Activitatea creativa. Fazele procesului creator

Activitatea creativa. Fazele procesului creator

Procesul creator este extrem de delicat. Pentru a descifra itinerariul creatiei trebuie sa pornim de la geneza lui. V. Pavelcu spune ca:" Creatia este legea insasi a vietii spirituale a omului, actul creatiei este autotelic ca si jocul ratiunea lui de a fi se afla in el insusi,,.

Analiza conotatiilor etimilogice ale termenului de creativitate ne conduce la cuvantul latin creare = a naste, a fauri. Termenul a trebuit sa-si dispute legimitatea de-a lungul istoriei cu o serie de diferiti termeni ca: imaginatie creatoare, experienta imaginativa transmisibila, inteligenta fluida, gandire divergenta, gandire directionala creatoare, gandire imaginativa de tip autist, rezolvare specifica de probleme.

De aceea de-a lungul istoriei au fost formulate numeroase definitii ale creativitatii. In continuare voi da si eu intr-o ordine cronologica cateva definitii ale creativitatii care mi s-au parut mai interesante.

1. Creativitatea este facultatea de a introduce in lume un lucru oarecare nou.

J.L. Moreno 1950

2. Creativitaea este un proces compozitional care are ca rezultanta unele obiecte, experiente ori imagini noi.

R.L. Murray 1959

3. Creativitatea este acel proces care are ca rezultat o opera personala, acceptata ca utila sau satisfacatoare pentru un grup social intr-o anumita perioada de timp.

M. Stein 1962

4. Procesul creativ este procesul prin care se produce ceva nou, o idee, un obiect , o noua forma sau reorganizarea unor elemente vechi. Cerinta esentiala este ca noua creatie sa contribuie la rezolvarea unei probleme.

R. L. Harmon 1963

5. Creativitatea este dispozitia de a crea care exista in starea potentiala la toti indivizii si la toate varstele in stransa legatura cu mediul socio-cultural.

N. Sillamy 1965

6. Potentialul creativ reprezinta orice abilitate creatoare care poate contribui la procesul productiei creatoare.

J.Guileford 1966

7. Creativitatea este facultatea speciala a spiritului de a reorganiza elementele lumii externe (elementele culturale sau tehnice), pentru a le prezenta sub aspect nou, realizand astfel o actiune creativa.

Enciclopedia Hachette 1974

8. Creativitatea este o acomodare cu depasire.

J. Piaget 1978

9. Creativitatea este cel mai inalt model comportamental uman, capabil de a antrena si focaliza toate celalte modele de conduita biologica si logica (instincte, deprinderi, inteligenta) precum si toate insusirile psihice ale unui individ (gandire, memorie, atentie, vointa, afectivitate) in directia pentru care acesta este pregatit si il preocupa, in vederea realizarii unor produse ce se caracterizeaza prin originalitate, noutate, valoare si utilitate sociala.

Copalceanu 1978

10. Creativitatea este o activitate sau proces care duce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate si valoare pentru societate.

Al. Rosca 1981   

11. Actul creativ este o forma speciala de interactiune intre procesele de gandire primare si secundare.

J.R. Suler 1987

12. Creativitatea inseamna reperceperea realitatii din trebuinta de nou.

E. Pickard 1990

Analizand aceste definitii ajungem la concluzia ca toti oamenii sunt intr-o masura creativi. Pe de alta parte vedem ca exista mai multe nivele de structurare a creativitatii care dupa I. Taylor sunt urmatoarele:

Creativitate expresiva ce caracterizeaza universul copilariei unde conteaza comportamentul in sine si nu abilitatea sau calitatea produsului obtinut.

Creativitatea productiva care se refera la dobandirea unor anumite indemanari pentru anumite domenii.

Creativitate inventiva, care inseamna capacitatea individului de a realiza conexiuni noi intre elementele deja cunoscute.

Creativitatea inovativa, ea este prezenta la un numar restrans de persoane si consta in gasirea unor solutii noi, originale, cu rezonanta teoretica si practica.

Creativitatea emergentiva, treapta cea mai inalta a creativitatii, specifica doar geniilor care prin contributia lor, au revolutionat un intreg domeniu al stiintei, tehnicii sau artei.

In conformitate cu aceste nivele ale creativitatii, in pedagogia scolara s-a creat o definitie a creativitatii: "Creativiatea este procesul prin care se focalizeaza intr-o serie de factori (biologici, psihologici, sociali) intreaga personalitate a individului si care are drept rezultate o idee sau un proces nou, original, cu sau fara utilitate si valoare sociala".¹

Comentand aceasta definitie ne dam seama ca ea are un caracter lucrativ, urmarind indeosebi sarcinile scolii ca destinatar major al psihologiei creativitatii. Din aceasta perspectiva ne intereseaza mai mult potentialul creativ-general al individului, in special al copilului, ceea ce a determinat extinderea criteriului de omologare a creativitatii si mentiunea "cu sau fara valoare sau utilitate sociala"

Etapele ce caracterizeaza orice creator indiferent de domeniul in care se manifesta (arta, stiinta, tehnica), au fost elaborate de G: Wallas si sunt: prepararea, incubatia, iluminarea si verificarea sau evaluarea.

Prepararea este o etapa de acumulare, de colectare a materialului brut. Ea vizeaza totalitatea informatiilor si experientelor cognitive generale dobandite de individ in istoria sa culturala. Din acest motiv, prepararea este o mare consumatoare de timp.

Incubatia este momentul de saturatie dupa perioada de acumulare, a prepararii. Este o etapa inconstienta sau preconstienta de stergere a pistelor gresite acumulate in perioada acumularii si descoperirea solutiilor adecvate. Incubatia se mai numeste si pauza binefacatoare a muncii de acumulare in perioada de acumulare.

Iluminarea, inspiratia sau intuitia este clipa incandescenta, unica sau dramatica in care se gaseste solutia.

Iluminarea este deci clipa brusca de aparitie a solutiei pentru problema care framanta creatorul.

Lucian Blaga in lucrarea sa "Reflexii si maxime" spune ca "Iluminarea face parte dintre acele fenomene care pot fi intelese mai bine din perspective artei decat a stiintei - asa cum apa unor mari e mai stravezie la lumina lunii decat a soarelui".

Iluminarea este lait-motivul prezent, inevitabil in orice proces creator. Verificarea este faza care succede iluminarii, este etapa care desavarseste procesul creator. Verificarea este de fapt, materializarea ideii intr-un fapt perceptibil. Deci, verificarea este o etapa activa in toate domeniile sale, "o sarbatoare a intelectului" (P.Valerie), este calea optima dintre creator si public.

Acestea sunt cele patru verigi inevitabile prin care trece creatorul. Acesta este drumul unei opere creatoare catre public.

Acest drum a avut si alte denumiri. In loc de preparare, incubatie, iluminare si verificare, el a fost inlocuit cu: cunoastere, convingere, decizie, confirmare (C. Rogers) sau analiza logica, rezolvare intuitiva, verbalizarea rezolvarii intuitive si formalizarea rezolvarii intuitive (I. A. Ponomariov) sau mai simplu, fazele potentialului creativ au fost numite actuvuzare, antrenare, cultivare si dezvoltare.

Oricare ar fi denumirea lor, fazele creatiei nu distoneaza decat terminologic, in esenta ele denumesc aceeasi faza.

Din aceasta enumerare de stadii, de faze ale actului creator, putem trage o serie de invataminte, noi dascalii unor potentiali creatori. Este bine sa stim ca faza de pregatire implica o motivatie puternica si o orientare consecventa catre scop. Astfel sarcina noastra este sa pregatim subiectul, sa-l facem sa fie preocupat de problema care il framanta,sa nu renunte la ea, sa selectioneze materiale si sa urmarim ipotezele pe care le elaboreaza subiectul referitor la problema lui. In acest mod, tema preocuparilor sale va germina si in spatiul inconstient. Trebuie deci, sa se rezerve timp pentru incubatie, dar sa se intretina interesul pentru tema respectiva prin reveniri constiente. In momentele de intuitie ale subiectului este bine ca cele ce-i apar in minte, ca rezultat al inspiratiei, sa fie notate, retinute, pentru a nu disparea in intunericul uitarii.

In sfarsit, elaborarea efectiva necesita eforturi pe intervale de timp. Fara elaborare nu se trece.