Cercetarea pedagogica - contribuȚia activitaȚilor practic-aplicative la dezvoltarea creativitaȚii la varsta preȘcolara

CERCETAREA PEDAGOGICA - CONTRIBUȚIA ACTIVITAȚILOR PRACTIC-APLICATIVE LA DEZVOLTAREA CREATIVITAȚII LA VARSTA PREȘCOLARA

1-Ipoteze de cercetare

2-Obiectivele cercetarii

3-Metode de cercetare

4-Organizarea cercetarii

4.1-Etapa constatativa(pre-test)

4.2-Etapa de intevenție(formativa)

4.3-Etapa de evaluare (post-test)

Pornind de la tendintele de modernizare si perfectionare a activitatii scolare, a cresterii rolului sau in pregatirea pentru viata si subliniind importanta activitaților practice de a face parte din cultura generala a fiecarui om, ajutandu-l sa-si dezvolte gandirea in sens larg, sistemul de valori, responsabilitati si atitudini necesare construirii unei socetati durabile, mi-am propus ca in aceasta lucrare sa evidentiez metodele si mijloacele de realizare a activitaților practic-aplicative care contribuie la dezvoltarea creativitații la copiii preșcolari. .

1. Ipotezele cercetarii:

Utilizarea in activitațile practice a materialului din natura dezvolta la preșcolari creativitatea

Se dezvolta la preșcolari spiritul de investigatie utilizand metode stiintifice de cercetare;

Culegand material din natura li se dezvolta dragostea fața de natura și dorința de a o pastra curata.

2. Obiectivele cercetarii:

Stabilirea nivelui de cunostinte al preșcolarilor despre materiale din natura

Dezvoltarea deprinderilor practic-aplicative

Proiectarea si desfasurarea activitatilor practice in așa fel incit sa dezvolte creativitatea copilului

3. Coordonate majore ale metodicii cercetarii

Locul de desfasurare a cercetarii

Experimentul psihopedagogic s-a desfasurat in localitatea Gurghiu, cu o grupa mare de la Gradinița cu Program Normal, alcatuita din 18 prescolari, fiind grupa experimentala.

Grupa de control a fost alcatuita din 18 scolari, de la Gradinița P.N.Orșova.

Perioada de cercetare

Testarea ipotezelor cercetarii a impus organizarea si desfasurarea unui sir de experimente didactice pe parcursul anului scolar 2012 -2013.

Esantionul de participanti

Stabilirea grupei experimentale si a celei de control s-a realizat in urma testului de evaluare initiala, avand rolul constatator a nivelului la care se aflau grupele in momentul initial.

Pentru determinarea constatativa a nivelului celor doua grupe in momentul initial am aplicat urmatorul test de evaluare utilizand metoda testelor si a altor probe de evaluare scrisa avand sarcini bine stabilite.

Esantionul de continut

Experimentul didactic a constat in proiectarea, organizarea si remedierea de experimente de invatare la grupa experimentala prin introducerea variabilei independente pentru testarea ipotezei de lucru.   

-Variabila independenta: situatiile de invatare in care au fost implicati cop

-Variabila subiect: particularitatile de varsta si individuale ale copiilor, specificul potentialului creativ la varsta prescolara al fiecarui copil, cunostintele si experientele anterioare ale copiilor in functie de mediul din care provine si de educatia anterioara.

-Variabila dependenta: produsele realizate de copii..

4. METODOLOGIA CERCETARII

4.1 Metode de cercetare

1.Observatia independenta si experimentul s-au utilizat pe tot parcursul cercetarii, insotind si sprijinind realizarea experimentului psihopedagogic si valorificarea celorlalte metode de cercetare pedagogica prin inregistrarea si interpretarea evenimentului observat.

Esantionarea: Am intreprins cercetarea asupra a doua esantione-36 de cazuri- numarul de copii ai grupelor mari(martor și experimentala). Pentru a pune in evidenta rolul factorului experimental, am testat grupele inainte de introducerea acestui factor cat si dupa, diferentele fiind constatate si inregistrate. La finalul cercetarii am comparat rezultatele obtinute in ambele situatii.

Experimentul a avul trei etape:

Etapa prealabila(constatativa,pre-test) cand am ales si testat cunostintele copiilor.

Etapa aplicarii factorului experimental, cand am aplicat asupra esantionului o serie de teste.

Etapa inregistrarii rezultatelor, cand am comparat si inregistrat parametrii creativitatii.

2.Observatia: Aceasta metoda am folosit-o in toate etpele cercetarii, cu scopul de a obtine date in legatura cu diversele apecte ale fenomenelor investigate.

3.Conversatia : Aceasta metoda am folosit-o direct, discutand cu copiii pentru a obtine informatii in legatura cu anumite fenomene si manifestari.Am folosit de asemenea conversatia si in momentele realizarii expozitiei cu lucrari ale copiilor.

4.Analiza produselor actizitatii copiilor: Acesta metoda am folosit-o pentru analizarea produselor muncii copiilor cat si atitudinea lor fata de munca, nivelul lor d cunostinte in ceea ce priveste domeniul om si societate.

Principalele instrumente utilizate au fost testele de evaluare utilizate in etapa initiala si finala.

Testarea ipotezei cercetarii a impus organizarea si desfasurarea unui sir de experimente didactice si parcurgerea a trei etape:

etapa preexperimentala / pretest

etapa experimentala / experimentul formativ

etapa postexperimentala / etapa de control / posttest

verificarea la distanta / retest

Conditia esentiala in etapa preexperimentala / pretest a experimentului a constituit-o asigurarea echivalentei intre grupa experimentala si grupa de control, a unor nivele aproximativ egale, astfel incat sa poata fi considerate initial comparabile in toate aspectele.

In etapa experimentala / experimentul formativ s-a urmarit formarea deprinderilor practic-aplicative in conformitate cu noul curriculum utilizand metode si procedee variate.

In etapa postexperimentala / etapa de control / postest au fost efectuate probe de evaluare, identice pentru cele doua grupe de prescolari: experimentala si de control, fiind realizata compararea datelor si a rezultatelor finale cu cele initiale, stabilindu-se relevanta diferentelor dintre rezultatele obtinute si stabilindu-se eficienta noii modalitati de lucru.

Etapa a IV-a, verificarea la distanta / retest are rolul de a stabili, la un interval de timp mai mare, soliditatea si trainicia achizitiilor dobandite in perioada experimentului formativ, scolarii urmand sa fie monitorizati pe parcursul anului scolar 2013-2014.

1. Etapa preexperimentala / pretest

S-a desfasurat la inceputul anului scolar, in perioada 15 septembrie-30 octombrie, perioada in care s-a realizat aplicarea unei probe privind cunoasterea materialelor din natura și stadiul de dezvoltare a deprinderilor practic-aplicative. Mentionez ca obiectivele si continutul probelor de evaluare au respectat prevederile Noului curriculum si au vizat punerea in evidenta a nivelului cunostintelor, deprinderilor, priceperilor, capacitatilor preșcolarilor de la inceputul experimentului.

In aceasta etapa am urmarit

alcatuirea esantionului de continut care a constituit obiectul cercetarii

alcatuirea esantionului de copii, in vederea selectarii grupei experimentale si a celei de control prin aplicarea fiselor de evaluare initiala determinand astfel nivelul general si a structurii valorice a grupelor testate

alcatuirea de grupe echivalente care sa poata fi considerate initial comparabile pentru a fi sesizate efectele variabilei independente introduse in analiza comparativa a testelor finale.

Experimentul a avul trei etape:

Etapa prealabila, cand am ales si testat cunostintele copiilor.

Etapa aplicarii factorului experimental, cand am aplicat asupra esantionului o serie de teste.

Etapa inregistrarii rezultatelor, cand am comparat si inregistrat parametrii creativitatii.

Investigatii facute in faza de pretestare

Pentru identificarea potentialului creativ, la inceputul semestrului I am aplicat un test initial cu durata de 30 de minute. Am dat fiecarui copil o hartie colorata si le-am dat elemente decorative de diverse forme si culori ,materiale din natura,pentru a le lipi. Fiecare copil a avut posibilitatea sa aleaga si sa combine materialele penru a obtine o felicitare cat mai deosebita.    Sarcini:

-Alege, grupeaza și denumește materialele pe care le-ai primit in coșuleț;

-Precizeaza care dintre ele crește in natura;

-Realizeaza o felicitare cu materialul primit;

In urma aplicarii testului initial, la esantionul experimental 8 copii au obtinut calificativul FB, 7 copii calificativul B, 3 copii calificativul S si nici un copil nu a obtinut calificativul I. Au recunoscut materialele,au selectat corect materialele din natura,dar le-au utilizat mai puțin in lucrare.

Tabelul I - Rezultatele testului initial la esantionul experimental

Tabelul II - Situatia la testarea initiala la esantionul experimental

Diagrama1. Rezultatele esantionului experimental la testarea initiala/pretest

In urma aplicarii testarii initiale am putut constata ca majoritatea copiilor din lotul experimental au un bagaj de cunostinte despre natura si mediul inconjurator in concordanta cu varsta si prevederile programei.

In urma aplicarii testului initial, la esantionul de control 8 copii au obtinut calificativul FB, 6 copii calificativul B, 4 copii calificativul S si nici un copil nu a obtinut calificativul I.

Tabelul III - Rezultatele testului initial la esantionul de control

Tabelul IV - Situatia la testarea initiala la esantionul de control

Diagrama 2. Rezultatele esantionului de control la testarea initiala/pretest

Dupa cum se poate observa si esantionul de control a obtinut rezultate bune in urma evaluarii initiale.Cunosc materialele din natura, isi amintesc ca ei au cules florile.

Diagrama3. Compararea esantioanelor in urma testarii initiale

La testul initial si la testul final am evaluat produsele dupa urmatorii indicatori:

Originalitatea 1-3p : capacitatea de a emite idei noi, solutii ingenioase.

Flexibilitatea 1-3p : capacitatea de a modifica, de a gasi situatii noi in rezolvarea problemelor.

Fluiditatea1-3p : Numarul de culori si numarul de modele folosite.

Solutia1-3p : Utilitatea si valoarea lucrarii. Li s-a cerut sa realizeze o felicitare. Le-am pus la dispozitie cele necesare printre care mai multe elemente din natura.

2. Etapa experimentala / experimentul formativ

Dupa evaluarea initiala si inregistrarea datelor obtinute, am procedat la introducerea factorului de progres in activitatile de abilitați practice si in activitatile extracurriculare la grupa experimentala. S-au utilizat strategii interactive de predare-invatare in cadrul activitaților practice. In aceasta etapa au fost planificate si desfasurate activitati placute, cu un bogat continut stiintific de cunoastere si protejare a mediului inconjurator.Copiii au cules materiale din natura(semințe,castane,ghinda,frunze,flori,pene etc).pe care le-au utilizat in activitațile practice. Accentul s-a pus pe formularea unor obiective ce vizeaza largirea orizontului de cunostinte, dezvoltarea muschilor mici ai mainii și stimularea creativitații.

Pe parcursul cercetarii copiii au fost implicati in 6 situatii de invatare si acestea sunt urmatoarele:

Tema nr 1: "Pomul inflorit si Fructe de toamna"(Floricele de porumb)

Tema nr 2: "Bradul de Craciun"

Tema nr 3: "Vara"(semințe,flori ,spice)

Tema nr 4: "Vaza cu flori"(narcise presate)

Tema nr 5:"Tablou din flori presate"

Tema nr 6: "Scena din poveste"(Gainușa cea moțata)

Situatiile de invatare sunt urmatoarele:

Tema nr 1:Pomul inflorit. Fiecare copil a primit o coala A4 pe care era desenat conturul unui pom. Copiii au decorat pomul cu floricele de porumb colorate cu acuarela roz.

Tema nr 2: Bradul de Craciun. Copiii au decorat bradul prin aplicarea unor elemente decorative din macieșe(inimioare),capace de ghinda,de mai multe culori,fructe de paducel.

Tema nr 3:,,Vara".Copiii au realizat un peisaj de vara prin aplicarea unor spice,flori,semințe,pene(fluturi).

Tema nr 4: Vaza cu flori. Copiii au realizat vaza cu flori prin desenare, decupare si lipire.Apoi au lipit narcise.(semințe de dovleac)

Tema nr 5: Tablou din flori presate.Au primit diverse flori ,frunze presate.

Tema nr.6:Scena din povestea,,Gainușa cea moțata".Au utilizat ghinda(trasura,crenguțe),pene,scoarța de copac(han)etc.

Etapa postexperimentala/de control

Etapa finala a constat in aplicarea unor teste de evaluare finala in scopul compararii rezultatelor dupa proiectarea si desfasurarea lectiei in care am folosit ca metoda principala observatia, cu rezultatele de la testele initiale.

Rezultatele obtinute s-au folosit la tastarea ipotezei de cercetare prin:

efectuarea de comparatii intre rezultatele obtinute de copiii din grupa de control si de cei din grupa experimentala;

efectuarea de comparatii intre rezultatele obtinute in cadrul aceleiasi grupe la etapele pretest si posttest;

analiza si autoanaliza procesului didactic din perioada experimentului formativ.   

In etapa finala s-a aplicat ambelor grupe urmatoarele teste (fise) de evaluare identice și aceași lucrare.

Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute

Pe parcursul cercetarii s-au observat de catre educatoare comportamentele prescolarilor din grupele experimentale si de control, rezultatele fiind notate sistematic in scopul valorificarii lor in etapa postexperimentala/etapa de control/posttest.

Pentru stabilirea posibilelor diferente intre rezultatele obtinute de prescolari la probele de evaluare initiala si finala au fost organizate si centrate in tabele si diagrame. Testele de evaluare au constituit principalele instrumente de evaluare.

Probele de evaluare - s-au efectuat atat in etapa pretest cat si in etapa posttest, avand rolul de a inregistra cat mai obiectiv evolutia rezultatelor scolarilor prin stabilirea punctajelor pentru fiecare item.    Rezultatele obtinute au fost comparate pentru a se aprecia evolutia grupelor si a stabili influenta variabilei independente introduse. Ca și la pretest am evaluat produsele dupa urmatorii indicatori:

Originalitatea 1-3p : capacitatea de a emite idei noi, solutii ingenioase.

Flexibilitatea 1-3p : capacitatea de a modifica, de a gasi situatii noi in rezolvarea problemelor.

Fluiditatea1-3p : Numarul de culori si numarul de modele folosite.

Solutia1-3p : Utilitatea si valoarea lucrarii.cerut sa realizeze o felicitare. Le-am pus la dispozitie cele necesare printre care mai multe elemente

Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Datele obtinute in urma evaluarilor pretest si posttest au fost sintetizate in tabele pentru calcularea procentajelor de exactitate pentru fiecare grupa participanta la cercetare.

Compararea procentajelor si evidentierea rezultatelor obtinute in cercetare s-au realizat prin diagrame.

Efectuarea de comparatii intre rezultatele la grupa experimentala si de control in etapa posttest

Analizand cu atentie procentajele de exactitate globale obtinute de copiii din grupa experimentala si de copiii din grupa de control la evaluarile finale se poate observa o diferenta semnificativa intre rezultatele celor doua grupe, in favoarea grupei experimentale, la care s-a introdus variabila independenta.

Tabelul V.Rezultatele esantioanelor la proba de evaluare finala

Din compararea rezultatelor la procentajele de exactitate globale rezulta superioritatea de la grupa experimentala fata de cele ale grupei de control la evaluarea finala prezentata in diagrama.

Diagrama 4. Compararea grupelor de copii implicate in cercetare in evaluarea finala

Efectuarea de comparatii intre rezultatele obtinute la etapele pretest si posttest la aceeasi grupa

Daca realizam o comparatie intre rezultatele obtinute de esantionul experimental si esantionul de control in etapa pretest si posttest se observa o usoara crestere a rezultatelor in etapa posttest. Aceasta crestere se datoreaza eficientei metodelor folosite in activitatile desfasurate in partea de cercetare.

Tabelul VI. Procentaje de exactitate la evaluarile initiale si finale a esantioanelor

Pentru compararea vizibila a datelor din etapa pretest si posttest a celor doua grupe de scolari am evidentiat prin urmatoarele diagrame:

Diagrama 5. Compararea rezultalelor esantionului experimental

Diagrama 6. Compararea rezultalelor esantionului de control

Diagrama7. Compararea grupelor de cercetare in evaluarile initiale si finale

Aplicand testarea finala am vrut sa observ care sunt cunostintele asimilate de preșcolari in urma desfasurarii activitatii la cele doua esantioane.

Analiza si interpretarea datelor indica o tendinta pozitiva semnificativa de ameliorare a rezultatelor copiilor, in favoarea esantionului experimental, care nu poate fi pusa exclusiv pe seama dezvoltarii psihice si fizice naturale ci datorita metodelor si procedeelor utilizate, fapt ce ne permite sa afirmam ca ipoteza noastra de cercetare se confirma.

CAPITOLUL IV - VALORIFICAREA EXPERIENTEI DIDACTICE OBTI-

NUTE IN PREDAREA ACTIVITATILOR PRACTICE

PRIN FOLOSIREA MATERIALELOR DIN NATURA

Studiind cu mare atentie noua programa a activitatilor isstructiv educative din gradinita si in special partea referitoare la activitatile practice se desprinde o mare varietate de mijloace , metode si procedee de pregatire a copiilor pentru munca.

Dragostea pentru munca trebuie sadita copilului de la varsta prescolara. Realizarea unor lucrari , jocuri si jucarii si folosirea lor in cadrul jocurilor din gradinita , produc in sufletul copiilor emotii puternice de bucurie , satisfactie pentru rezultatul muncii; pe acest fond se amplifica dorinta de a muncii pentru el si pentru grupa din care face parte.

Activitatile practice antreneaza toate sistemele , toate organele si toate functiile corpului si isi aduc aportul la dezvoltarea armonioasa a copilului.

In cadrul activitatilor practice copilul va acumula noi cunostiinte despre tehnicile de lucru , despre instrumente , materialul cu care va lucra , va dispune de un vocabular plastic bogat. Copiii sunt pusi in situatia sa-si valorifice experienta dobandita anterior:

-sa cerceteze , sa examineze materialele de lucru puse la dispozitie;

-sa gandeasca , sa imagineze si sa hotarasca asupra mijlocului , obiectului necesar , rezolvarii problemei puse;

-sa-si organizeze locul de munca , sa proiecteze activitati de creatie;

-sa inceapa in mod independent lucrul , sa aplice operatiile de lucru adecvate;

-sa termine pe cat posibil lucrarea;

-sa motiveze solutia adoptata in timpul lucrului.

Pe parcursul efectuarii anumitor etape am in vedere independenta in executie , initiativa , flexibilitatea in gasirea solutiei , creativitatea.

Contributia educatoarei se concretizeaza prin asigurarea materialului necesar activitatii , observarea cu atentie a copiilor si sprijinirea cu atentie a unora in realizarea obiectivului propus , evaluarea corecta a rezultatelor obtinute , dezvoltarea capacitatii de a aprecia rezultatele lor in comparatie cu ale altora.

Ca sa creeze jucandu-se i-am pus pe copii in situatia de a utiliza independent diferite materiale , prin imbinarea lor sa duca la formarea de priceperi si deprinderi corespunzatoare. Si daca acestea sunt insotite de ceea ce copilul vede in viata , el incepe sa-si formeze priceperi de manuire a materialelor.

Corelarea cu celelalte jocuri de creatie , dar si cu celelalte activitati , activitatile manuale , indeosebi la prescolarii mari capata un caracter creativ pronuntat.

Prin cele doua forme de activitate prin care se practica , activitatile frontale si cele din cadrul ariilor de stimulare , spiritul de initiativa , de independenta , de activitate creatoare se dezvolta treptat , trecand de la activitatile frontale (impuse de mine) cu tema data , la ariile de stimulare cu tema aleasa de catre copii , acestia avand deplina libertate in alegerea temei , a modelelor de executat , in elaborarea planurilor de executie , bazate pe tehnicile dobandite , avand la indemana materialele puse la dispozitie.

Lasati sa lucreze independent , transpunandu-se imaginar in unul din cele mai impresionante domenii ale muncii oamenilor , le-am oferit copiilor prilejul sa manuiasca , de cele mai multe ori simbolic , materialele si uneltele miniaturale intalnite , sa-si incerce si sa-si exercite indemanarea si priceperea cerute de activitatea la care s-au angajat , sa-si exerseze imaginatia si gandirea creatoare , spiritul de observatie , emotiile si sentimentele , sa-si duca la bun sfarsit actiunile intreprinse , oricat de grele ar fi actiunile intalnite.

Astfel de activitati , ofera , in mare masura , ocazia unei reale si educative emulatii intre copii , spirit care demonstreaza dorinta lor aprinsa de a se autodepasi , prin valorificarea inteligenta a posibilitatilor interne , autentice de care dispun.

Noi , educatoarele , trebuie sa le acordam o importanta deosebita acelor copii care manifesta aptitudini creatoare , cat si o atentie sporita pentru creatiile lor.

Copilul cuprins de efervescenta a creatiei manifesta o neliniste spirituala , care se finalizeaza cu mari satisfactii prin care viata lui se imbogateste , devine mai prietenos , mai bun , mai generos.

Procesul creativ cuprinde mai multe etape:

-Prima etapa este a pregatirii , in care se acumuleaza informatii , asimilarea si relationarea lor , integrarea lor intr-un anume sistem de gandire (e vorba de primele cunostiinte , de contactul cu materialele si instrumentele necesare , cu sarcinile directe , imediate , ce deriva din participarea la aceaste activitati).

-In etapa a doua , numita de "incubare" , o seama de reprezentari vizuale , estetice si artistice mintale incep sa se combine diferit , de la individ la individ. Este oarecum vorba de prelucrarea datelor obtinute pe cale perceptuala in cadrul excursiilor , dupa vederea altor lucrari realizate de educatoare sau alti copii din anii anteriori.

-Etapa urmatoare numita "de iluminare" , in procesul de cautari se poate produce brusc si de cele mai multe ori spontan , o noua combinare de calitate superioara numita inspiratie , gand fulger , eveniment , etc. , poate fi o lucrare care sa se desprinda net de celelalte.

-Intr-o ultima etapa cand procesul creativ , aceea de verificare , se reia si in plan mintal ultima combinare si ultima solutie , punct de plecare intr-o noua creatie estetica.

In cadrul jocurilor realizate pe arii de stimulare , activitatea manuala ocupa un loc foarte insemnat in cadrul celorlalte tipuri de activitati.

Educatoarea are posibilitatea si libertatea de a alege o tematica larga si variata in conformitate cu materialul pe care-l are la dispozitie.

Activitatile manuale au o puternica influienta asupra dezvoltarii copiilor.

Copiii isteti sunt calmi , invata si concentrandu-se , sunt capabili de a duce o treaba la bun sfarsit. La copiii timizi o constructie realizata de propriile lor maini poate determina o incredere in propriile lor posibilitati.

Astfel se dezvolta la toti copiii aptitudini practice si , deasemenea , simtul lor estetic.

In munca noastra de zi cu zi am observat cat este de importanta initativa cu copiii nostrii , am observat cat este de importanta alegerea proiectului de constructie pentru un anumit obiect util. Aproape toti copiii , chiar si cei mai mici , construiesc cu placere , mai ales daca noi educatorii suntem alaturi de ei si ii indrumam si-i ajutam in proiectele lor. Celor mici , in special , le trebuie putin ajutor la unele lucrari , de aceea este important sa se explice fiecaruia ce are de facut.

Realizarea unor lucrari - jucarii - si folosirea lor in jocuri diferite declanseaza in sufletul copilului emotii puternice de bucurie , de satisfactie pentru rezultatul muncii lor.

Pe fondul acestor trairi afective se cristalizeaza sentimentul de dragoste fata de munca si se amplifica dorinta copilului de a mai lucra ceva util pentru el si pentru microgrupul din care face parte.

Este surprinzator ce lucrari frumoase si folositoare se pot confectiona din materiale simple , ieftine si la indemana oricui.

Experienta ne-a dovedit ca lucrand prea mult dupa sabloane (forme conturate) se limiteaza posibilitatea dezvoltarii imaginatiei si gandirii copilului. Iata de ce , pe langa materialele obisnuite pe care le folosim in activitatile practice: hartia , deseurile textile , plastice , material lemnos , m-am orientat si spre folosirea materialelor din natura care prin diversitatea formelor , a coloritului si a posibilitatilor de imbinare deschid camp larg manifestarii imaginatiei si a gandirii creatoare. De acea se recomanda sa avem la indemana o ladita in care sa colectionam tot ce apare folositor pentru lucru. O simpla scotocire printre lucruri ne face deja placere si ne trezeste fantezia. Materialele fara valoare necesare la construit pe care le gasim in gospodarie sau in camara pregatita de mamicele noastre pentru iarna , pe care le putem valorifica cu mult succes si cu placere sunt: seminte de bostan , porumb , fasole , mazare , grau , orzoaica , floarea soarelui , piper , mustar , linte , orez , pepene verde , pepene galben , ardei , chimion , diferite seminte de flori sau alte plante , coaja de copac , coji de nuca , coji de oua , capsule de mac , coceni de porumb , lana colorata toarsa si netoarsa , fulgi de gaina si alte pasari de curte sau salbatice. Lista acestor materiale o inmanez fiecarui copil si le voi cere sa aduca fiecare ceea ce are in gospodarie , pentru a nu mai face cheltuieli inutile.

In sedintele cu parintii le voi explica si acestora necesitatea diversificarii materialelor folosite in cadrul activitatilor manuale obligatorii si in activitatile organizate pe arii de stimulare.

In colectia existenta de materiale din natura , folosite cu succes la activitatile matematice (ghinda , alune , castane) , am adaugat , cu ajutorul copiilor , altele noi: scoici , fructe si seminte de toate categoriile , conuri de brad , macese , frunze de diferite forme , culori si marimi , pietricele , etc. , toate adunate in timpul plimbarilor si excursiilor efectuate impreuna. Cu acest prilej copiii le-au observat , comparat , diferentiat si clasat dupa caracteristici specifice , descoperind multe asemanari cu obiecte cunoscute , apoi prin imbinari diverse si-au imaginat altele cum sunt: ochi pentru animale , aripioare, barcute , ciuperci , etc. Ceea ce m-au determinat ca in activitatile de aplicatii sau de constructii sa le propun teme corespunzatoare asemanarilor descoperite de ei.

In plimbarile pe care le efectuam in padurea din apropiere , pentru colectionarea de materiale utile in activitatile noastre , luam cu noi cate o carte intre filele careia vom aseza la presat frunzele de diferite forme , marimi sau culori si de asemenea flori de diferite feluri. Mai avem cu noi si cate o gentuta si o galetuta in care adunam conuri de brad , ghinda si alune.

Intorsi la gradinita vom tria si vom sorta materialele adunate , in plimbarile noastre , dupa forma lor. Ele trebuiesc apoi depozitate si pastrate in cutii sau ladite de carton aierisite , pentru ca altfel putrezesc. Iarba , florile si frunzele le vom lasa in carti la presat.

Implicarea copiilor prescolari in activitatea de selectionare a celor mai reusite materiale din natura inseamna activitate de observare , de analiza si sinteza , de selectie si de grupare , dupa gen si specie. Procedand astfel , am pregatit copiii pentru activitatea manuala , deoarece ei participa activ la culesul materialului , pe care tot ei il asambleaza , pentru a realiza teme ce vor reprezenta aspecte din viata: "Copii jucandu-se" , "Animale" , "Pasari" , "Pomi" , "Flori" , "Curte" , "Anotimpurile" , etc. Chiar si castanele adunate din parc si sortate , selectionate dupa marime , apoi capacelele si fructul de ghinda , samanta de artar , fasii de coaja de mesteacan , pene de pasari , pluta sunt pregatite pentru efectuarea urmatoarelor teme: "In padure" , "La moara" , "Curtea cu pasari" , "Mobilerul papusii".

Materialele din natura ofera urmatoarele avantaje:

a)-tehnicile de lucru sunt foarte simple (asezare plana , asamblare si lipire) de aceea majoritatea se pot demonstra frontal pentru toata grupa;

b)-varietatea formelor naturale sugereaza o mare diversitate de teme , ceea ce contribuie la activizarea imaginatiei si gandirii creatoare;

c)-manuirea acestui material le dezvolta seneibilitatea tactil- chinestezica , precizia si rapiditatea miscarilor mainii.

Lucrarile de aplicatii cu material din natura ca si celelalte lucrari , le-am organizat pe criteriul muncii individuale si in grup , ultimul fiind predominant , deoarece aceasta forma de organizare ofera conditii favorabile de socializare a prescolarilor , prin aceea ca-i ajuta sa-si armonizeze actiunile individuale cu acelea ale grupului , sa inteleaga semnificatia si valoarea ajutorului reciproc , cointeresandu-i in realizarea scopului comun. Toate acestea contribuie la conturarea unor atitudini morale , la formarea personalitatii viitorului om. Succesul obtinut in realizarea lucrarilor in grup a fost asigurat si de folosirea unor procedee metodice intermediare specifice.

Dupa demonstrare am dat copiilor libertate si independenta in activitate. De exemplu in cazul tabloului cu libelule sau cu fluturi , copiii au avut libertatea sa le aseze in spatiu dupa propria lor dorinta. Activitatea aceasta in grup a stimulat astfel schimbul de pareri , colaborarea si in final s-au realizat tablouri diferentiate ca asezare spatiala si ca aspect artistic.

In jocurile libere cu materiale din natura am propus copiilor sa realizeze individual "flori" din fructe de artar , apoi in colectiv le-am cerut sa realizeze o "poienita cu flori" sau o "poiana cu multi iepurasi" din seminte de dovleac , de pepene verde si galben.

In activitatea de aplicatie "pestisorul" , copiii au avut sarcina sa lipeasca pe conturul pestisorului trasat de mine , solzii si ochiul din fruct de nalba; coada , aripioarele si capul din frunze de cires. In final le-am cerut sa-si fixeze pestisorul pe o plansa colorata cu acuarele , care ne-am inchipuit ca este marea.

Satisfactia traita prin rezultatul obtinut in comun i-a condus pe nesimtite spre intelegerea avantajului muncii in grup. Tot in grup copiii au realizat tabloul "ciresul" sau "livada cu ciresi". Tema s-a realizat pe bucati de polistiren , pe care am lipit trunghiul si crengile ciresului din scoarta de copac si respectiv din crengute de pomi , pe care am fixat floricele de porumb , reprezentand florile de cires. Dupa ce fiecare copil si-a realizatlucrarea lui am aranjat lucrarile tuturor copiilor pe un panou obtinand astfel "livada de ciresi".

Lucrarea colectiva cu tema "Aspect de primavara" am realizat-o in colectiv , cu intreaga grupa de copii , pe carton caserat. Materialele necesare pentru aceasta activitate sunt: flori de primavara , iarba si diferite frunze presate , scoarta de copac , floricele de porumb , pene , etc. Sarcinile mai dificile le-am dat copiilor cu o indemanare si pricepere mai buna , iar celorlalti sarcini mai usoare. Am cerut copiilor sa fie atenti la dispunerea in pagina a elementelor , tinand cont de: culoare , marime , propietati , plan apropiat , plan departat si la armonizarea culorilor , deoarece primavara este caracterizata printr-o multitudine de culori , pe care le vor aranja in tablou dupa imaginatia lor.

Conduita copiilor in timpul activitatii ne aminteste de harnicia si zumzetul albinelor lucratoare dintr-un stup , dovedind seriozitate si multa fantezie in combinarea elementelor din tablou. Tabloul a fost realizat foarte frumos , reflectand structuri posibile din natura , purtand nota de originalitate a fiecarui copil in parte.

In finalul activitatii am introdus o conversatie asupra gasirii celei mai potrivite denumiri a tabloului , unii copii au propus sa se intituleze "Primavara" sau "Tablou cu flori si pomi infloriti" sau "A sosit primavara".

Tabloul realizat de grupa mare a ramas in clasa , copiii avand posibilitatea sa adauge , daca doresc , un detaliu , o linie colorata sau un element pictat cu acuarele , fluturi , flori sau albine.

Am propus copiilor sa se gandeasca si sa creeze dupa acest tablou povestiri despre primavara.

Putem spune ca aceste creatii ale copiilor se pot valorifica si ca material didactic in alte tipuri de activitati organizate cu copiii in gradinita.

VI.1. Lucrari si jucarii realizate din material marunt din natura

Pentru confectionarea unor lucrari din material marunt din natura copiii folosesc: frunze si petale de flori , frunze si fructe de copaci , castane , conuri de brad si pin , samburi de fructe- mere , prine , cirese , prune , piersici (acestea trebuie despartite in doua inainte de uscare) , seminte de dovleac , pepene , seminte de legume (ardei , castraveti) , seminte de flori , foi de porumb (panusi) , paie de grau , ovaz , orz. Frunzele si petalele colectate si presate se pastreaza in cutii de carton , in felul acesta isi mentin forma si culoarea pe timp indelungat.

Confectionarea lucrarilor si jucariilor din material din natura trebuie sa inceapa cu lucrari usoare si mai simple: acestea sa reprezinte aspecte cunoscute de copii din mediul inconjurator.

Jucarii din ghinda

Puișorii la joaca

Material folosit: -ghinde de marimi diferite (corp , cap);

-pene (codita si aripi);

-margeluse (ochii);

-betisoare de chibrit (gatul , picioare)

Tehnica de lucru: - asamblare

Paianjenul

Material folosit: -ghinde , fruct de sorb , ac de gamalie , scobitori;

Tehnica de lucru: -asamblare

Iepurasul

Material folosit: -ghinda , doua fructe de artar , un matisor de salcie , bete de

chibrit , o rotita taiata dintr-un dop vopsit verde , muschi de

padure sau hartie verde;

Tehnica de lucru: -asamblare , lipire.

Carabusul

Material folosit: -ghinda cu capacelul ei , fructe de artar , codite de ghinda

Tehnica folosita: -asamblare , lipire

Calul

Material folosit: -ghinde de diferite marimi , capacelul de ghinda , fire de ata

neagra taiata scurt (coama , coada) , betisoare de chibrit

Tehnica de lucru: -asamblare , lipire , taiere.

Coliere

Materiale folosite: -ghinde de marimi diferite , ata sau fir de nylon , sarma , cui

subtire pentru realizarea gaurii prin care trebuie sa intre acul

Tehnica de lucru: -inmuierea ghindelor , gaurire , insirare.

Sarpele

Material folosit: -ghinda sau capacele de ghinda de diferite marimi , ata sau fir

de nylon

Tehnica de lucru: -inmuierea ghindei , gaurire , insirare.

Sfesnice

Material: 3-4 ghinde intregi , aracet , sarma , supot de lemn de 4x4 cm., lumanari

mici , ceara calda (pentru fixarea lumanarilor)

Tehnica de lucru: lipire , asamblare

Solnita

Material: postament din carton sau placaj de 4x4 cm., o ghinda intreaga si doua

capacele , aracet;

Tehnica de lucru: lipire asamblare

Ciuperci

Material: suport de carton , aracet , ghinde;

Tehnica de lucru: lipire , asamblare

Cosulete

Material: capace de ghinda , sarma subtire , fasii de carton , cui pentru a

gauri ghinda

Tehnica de lucru: lipire , gaurire , asamblare

Cescute de ceai

Material: capace de ghinda (cescute) , discuri de carton (farfurioare) , sarma

sau fasii de carton , aracet

Tehnica de lucru: gaurire , decupare dupa contur , asamblare

Oameni

Material: ghinde mari si mici impreuna cu capacelele lor (cap , corp , bereta) ,

bete de chibrit (maini , picioare) , ac , hartie colorata rosie , hartie

creponata (guleras )

Tehnica de lucru: gaurire , asamblare , decupare dupa contur

Jucarii din seminte de dovleac , floarea soarelui , fasole , etc.

Ghiocelul

Material: seminte si coji de dovleac , nervuri de frunze , frunze de iarba si de

salcie , hartie glasata sau material textil , pasta de lipit

Tehnica de lucru: asamblare , lipire

Narcise

Material: seminte de dovleac , staniol alb sau galben , care se lipesc direct pe

suportul de hartie , 2-3 frunze de iarba , seminte de ardei , o tija de la

floarea de iarba , o bulina de hartie galbena , pasta de lipit

Tehnica de lucru: asamblare , lipire

Lacrimioare

Material: seminte de dovleac (taiate in doua pe lat si crestate) , frunze de lacri-

mioare , sarma sau fir de ata verde , pasta de lipit

Tehnica de lucru: lipire , asamblare

Crizanteme

Material: seminte de dovleac , frunze de iarba , pasta de lipit

Tehnica de lucru: lipire , asamblare

Colaje din seminte

Material: seminte de diferite marimi si culori (dovleac , pepene , porumb ,

boabe de fasole , etc.) , suport de carton sau hartie , pasta de lipit

Tehnica de lucru: lipire , asamblare

Vezi anexe

Jucarii din castane

Pescarul

Material: o castana mare si una mica , capacel de ghinda , bete de chibrit , ghinda

scobitoare , ata

Tehnica de lucru: asamblare , gaurire

Cocosul

Material: o castana mare , una mica , pene , bete de chibrit , margele negre

Tehnica de lucru: asamblare , gaurire

Rinocerul

Material: o castana mare lunguiata , una mica rotunda , bete de chibrit , spin

de salcam , pasta de lipit

Tehnica de lucru: asamblare , gaurire , lipire

Puiul

Material: o castana mare , una mica , bete de chibrit , pasta de lipit

Tehnica de lucru: asamblare , lipire

CAPITOLUL V-CONCLUZII

"Omenirea datoreaza copilului tot ce ii poate

oferi ea mai bun"

Declaratia drepturilor copilului O.N.U. 1959

Varsta prescolara este considerata drept perioada imaginatiei , fanteziei , a visarii si a jocului , fapt ce m-a determinat sa urmanesc permanent ca in procesul educational din gradinita , jocul sa ocupe un rol important. Ca urmare a acestui fapt m-am ferit sa exagerez si sa transform educatia prescolara intr-un invatamant de tip prescolar.

Jocul a fost , este si trebuie sa ramana forma de activitate conducatoare in dezvoltarea psihicului copilului , stiut fiind faptul ca bazele educatiei pentru viata se pun prin joc , in anii prescolaritatii. De aceea , am am avut mereu in vedere faptul ca , alaturi de celelalte forme de joc , de celelalte forme de activitate , lucrul manual si activitatile la alegere contribuie la dezvoltarea creativitatii.

I-am condus pe copiii din gradinita , ca prin spirit de observatie a diferitelor materiale pe care le utilizam sa-i disciplinez , sa-i obisnuiesc sa stie , sa vada , sa examineze atent cu alti ochi decat o faceau pana la intrarea in gradinita.

In jocurile cu tema utilizate de mine , am intalnit o serie de materiale din natura inconjuratoare carora copilul incearca sa le cunoasca propietatile , valoarea lor de intrebuintare , utilitatea acestora. In sala de grupa , in curte , oricand copilul ia contact cu diferite obiecte , se joaca cu diferite materiale.

N-am pierdut prilejul sa le actualizez cunostintele si sa le largesc cu noi cunostinte , ca sa inceapa sa gandeasca asupra modului cum sa le aproprie , sa le integreze in activitatile de joc , apropindu-le de propia sa experienta de viata.

Valorificand imaginatia caracteristica varstei , i-am indemnat pe copii sa impleteasca observatiile reale cu cele imaginate de ei , totdeauna creatiile lor fiind rezultatul propriei lor observatii. Toate perceptiile vizuale , tactile , chinestezice acumulate prin joc , treptat le-am inmanunchiat in coordonarea senzorio-motrica in procesul de utilizare a diferitelor modele , materiale si accesorii.

Activitatile manuale desfasurate in gradinita cu materiale din natura stimuleaza in mare masura activitatea de cunoastere a mediului inconjurator. Ea constituie un mijloc de acumulare , precum si de aprofundare a cunostintelor. Astfel copiii isi insusesc cunostinte despre propietatile principale ale materialelor de lucru pe care le folosesc in executarea unor lucrari , ei afla ca in functie de aceste propietati exista anumite procedee de prelucrare a materialelor respective , folosindu-se tehnicile adecvate.

Aplicarea permanenta a cunostintelor in practica intareste increderea copiilor in valoarea acestora , stimulandu-i pentru continua lor adancire. De aici rezulta faptul ca o sarcina importanta a activitatilor manuale o constituie corelarea lor cu notiunile insusite la celelalte tipuri de activitati.

In activitatile manuale prescolarii vin in contact cu bogatia de forme si culori ale obiectelor pe care le confectioneaza , ceea ce face ca ei sa nu ramana doar simpli admiratori pasivi ai acestora , ci sa aiba o atitudine creatoare fata de frumos. Aceasta contribuie la educarea gustului pentru frumos. Astfel in cadrul acestor activitati , se pot depista copiii care au aptitudini artistice creatoare si stimulati pentru dezvoltarea lor.

Grija pentru realizarea frumosului trebuie sa insoteasca intreaga activitate ce se desfasoara la lucrarile practice.

In realizarea lucrarilor o pondere insemnata o are participarea creatoare a copiilor , iar obiectele executate impresioneaza prin diversitatea si armonia componentelor. Copiii se bucura , converseaza mai intens , isi propun sa mai completeze lucrarea in zilele urmatoare.

Indrumati de mine , copiii au trait bucuria muncii pentru care au gandit si realizat planul comun. Aceste realizari au fost posibile si pentru ca indrumarea a imbracat forma moderna de stimulare a colaborarii dintre copii si educatoare in vederea stabilirii cailor de rezolvare a temei , pentru ca ei aveau deja o serie de deprinderi , tehnici si pentru ca au dispus de o colectie bogata de materiale din natura , care le-au sugerat idei noi de lucru.

Atitudinea fata de munca reprezinta una din dimensiunile cele mai de seama ale personalitatii umane. De aceea educarea copiilor in spiritul muncii constituie o sarcina primordiala a educatoarelor.

In activitatile manuale din gradinita copiii iau contact cu unele forme simple de munca practica , educatoarei revenindu-i sarcina sa-i ajute sa-si insuseasca tehnicile specifice de lucru pentru efectuarea lucrarii , iar copiii au posibilitatea sa gandeasca , sa descopere , sa creeze aducandu-si contributia personala , dar indrumati si organizati corespunzator de catre educatoare.

Activitatea manuala trebuie privita ca mijloc de participare directa a copiilor la crearea unor bunuri materiale necesare existentei , chiar daca produsele lor modeste le utilizeaza in jocuril lor individuale sau colective , iar uneori sunt utilizate ca material didactic.

In aceste activitati am cautat sa trezesc interesul copiilor pentru activitate ca o conditie esentiala pentru asigurarea unei motivatii a importantei temei de efectuat , ca de exemplu: realizarea unei expozitii in sala de grupa , folosirea lucrarii ca material didactic , folosirea in jocurile organizate in gradinita , etc.

Valoarea formativa a activitatilor manuale efectuate in grup si individual folosind materialele ce se gasesc la indemana copiilor , in natura , consta in faptul ca le dezvolta calitatile morale si o atitudine pozitiva fata de munca , dragoste si interes pentru activitatea practica , spirit de initiativa , independenta. Aceasta forma de munca ii disciplineaza si-i ajuta sa inteleaga valoarea colaborarii , pentru ca fiecare copil a beneficiat de ea.

Muncind in grup , copiii isi intaresc increderea in fortele propri , isi manifesta atitudini creatoare pe care le valorifica in interes comun.

Activitatile manuale ocupa un loc insenmat in educatia copiilor prescolari , dar in raportul dintre activitatile comune si cele la alegerea copiilor o mai mare pondere o au activitatile manuale la alegerea copiilor , daca se creaza conditii favorabile desfasurarii lor (locuri de lucru , materiale variate , motivatii interesante pentru copii). Ele se desfasoara ori de cate ori doresc unii copii sa efectueze o anumita lucrare in timpul activitatilor la alegere , cu conditia ca aceasta lucrare copilul sa o lucreze cu placere.

In cadrul activitatilor manuale cu material din natura am folosit si valorificat toate resursele existente pe plan local , fara a fi nevoiti sa facem cheltuieli , dar in acelasi timp am realizat o mai stransa colaborare cu familile copiilor.

Din cele prezentate se intelege ca priceperea educatoarei de a organiza , de a folosi metode si procedee mai eficiente pentru trezirea interesului fata de munca , pentru indrumarea activitatii copilului , printr-o gradare progresiva a sarcinilor si tehnicilor de lucru , contribuie la "dezvoltarea inteligentei mainii" si a sentimentului de dragoste pentru munca social-utila.

CAPITOLUL VIII - BIBLIOGRAFIE

1.Achim Gabriela "Construim jucandu-ne" - 1996;

2.Barbu Hristu "De la gradinita la scoala" - 1975;

Dima Silvia

3.Bontos Ioan "Pedagogia A.L.L. - 1994;

4.Chircev Anatolie "Stimularea potentialului creativ al copiilor in

contextul activitatilor din gradinita" -;

5.Constantinescu S. Paula "Creativitatea si formarea personalitatii crea-

tiv-obiectiv educativ major" - revista

"Invatamantul prescolar" nr.3-4 - 1996;

6.Culter R. Beverly "Puterea jocului" ;

7.Deac Elena "Organizarea interiorului gradinitei" - 1975;

8.Golu P. "Psihologia copilului"- Manual pentru scolile

normale - E.D.P. - 1991;

9.Ionescu Milia Elena "Stimularea potentialului creator al copilului"

revista "Invatamantul prescolar" nr.2-3 -1991;

10.Miclau M. Dumitru "Alternative educationale in invatamantul pre-

scolar" -revista "Invatamantul prescolar" nr.3-4

1991;

11.Necsu Ioan "Metode si tehnici de invatare eficienta"-1990;

12.Neagu D. "Gospodina si estetica locuintei"- Ed. Tehnica

1996;

13.Neagu D. "Natura ne daruieste jucarii" -Ed. I.Creanga

Bucuresti - 1986;

14.Nicola Ioan "Pedagogie" E.D.P. Bucuresti - 1994;

15.Oprescu Nicolae "Cunoasterea si tratarea diferentiata a copiilor

prescolari" - revista "Invatamantul prescolar

nr.3-4 - 1992;

16.Opris T. "Copilul , un creator" -Culegerea de materiale

didactice - 1984;

17.Paisi Lauarescu "Ghid pentru cunoasterea nivelului de dezvol-

tare psihica a copilului prescolari"-revista

"Invatamantul prescolar" nr.3-4 - 1996;

18.Paunescu C. "Copiii rasfatati" -1960;

19.Petrica Maria "Metodica predarii activitatilor manuale in

Petre Maria gradinita de copii" - 1969;

20.Petrutiu L. "In lumea papusilor" - 1987;

21.Plopeanu A. "Activitatile alese - activitati preferate de

copii" - 1991;

23.Pop E. "Cultivarea spiritului de creativitate prin acti-

vitatile manuale" - Copilul si mediul social -

1980;

24.Popescu M. "Modalitati de utilizare a unor materiale din

natura" - 1980;

25.Radulian Virgiliu "Pentru un invatamant al inaltei umanitati si

culturi" - revista "Tribuna invatamantului" -

1990;

26.Radu F. "Contributia activitatilor practice la pregatirea

mainii pentru scris" - Invatamantul prescolar

si scolar -1978;

27.Saila G. "Ce pot face doua maini dibace ?" -1989;

28.Serdean I. "Metodica predarii lucrului manual la clasele

Ditulescu F. I-IV" -E.D.P. -Bucuresti -1992;

29.Schiopu Ursula "Psihologia varstelor" E.D.P. Bucuresti- 1981;

30.Sincan Eugenia "Continuitatea dintre invatamantul prescolar-

primar"- revista "Invatamantul prescolar"

nr.1-2 - 1992;

31.Stefan M. Veronica "Ghid pentru cunoasterea nivelului de dez-

voltare psihica a copilului prescolar"-revista

"Invatamantul prescolar" nr.3-4 - 1996;

32.Toma Mihaela "Scoala Waldorf proces educativ conform

aptitudinilor copiilor"-revista "Invatamantul

prescolar" -nr.1-2 - 1993;

33.Vinte B. Agnes "Rolul jocului in educatia intelectuala. De la

gradinita la scoala";

34.Zubascu Ioan "Copilul un creator" -Culegere de materiale

metodice - 1984;

35.X X X Programa activitatii instructiv- educative in

gradinita de copii - 1993;

36.X X X Programa pentru invatamantul primar clasele

I-IV - 1995;

37.X X X Pregatirea pentru scoala in gradinita de copii-

Ed. Tribuna invatamantului