Familia in sala de grupa

Familia in sala de grupa

Cel mai puternic agent socializator in dezvoltarea copiilor, mai ales in perioada copilariei mici, este familia. In primii ani ai dezvoltarii copilului, familia este esentiala pentru dezvoltarea psihica a copilului si este o sursa primara de dragoste si afectiune. Familia este cea care trebuie sa implineasca aproape toate nevoile de crestere si dezvoltare, atat fiziologice, cat si psihologice ale copilului, nevoi care conditioneaza fundamental calitatea achizitiilor psihocomportamentale ulterioare. In familie, copiii castiga si dezvolta aproape toate achizitiile importante (psihomotorii, cognitive si afective), motiv pentru care evaluarea contributiei sau influentei familiei in dezvoltarea copilului fata de alti factori, cei genetici si sociali, este dificil de realizat. Factor esential in cresterea, dezvoltarea si educarea copilului, familia este cea dintai scoala in care copiii invata sa se comporte in viata si in societate.

Filozoful american John Dewey ne aminteste ca lectia cea mai grea pe care un copil o are de invatat este lectia vietii; daca nu reuseste la aceasta lectie, nu exista stiinta care s-o inlocuiasca.

Parintii sunt cei dintai educatori ai copilului lor pentru ca ei il cunosc cel mai bine inca din prima zi de viata, interactioneaza si comunica constant, sunt un model pentru copil. Ochiul educatorilor naturali, mama si tatal, ar trebui sa tina seama de o maxima valoroasa oricand si pentru oricine: "Ochiul dragostei este un gradinar bun".

Gradinita este principalul partener educativ al familiei, iar noul Curriculum pentru invatamant prescolar pune accent deosebit pe parteneriatul cu parintii, sublinind implicarea familiei nu doar indirect, printr-o participare financiara (sponsorizari, donatii), ci mai ales direct prin participarea in luarea deciziilor legate de educatia copiilor, prezenta lor la activitatile din sala de grupa si la viata gradinitei cu toate manifestarile ei.

Din ce in ce mai des se considera ca "Participarea efectiva a unor parinti ca voluntari, alaturi de educatoare la activitatea educativa din gradinita este o forma de parteneriat evoluata, care merita sa fie cultivata. Unii parinti vor ajuta facilitand desfasurarea activitatilor, altii vor conduce, asistati de educatoare, activitati pentru care au vocatie." (Mateias Alexandra, 2003)

Fiecare educator trebuie sa manifeste preocupare pentru a cunoaste mediul familial al copilului si natura influentelor educationale exercitate de parinti, pentru a tine seama de experienta de viata si de invatare acumulata de copil in familie, dar si pentru a construi un parteneriat educational. Este important sa cunoastem situatiile si evenimentele deosebite din familie: decesul unui parinte sau al unei rude apropiate, divortul, separarea de unul din parinti, parintele vitreg, actele de violenta sau de abuz. Toate au influenta asupra comprtamentului copilului. Este relevant sa cunoastem atitudinile parintilor fata de educatie, de disciplina, ca si asteptarile pe care le au de la gradinita.

Parteneriatul educator - parinte presupune o relatie de colaborare, adica munca in echipa pentru stabilirea unei strategii comune de educare a copilului. Cu cat cunoastem familiile mai bine, cu atat va fi parteneriatul mai eficient.

Iata cum puteti comunica eficient cu parintele despre comportamentul copilului pentru a incuraja colaborarea:

. Discutati deschis problemele de comportament.

. Folositi comunicarea asertiva.

. Criticati comportamentul copilului, nu copilul!

. Incercati sa obtineti parerea parintelui in legatura cu problema.

. Reactionati cu calm si concentrati-va pe ceea ce puteti face.

Incercati sa identificati solutii practice.

. Monitorizati impreuna cu parintele progresele copilului.

Strategii de comunicare formala: Familiile in sala de grupa

In unele gradinite parintii nu intra in sala de grupa decat cu ocazia sedintelor, a serbarilor sau cand se organizeaza activitati de asistenta, iar intalnirile dintre educatori si parinti, de cele mai multe ori, au loc in holul gradinitei. Parintii se simt intimidati, considera ca sala de grupa este un spatiu de influenta exclusiv al educatorului si se pot simti frustrati din urmatoarele motive: nesiguranta; teama de a nu gresi; nu vor sa creeze confuzii; cred ca nu au nimic de oferit; nu vor sa-i deranjeze pe copii si pe educator cand acestia lucreaza.

Pentru ca detin cele mai multe informatii despre copil, parintii trebuie considerati ca fiind specialisti in ceea ce priveste copiii lor si trebuie sa fie participanti activi la procesul de invatare.

Recomandare catre educator:

Chiar daca la inceput aveti impresia ca sunteti observat atent, iar parintele va urmareste gesturile, cuvintele, tonul vocii si va simtiti controlat, stanjenit, ganditi-va ca aceasta e doar o perioada de acomodare, iar in timp totul va fi firesc, natural. Crearea unei atmosfere de incredere reciproca, bazata pe comunicare sincera, necesita respect si din partea educatorului si din partea parintilor si se dezvolta in timp.

Ganditi-va cat de eficient poate fi lucrul in echipa cu unu, doi parinti in momentul cand copiii trebuie sa se imbrace, cand unul nu-si gaseste haina si plange, il cauta pe educator sa-i spuna. Altul si-a pus pantofii invers si-l vezi ca e gata sa se impiedice, unul nu poate sa se incheie la nasturi, altul vrea sa-ti spuna ca are o haina noua, unii vor sa-i legi la sireturi, altii se ascund si nu vor sa se imbrace, unul intreaba daca, acum, ca e imbracat, ,,O sa vina mama?" Fiecare copil are nevoie de atentie, fiecare vrea un raspuns la intrebari, fiecare copil este important. Dar activitatea parintilor in sala de grupa nu trebuie sa se reduca doar la astfel de momente.

Educatorul trebuie sa incurajeze parintii sa vina in sala de grupa, sa-i faca sa inteleaga ca sunt folositori, in orice moment al zilei. Unii parinti care incep programul mai tarziu, pot ramane in sala de grupa si pot participa la "Intalnirea de dimineata" ca invitati, apoi pot desfasura activitati pe Centre, pot construi puzzle sau pot citi copiilor povesti, dialogheaza manuind papusile pe degete, le demonstreaza cum se folosesc uneltele dintr-o trusa de mecanic, fac colaje sau jucarii, ajuta la pregatirea materialelor sau la repararea cartilor. Dupa-amiaza cand vin sa-si ia copiii, unii parinti petrec o ora alaturi de ei, observandu-i cum isi finalizeaza lucrarile, participa la proiectele lor, discuta cu ei despre ce au construit sau se implica in jocurile de rol si sunt "spectatori", "musafiri", "cumparatori", "pacienti".