Educarea limbajului in cadrul activitatilor didactice din etapa a III-a si activitatilor de dupa-masa

Educarea limbajului in cadrul activitatilor didactice din etapa a III-a si activitatilor de dupa-masa

Educarea conduitei verbale a prescolarului constituie o premisa psihopedagogica a pregatirii lui pentru scoala. In aceasta perspectiva intreaga experienta instructiv-educativa din gradinita atesta posibilitatea si utilitatea cultivarii limbajului oral, in stransa legatura cu dezvoltarea operatiilor gandirii, efectuandu-se exercitii de pronuntare, de povestire, de exprimare si de conversatie. Accentul principal in cadrul activitatilor complementare si al activitatilor didactice de dupa-masa, in aceasta privinta l-am pus pe activitatile comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare ordonata a gandurilor, de insusire treptata a structurii gramaticale a limbii materne, toate acestea constituind premise ale unei rodnice activitati de invatare pentru scoala.

Cunoscand importanta limbajului in procesul comunicarii copilului cu persoanele din jur, in activitatea de cunoastere a realitatii, in dezvoltarea proceselor psihice, precum si in educarea limbajului reproductive, in asa fel incat copilul sa-si exprime cu usurinta impresiile, gandurile, sa redea in mod inteligibil, cursiv si logic, o poveste, un basm cunoscut, o intamplare sau un fapt trait, auzit de la altii sau imaginat de el, consider ca un rol important in realizarea acestui lucru il au in cadrul activitatilor alese jocurile distractive, jocurile concurs, dramatizarile, auditiile, vizionarile, sezatorile.

Pentru verificarea eficientei povestirilor sub raportul coerentei si inlantuirii logice a continutului, al identificarii personajelor, al folosirii expresiilor literare si al valorificarii educative a continutului sunt bine venite concursurile sub forma de joc, de exemplu: ,,Cel mai bun povestitor".

Am organizat cu grupa pregatitoare un astfel de concurs cu premii, in care am urmarit obiectivele mentionate mai sus.

Am constatat ca povestile cu un continut asemanator cu cele ce se petrec in viata sunt atractive pentru copii, ca ei isi dau seama ca izbanda este de partea celor cinstiti si buni si ca cei rai si lacomi sunt pana la urma infranti, asa cum s-a intamplat in povestile: ,,Alba ca zapada si cei sapte pitici", ,,Capra cu trei iezi", ,,Fata mosului si fata babei" care in concursul nostru au avut mare succes.

Prin jocurile-concurs ,,Ghici, ghicitoarea mea" am constatat ca prescolarii grupei pregatitoare poseda cunostinte variate despre lumea inconjuratoare, un vocabular necesar intrarii in scoala si putere de redare a cunostintelor si de exprimare corecta prin prezentarea ghicitorilor.

Exemple de ghicitori care au fost prezentate de copii Ia concurs:

Urechi are, dar n-aude,

Cu trei mii de sulite. (Ariciul)

Cand il arunci in sus e alb;

Cand cade jos e galben. (Oul)

Cine umbla pe carare

Cu casuta in spinare? (Melcul)

Campul alb, oile negre,

Cine le paste, le cunoaste. (Cartea)

Jocurile distractive folosite in cadrul activitatilor alese au avantajul ca invioreaza copiii, le provoaca stare accentuata de veselie si buna dispozitie, le influenteaza in bine starea organismului, conduita verbala in folosirea acestor jocuri fiind exprimata printr-o forma de odihna activa.

Exemple de jocuri distractive in cadrul carora se foloseste si exerseaza cu preponderenta limbajul: ,,Alo, alo, aici este prietenul tau?", ,,Ghiceste cuvantul ales!", ,,Iepurele si ogarul", ,,Telegraful defect", ,,Vanzatorul".

Auditiile pentru copii constituie o forma de amuzament, mai ales atunci cand prin continutul lor se realizeaza acest scop.

Prin toate tipurile de auditii: radiofonice, de discuri, benzilor de magnetofon, auditii cu caracter distractiv se solicita mult perceptia si atentia auditiva a copilului.

La audierea unor discuri cu povesti, copiii pot fi antrenati verbal pentru a asigura participarea mai directa a acestora, de pilda in audierea basmului ,,Alba ca zapada si cei sapte pitici" copiii sunt solicitati cu cantecul piticilor, a miscarilor unor personaje, redarea onomatopeelor animalelor din poveste.

Dramatizarile reprezinta punerea in scena a povestirilor cunoscute de copii cu scopul de a adanci impresiile dobandite prin povestire si de a retrai viata si framantarile personajelor. Dramatizarea are un rol foarte important in educarea limbajului, deoarece ii deprinde pe copii sa foloseasca limba, sa-si stapaneasca miscarile si-i invata sa-si exteriorizeze sentimentele, sa exprime intentiile si actiunile caracteristice unui anumit personaj pe plan verbal.

Exemple de dramatizari desfasurate cu grupa pregatitoare: ,,Casuta din oala", ,,Ridichea uriasa", ,,Manusa", ,,Ursul pacalit de vulpe", ,,Oul nazdravan", ,,Cei trei purcelusi".

Vizionarile de diafilme, de filme pentru copii, de emisiuni de televiziune, spectacole de teatru aduc de asemenea o contributie insemnata in educarea limbajului prescolarilor in masura in care se prezinta un comentariu interesant si accesibil sau in cazul filmelor sonore sau al teatrului de papusi, prin dialogurile ce le cuprind. Desi in timpul auditiilor si al vizionarilor atitudinea copiilor este relativ pasiva din punct de vedere al practicarii vorbirii, valoarea deosebita a acestor mijloace rezida in faptul ca ele reprezinta o sursa inepuizabila de cuvinte noi, de constructii variate, de expresivitate in vorbire.

Din aceasta cauza in alegerea diafilmelor, a filmelor si a spectacolelor de teatru (in gradinite in special de papusi si de umbre), este pus pe prim plan criteriul valorii materialului verbal, bineinteles fara a neglija valoarea artistica, valoarea educativa, accesibilitatea.

Exemple de vizionari: ,,Cenusareasa", ,,Lebedele", ,,Capra cu trei iezi", ,,Scufita Rosie", ,,Puf alb si puf gri", ,,soricelul cel pestrit", ,,Cei doi amici" etc.

Sezatorile constituie serbari in miniatura. Ele sunt organizate intr-un cadru mai restrans cu o eficienta educativa deosebit de mane.

In cadrul sezatorilor, participantii isi aduc contributia pe plan verbal: recitari de poezii, cantece, snoave, ghicitori, scenete, dand astfel posibilitatea verificarii intregului bagaj de cunostinte acumulat de copii intr-o anumita etapa sau in legatura cu o anumita tema, consolidand si perfectionand astfel limbajul.

Exemple de sezatori practicate:

Sezatorile curente au un caracter spontan, ele dau posibilitatea copiilor sa participe liber, cu ceea ce doreste fiecare sa cante, sa recite o poezie, sa spuna o ghicitoare: sezatorile celor patru anotimpuri.

Sezatorile cu caracter festiv: ,,8 Martie" sau evenimentele din viata copiilor (sosirea copiilor grupei mici in gradinita, sarbatorirea copiilor care au implinit o anumita varsta in luna respectiva.)

Prin toate aceste tipuri de jocuri si programe distractive exemplificate in cadrul activitatilor complementare si a activitatilor de dupa-masa, alaturi de celelalte activitati libere obligatorii desfasurate in cursul zilei se contribuie la formarea, dezvoltarea si perfectionarea limbajului copiilor.