand astfel glicemia.[14, 31]

Saponozidele precipita colesterolul intestinal si combinatia insolubila rezultata va fi eliminata din organism.

Lecitina dizolva colesterolul si substantele grase.

Teste pe animale au demonstrat faptul ca galactomananii scad absobtia intestinala a glucozei si scad nivelul colesterolului din sange si biosinteza acestuia la nivel hepatic. Mecanismul de actiune nu se cunoaste, se presupune ca galactomananii cresc vascozitatea in interiorul intestinului, absorb colesterolul, care prin motilitatea intestinului va fi eliminat din organism.[17]

Galactomananii au propritatea de a creste vascozitatea lichidelor la dizolvare si se utilizeaza in industria alimentara. Daca se adauga galactomanani in lapte, acesta devine cremos si dupa congelare se transforma in inghetata. Daca se adauga la cacao, aceasta se transforma in ciocolata. Daca se adauga in faina, se poate modela usor si se obtin taitei foarte subtiri.[35]

Fig. nr.22 Galactomanani extrasi si cristalizati din schinduf

Galactomananii au proprietati laxative. In urma testelor efectuate pentru scaderea glicemiei, s-a observat faptul ca pacientii au scazut si in greutate, ceea ce este un factor benefic. Schinduful este astfel un adjuvant in curele de slabire.

Fenugrecul este un tonic si un anabolizant puternic, creste forta musculara si capacitatea de efort fizic. Este mult utilizat de sportivi.

Semintele hranitoare sunt administrate in perioada convalescentei si pentru a castiga in greutate, mai ales la persoanele anorexice. Datorita substantelor amare cresc pofta de mancare.[22]

Colina imbunatateste procesul gandirii, antioxidantii incetinesc imbatranirea si previn bolile.

Fenugrecul este considerat cea mai pretioasa planta pentru a pastra si a creste feminitatea. Contine diosgenina, o saponozida sterolica, precursoare in sinteza hormonilor estrogeni. Favorizeaza cresterea sanilor, prin cresterea celulelor de la nivelul sanului. Stimuleaza activitatea sexuala, normalizeaza nivelul hormonilor din sange, fiind util in tratamentul sindromului premenstrual (care se manifesta prin dureri de cap, labilitate psihica) si a menopauzei. Este afrodiziac.

Semintele se utilizeaza pentru a creste volumul de lapte la mamele care alapteaza. Efectul galaactagog apare in 1-3 zile, dar uneori nu se observa nici o modificare a secretiei de lapte. Studiul efectului galactogog nu s-a efectuat pe un lot de pacienti, rezultatele sunt doar observate din practica.

In urma consumului de seminte de schinduf, corpul mamei, transpiratia si urina prezinta un miros specific de schinduf. Bebelusul devine usor agitat, fata este mai rosie, are scaune apoase si corpul sau va mirosi a schinduf. Dar mirosul dispare o data cu incheierea tratamentului.[37]

S-a observat faptul ca schinduful mareste cantitatea de lapte la animalele care au fost hranite cu schinduf. La inceput animalele au refuzat sa consume schinduful, datorita mirosului puternic si a gustului usor amar, dar s-au obisnuit intr-un timp scurt.

Contribuie la eliminarea pietrelor de la rinichi, prin scaderea cantitatii de oxalat de calciu. Fitoterapia aparatului urinar recomanda specii de plante care contin substante cu proporietati antiseptice. Efectul substantelor din plante este cel diuretic, datorita saponozidelor, flavonelor, uleiurilor esentiale.[3]

Studii pe animale au aratat ca reduce incidenta aparitiei cancerului de colon. Efectul antineoplazic al extractului alcoolic de seminte de schinduf a fost pus in evidenta pe carcinomul Erlich, la soareci modelul Balb-C. Administrarea intraperitoneala a extractului a produs inhibitia cu mai mult de 70% a tumorii si s-a observat cresterea numarului celulelor macrofage.[7, 30]

Semintele improspateaza respiratia. Schinduful este o planta aromata, un condiment cu gust amar, foarte utilizat in tari din Orientul Apropiat, India, Nordul Africii.

Extern, semintele se aplica sub forma de pasta in tratamentul abceselor, ulcerelor, arsurilor, fiind utile in a calma inflamatiile datorita mucilagiilor, care realizeaza un film protector.[23]

Se utilizeaza si sub forma de spalaturi pentru afectiuni vaginale.[17]

Reactii adverse:

Literatura de specialitate nu prezinta cazuri de alergie la schinduf. Dar, schinduful poate produce alergii la persoanele cu teren atopic, cu astm. Inhalarea de pulbere de seminte de schinduf a dus la la rinoree, weezing si lesin.[32]

Un pacient cu astm cronic a suferit paralizie a capului, angioedem facial si weezing dupa ce a aplicat pasta de schinduf pe scalp, pentru tratarea matretii.[47]

Poate produce dermatite de contact.

La administrarea interna poate produce diaree si hipoglicemie. Creste efectul medicamentelor antidiabetice, antitrombotice.

Contraindicatii:

Este considerat o planta care nu are efecte adverse, dar nu va fi administrat la femeile gravide, la persoanele astmatice si la pacientii care se afla sub tratament antitrombotic si antidiabetic[25].

Fenugrecul reduce nivelul glucozei din sange, astfel incat va trebui sa se monitorizeze glicemia si sa se optimizeze doza de insulina la pacientii insulino-dependenti. De asemenea trebuie controlata glicemia la pacientii care iau antidiabetice orale (de tip glipizida).

Mucilagiile impiedica absorbtia unor medicamente, care vor fi astfel subdozate in sange.

Schinduful contine cumarine, compusi are ar putea da sangerari, de aceea nu se va asocia cu medicatia antitrombotica: warfarina, heparina.[9]

7. Intrebuintari

Administrarea interna:

In efort mare sau prelungit, in sport de performanta, surmenaj fizic, se administreaza sub forma de pulbere, 1 lingurita de pulbere de 4 ori pe zi.

In caz de slabiciune corporala, subponderabilitate, deficienta de asimilatie, se ia 1 lingurita de pulbere pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de fiecare masa. Planta trebuie administrata constant, aproximativ la aceleasi ore, in decurs de o luna.

In timpul convalescentei, se amesteca o lingurita de pulbere cu o lingura de miere si se administreaza pe stomacul gol cu putina apa. Se iau 3 doze pe zi.[17]

Pentru tratamentul anemiei se administreaza pulberea. Nu se compenseaza direct deficitul de fier, dar imbunatateste sensibil procesul

asimilatiei acestui element si se pare ca are o actiune reglatoare asupra producerii elementelor figurate din sange.

In anorexie (lipsa patologica a apetitului alimentar), anorexia la copii, se va combina o lingurita rasa de schinduf cu un sfert de lingurita de fenicul (Foeniculum vulgare) si se administreaza cu un sfert de ora inainte de masa.[17]

In impotenta sexuala, sterilitate (atat la femei, cat si la barbati), se ia o lingura de pulbere de 4 ori pe zi. Se vor face cure de lunga durata (6-8 luni). Efecte bune se obtin la asocierea cu branca ursului (Heracleum spondyllium).

Starea de astenie fizica si psihica este amelioraaa prin administrarea unei infuzii combinate de schinduf si busuioc (Ocimum basilicum).

In uretrite fitoterapia recomanda schinduful sub forma de macerat apos din 2 linguri de seminte la o cana de apa. Se lasa la macerat 2 ore. Se bea pe parcursul unei zile.

Este adjuvant in tuberculoza, sub forma de pulbere. Se foloseste mai ales pentru amplificarea vitalitatii si cresterea armonioasa a masei corporale.

Pentru stimularea secretiei de lapte, la mamele care alapteaza, se ia o lingurita de seminte fin macinate impreuna cu 1-2 lingurite de miere, de 3 ori pe zi. Se poate administra si sub forma de capsule. Doza este de 2-3 capsule (580-610 mg fiecare) de 3 ori pe zi. O doza mai mica nu va produce efectul scontat.

Este adjuvant in boala canceroasa. Se ia o jumatate de lingurita de pulbere inainte de masa pentru a favoriza asimilatia, pentru a stimula usor apetitul si a ajuta la regenerarea rapida a organismului.[22]

In bronsita, gripa, tuse cronica, se administreaza 3-4 lingurite de pulbere pe zi. Inainte de a fi inghitita, pulberea se tine cat mai mult sub

limba, astfel incat substantele antiinflamatoare si expentorante pe care le contine schinduful sa isi faca efectul local.

Principalul rol al schindufului in aceste afectiuni este de a stimula procesele de regenerare naturala a organismului si de a mentine functiile digestive si de asimilare.

Administrare topica:

Se utilizeaza pentru tratamentul ranilor purulente, in furunculoza, abcese, inflamatii ale ganglionilor limfatici.[36]

Semintele fin macinate se amesteca cu apa calduta, se obtine o pasta, care se aplica pe locul afectat. Se mentine o ora, apoi se curata cu o infuzie de musetel (Matricaria chammomilla).

Fig. nr.23 Trigonella foenum-greacum    

Indicatii auxiliare:

In gastronomie se utilizeaza pentru calitatile sale condimentare.

In Dobrogea si in Orientul Apropiat, lujerii tineri sunt folositi in arta culinara. Semintele crude se macina si se folosesc drept condiment sau se prajesc si pot inlocui cafeaua.[33]

Planta uscata si triturata se foloseste la aromatizarea fripturilor la gratar.

In tari din vestul Alpilor, Trigonella coerulea se foloseste la prepararea unor sortimente de branza (in Elvetia), iar in partea de sud a Alpilor confera o savoare deosebita painii traditionale.

Fig. nr.23 Paine traditionala produsa in Elvetia si aromatizata cu molotru albastru

In Elvetia, in cantonul Glarus, se prepara o branza speciala, aromatizata cu schinduf albastru, numita Schabzigerkäse. Englezii au tradus aceasta denumire sap sago cheese, "branza viguroasa". Aceasta branza este coapta de doua ori, amestecata cu pulbere de schinduf albastru si la sfarsit este turnata in forme. Schinduful nu ii da numai o savoare unica, dar si o culoare verde pal deosebita.[29]

Fig. nr.23 Branza aromatizata cu schinduf albastru

Fig. nr.24 Schabzigerkäse- branza specifica din Elvetia

Schabzigerkäse, fiind un sortiment de branza grea, aromata, picanta, se utilizeaza la aromatizarea diferitelor preparate culinare. Amestecata cu unt, se foloseste ca material de umplutura in diverse preparate. Este o alternativa neobisnuita a parmezanului italian si poate fi folosita la prepararea pastelor.

Cosmetica

Se utilizeaza pentru combaterea matretii si vindecarea inflamatiilor de pe pielea capului, vindecarea furunculelor. In tari din Asia semintele macinate se amesteca cu iaurt si pasta obtinuta se foloseste ca balsam pentru par.[22]

Industrie

Semintele macinate de schinduf sunt folosite in fabricile de textile la apretarea tesaturilor din lana si bumbac.

Se utilizeaza in sinteza hormonilor estrogeni, ca si speciile de Dioscorea. Desi continutul in diosgenol este mai redus decat la speciile de Dioscorea, Trigonella foenum-graecum prezinta avantajul unei

compozitii chimice mai complexe. Daca compusii chimici nu sunt degradati in procesul chimic de obtinere a saponinei (extractia hidrolizanta a semintelor degresate), semintele se pot folosi cu succes in procesul de fabricare al hormonilor steroidici. Productia de diosgenol creste daca semintele de fenugrec sunt supuse fermentarii inainte de hidroliza acida.[40]

In zootehnie partile aeriene servesc ca furaj pentru animale, in special pentru cai. Observatie: frunzele schindufului seamana cu cele ale trifoiului (Trifolium pratense) care are alte intrebuintari terapeutice.

8. Preparate farmaceutice tipizate cu schinduf:

ATLETIC produs de Laboratoarele Medica contine:

Ginseng radix pulvis 0,025g/cps, Atomizat larve de trantor 0,040g/cps, Laptisor de matca 0,040g/cps, Spirulina (alga albastra) 0,050g/cps, Trigonellae semen (seminte de fenugrec) 0,085g/cps, Ginkgo biloba folium 0,050g/cps.

Produsul se recomanda la sportivii de performanta aflati in perioada competitiilor, inregistrandu-se cresterea performantelor fizice si adaptabilitatea la stresul competitional; altor persoane care depun eforturi fizice si intelectuale intense.

Administrare: 1-2 cps zilnic, dimineata, 20 zile pe luna.

Prezentare: flacon cu 40 capsule.

TRIGONELLA

Indicatii: stari de astenie, diabet zaharat tip II, cresterea performantelor la sportivi.

Administrare: 1 cps x 3/zi.

Prezentare: flacon cu 40 capsule.

Producator: Laboratoarele Medica

Se recomanda asocierea Trigonella cu alte produse naturiste:

v           in astenie:

Vita Gins + Mate

Ginseng Rosu + Bio Mer

v            in diabet tip II

Diafort + Ceai Frunze de Dud

Tinctura de Afin + Ginseng + Teci de fasole

v           in cresterea performantelor la sportivi

Body Building + Steel Muscle

Royal Tonic Atletic + Tribulus Terrestris

POTENT

Producator: Laboratoarele Medica

Medaliat Bruxelles 1999

Compozitie feminin: Atomizat larve trantor 0,040g, Ginseng radix 0,050g, Trigonellae semen 0,150g, Petroselini folium 0,150g, Tiliae flos 0,095g.

Compozitie masculin: Atomizat larve trantor 0,040g, Ginseng radix 0,050g, Trigonellae semen 0,150g, Petroselini folium 0,150g, Apii graveolens radix extr. Sicc 0,095g.

Royal Tonic Potent Masculin si Feminin este un produs cu actiune energostimulenta generala si de reechilibrare energetica a cuplului. Atomizatul de larve trantor, prin continutul complex de substante naturale (proteine, incluzand toti aminoacizii esentiali; glucide; lipide- in special fosfolipide; saruri minerale si oligoelemente; vitamine- caroten, riboflavina, acid nicotinic, colina, tiamina, fitomenadiona, precursori de hormoni sexuali) are atat proprietati biostimulente asupra metabolismului general, cat si imunomodulatoare prin stimularea factorilor naturali de aparare a organismului.

Radacina de ginseng rosu (super yang) are proprietati imunomodulatoare, de atenuare a proceselor de imbatranire, stimulatoare

si tonifianta SNC, generatoare de efecte pozitive asupra functiilor: reproductiva si psihosexuala.

Semintele de schinduf, prin compozitia complexa in priincipii active, au proprietati nutritive, stimulente neuromusculare, antiinflamatoare, afrodisiace; stimuleaza functia sexuala, fiind considerate precursori vegetali ai hormonilor sexuali.

Frunzele de patrunjel scad excitabilitatea nervoasa, au actiune afrodisiaca, stimuleaza functia sexuala, determina cresterea fluxului sanguin prin relaxarea musculaturii netede.

Florile de tei din compozitia Royal Tonic Potent F, pe langa actiunea emolienta si spasmolitica au actiune sedativa asupra SNC, in timp ce extractul de telina din compozitia Royal Tonic Potent M stimuleaza functia sexuala si intervine favorabil in cresterea potentei, ceea ce face ca produsul sa fie indicat si terapia cuplului, prin administrarea concomitenta atat la barbat, cat si la femeie.

Produsul se recomanda ca: energostimulent recomandat in prevenirea si tratarea disfunctiilor sexuale ale cuplului: impotenta, ejaculare precoce, frigiditate, infertilitate, tulburari de climacteriu si andropauza.

Administrare: 1 capsula (albastra)/ zi la barbat si 1 capsula (rosie)/ zi la femeie, 20 zile pe luna, in cure indelungate.

Prezentare: flacon cu 40 capsule (20 F si 20 M).

A se pastra ferit de lumina, umezeala si caldura.

STEEL MUSCLE

Compozitie: atomizat larve de trantor, schinduf

Indicatie: cresterea pereformantelor sportive.

AYUR SLIM

Indicatii:

Scade pofta de mancare, apetitul pentru dulciuri. Regleaza nivelul de colesterol si de trigliceride. Accelereaza arderea grasimilor si elimina toxinele, reducand efectiv greutatea si pastrand masa musculara. Inhiba sinteza acizilor grasi.

Compozitie:

Flaconul cuprinde 60 capsule, ce contin: Garcinia cambogia 300 mg. Gymnema sylvestre 10 mg. Commiphora wightii 70 mg. Terminalia chebula 10 mg. Trigonella foenum-graecum 10 mg.

Administrare:

2 capsule cu 15 min. inainte de fiecare masa. In cazul iritarii gastrice, se recomanda sa se administreze dupa masa.

DIABEVITAL-B

Este un supliment alimentar destinat in special persoanelor care sufera de diabet. Plantele medicinale din compozitie sunt recunoscute pentru efectul lor benefic asupra metabolismului glucidic din organism.

Cercetari recente au aratat ca in procesul de secretie al insulinei, coaja si samburele de afine au un efect nebanuit de pozitiv.

Fructul de catina se remarca prin continutul de vitamina C, beta-caroten si oligoelemente esentiale pentru organism.

Planta mediteraneana schinduf si cele asiatice Gymnema sylvestre, ceaiul verde si Ginkgo biloba au un continut ridicat de flavonoizi, antioxidanti puternici, care protejeaza organismul de principalul factor de risc al acestei boli, stresul oxidativ.

Compozitia per capsula:

* doza zilnica recomandata nu este stabilita de MS.

Administrare:

Ca supliment alimentar, se recomanda consumul a 3 cps/ zi, cu un pahar de lichid (apa minerala sau plata), pe stomacul gol, inainte de mesele principale.

Prezentare:

3 blistere a cate 10 cps.

Producator:

PARAPHARM S.R.L.