Imbogatirea si actizarea vocabularului prin activitatile de tip scolar

IMBOGATIREA SI ACTIZAREA VOCABULARULUI PRIN ACTIVITATILE DE TIP SCOLAR

IPOTEZA CERCETARII

Studiul formelor in care se amnifesta limbajul copilului mic ca si cel al modului cum se pot dezvolta limbajul si comunicarea la acestia pare sa constituie o preocupare majora pentreu lingvistii din tara noastra cunoscand in ultimii ani o recuonsiderare si redimensionare a importantei reale pe care o are.

La nivelul invatamantului prescolar este necesara o foarte buna pregatire pentru ca educatoarea sa se poata orienta "printre teoriile psihologice si pedagogice moderne, astfel incat copii sa ajunga la varsta de 6-7 ani in clasa I, cu un suficient nivel de pregatire din punct de vedere al limbajului si al comunicarii".[1]

Adevarul actualeste ca pana tarziu se fac fgreseli elementare de ortografie, modul de exprimare este greoi si nu se stapanesc regului sintactice, nu se cunoaste sensul exact al multor termeni care circula curent, iar in comunicarea orala limba romana a inceput sa fie schingiuita fonetic.

Practica la clasa fundamentala teoretic mi-a permis sa fac urmatoarele constatari:

1. Este cert ca educatia limbajului si a comunicarii trebuie inceputa foarte de timpuriu atat de catre parinti, cat si prin institutiile obligate in educatie.

Exista premise psihologice favorabile pentru educatia limbajului, a comunicarii inca de la o varsta timpurie pentru crearea unei baze solide a predarii limbii materne in scoala sia aunei bune utilizari a limbii, comunicare in viata sociala si in activitatea practica de mai tarziu.

Este necesar sa reflectam, sa gasim sau sa adoptam masuri ameliorative privitoare la educatia limbajului sub toate aspectele.

Sa nu neglijam influienta enorma a factorilor purtatori ai mujloacelor de comunicare care devin modele pentru copii si elevi: domenii ca atare (parintii, psihologii, vorbitorii de la radio si de la releviziune, redactorii de articole de presa si autorii de publicatii pentru copii si nu in ultimul rand educatoarele si profesorii.)

Daca aceste "modele" sunt defectuoase si procedeele educative din gradinita si din scolala vor avea un efect minim sau pot fi contracarate.

Pornind de la constatarile aratate precum si se la problematica implicata de aspectele lexicale la prescolari am pornit de la premisa ca munca cu vocabularul nu trebuie socotita terminata odata cu explicarea amanuntita a cuvintelor necunoscute, ci trebuie continuata ana cand acestea sunt integrate in vocabularul activ al copiilor, pana cand le folosesc corect in vorbire.

Astfel mi-am propus sa demonstrez ca daca imbogatirea vocabularului prescolarilor se realizeaza prin explicarea si insusirea constienta a semnificatiei cuvintelor nou intalnite de catre acestia in activitatile din gradinita atunci se poate realiza optimizarea comunicarii verbale dintre copii si cei din jurul lor.

Am incercat sa-mi structurez activitatea dupa urmatoarele cerinte:

I Respectarea caracteristicilor limbajului - la aceasta varsta decurgand din insusi caracterul concret - situativ al gandirii.

II Insusirea constienta si activa a cunostintelor pentru ca ele sa poata deveni adevarate instrumente de comunicare, de exprimare a ideilor atat in planul limbajului exterior cat si a celui interior.

III Supunerea cuvintelor unui proces de repetare, de fixare a cestor conditii si contexte variate pentru ca acestea sa imbogateasca vocabularul activ al copilului.

Prima cerinta presupune ca nici o activitate in care se urmareste imbogatirea vocabularului nu poate fi desfasurata in absenta unui material concret - intuitiv. Indiferent de partea de vorbire ce o reprezinta, de rolul ei semantic, un simplu cuvant, o simpla expresie sau figura de stil se fac cunoscute si intelese cu ajutorul materialului didactic.

A doua cerinta reperezinta necesitatea ca fiecare cuvant sa fie mai intai inteles. Invatarea mecanica a unor cuvinte nu va da nici un fel de roade.

Se impune deci folosirea acelor metode si procedee ce vor conduce spre insusirea constienta a cuvintelor.

Aceasta cerinta implica totodata actitudinea activ-participativa a copilului prescolar in fata noului, astfel trebuie stimulata la copil tendinta de a sesiza cuvinte necuoscute si de a intreba care le este semnificatia, de a incerca sa o descopere cu ajutorul materialului si facand apel la experienta lui de viata, la cunostintele dobandite anterior.

A treia cerinta reflecta atitudinea educatoarei. Aceasta trebuie sa puna cat mai des copilul in situatia de a se exprima si mai ales de a intrebuinta cuvinte noi. Privita din acest unghi fiecare activitate poate reprezenta un prilej de invatare a noi cuvinte, dar si de exersare si fixare a cuvintelor noi.

2. TEMATICA CERCETARII

Pentru a sustine cele de pana acum mi-am propus sa realizez o cercetare de tip constatativ-ameliorativ desfasurata pe parcursul unui an scolar pe o grupa de 20 de copii in varsta de 5-6 ani majoritatea (16 dintre ei) venind din familie, deci fiind pentru prima data intr-un cadru organizat la gradinita si numai 4 copii avand continuitate.

Prin cercetarea de tip constatativ am urmarit cunoasterea si descrierea modului in care activitatile de tip prescolarcontribuie la imbogatirea si activizarea vocabularului.

CONTINUT

Sub aspect lexical cercetarea de tip constativ- ameliorativ a permis imbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor cu:

substantive comune care exprima notiuni cu un grad mai mare de generalizare (despre obiecte, fiinte, fenomene ale naturii, categorii sociale), trasaturi de caracter, norme de comportare, sentimente, relatii umane

- substantive proprii care denumesc fiinse, nume de localitati, importante nume cu caracter geografic, nume al unor obiective socio-economice cunoscute de copii, al unor evenimente importante, al unor eroi ai neamului nostru

adjective care exprima insusiri referitoare la forma (rotunda, ovala, patrata, triunghiulara, dreptunghiulara), marime (mare, mijlocie, mic), dimensiune (lung, lat, scurt, ingust), ordinea obiectelor sio fiintelor (primul, ultimul), culori si nuante (rosu, galben, albastru, verde, negru, alb, maro, portocaliu, violet, bej), trasaturi pozitive si negative de caracter (curajos, cinstit, bun, lenes, rau, egoist)

numerale cardinale (unu-zece) si ordinale (primul . al zecelea, ultimul)

verbe care exprima actiuni efectuate de copii in familie, in gradinita, in mediul inconjurator precum si ale adultilor in unele domenii de activitate, efecte ale unor fenomene ale naturii (ploia cade, vantul sufla, fulgii de zapada cad, plutesc in aer)

adverbe si locutiuni adverbiale care exprima: stari sufletesti (vesel-trist), trasaturi pozitive si negative de caracter (bun, rau, curajos, fricos, harnic, lenes), pozitii ale obiectelor in spatiu (aproape, departe, deasupra, dedesupt, stanga, dreapta, inainte, inapoi), timpul cand se petrece actiunea (devreme, tarizu, azi, maine, poimaine)

prepozitii simple si dezvoltate (pe, sub, despre, de pe, la)

conjunctii si locutiuni conjunctionale (daca, desi, pentru ca, sa)

4. METODE IMPLICATE IN CERCETAREA FORMELOR SI MODALITATILOR DE IMBOGATIRE SI ACTIVIZARE A VOCABULARULUI LA PRESCOLARI

Data fiind importanta aspectului studiat am recurs la folosirea mai multor metode - unele clasice altele moderne, unele specifice muncii cu prescolarii, altele adaptate.

Metoda chestionarului folosita in momentul initierii cercetarii a fost aplicata parintilor copiilor (fiind cunoscuta contributia mediului familial la dezvoltarea vorbirii copiilor) si care a vizat urmatoarele aspecte:

Gradul in care il preocupa limbajul copiilor

Implicarea parintilor in jocurile copiilor

Timpul acordat pentru discutii, explicatii cu copilul

Cum procedeaza pentru imbogatirea vocabularului?

Interesul acordat dialogului parinte-copil

Daca solicita copilul sa povesteasca intamplari, vise, imagini, programe vizionate

Cine considera ca trebuie sa se ocupe de dezvoltarea limbajului copilului

Chestionarul cuprinzand intrebari inchise (cu 3 posibilitati) dar lasand libertatea altor opinii pentru fiecare intrebare a fost distribuit parintilor celor 20 de copii identificarea prin semnatura fiind facultativa.

Astfel am facut urmatoarele cponstatari de care am tinut seama ulterior: pe toti parintii ii preocupa limbajul copilului dar numai 12 parinti (60%) se joaca cu copilul frecvent, iar 2 parinti (10%) se joaca foarte putin mai mult supraveghindu-i, iar 6 parinti (30%) nu se implica in nici un mod in jocurile copiilor.

Cei mai multi 14 parinti (70%) acorda foarte putin timp pentru discutii, explicatii mai ales in timpul drumului de la si spre gradinita, ceilalti 6 (30%) considera ca discuta suficient de mult cu copii.

Pentru imbogatirea vocabularului cei mai multi 16 (80%) ii lasa pe copii sa sesizeze cuvintelse noi si sa ceara explicatii, 2 (10%) le explica cuvinte cu ajutorul dictionarului, iar 2 (10%) nu au raspuns.

Interesul acordat dialogului parinte - copil este mediu 10 (50%) sunt foarte interesati de discutiile cu copii, iar ceilalti 10 (50%) considera aceste dialoguri nesemnificative (si pe fondul lipsei de timp).

O parte relativ mica (8 parinti reprezentand 40%) solicita copii sa povesteasca.

Toti considera ca educatoarele sunt cele care trebuie sa se preocupe de dezvoltarea limbajului, iar 5 (25%) considera ca si familia trebuie sa se implice in aceasta activitate.

Observarea - am folosit-o atat ca metoda de colectare a datelor cat si ca tehnica de licru pentru verificarea ipotezei.

Cu alte cuvinte, prin aceasta metoda am contribuit la formarea deprinderilor de a structura mesaje coerente care sunt concretizarea verbala a cunoasterii. Dezvoltarea exprimarii este strans legata de cultivarea spiritului de observatie in procesul observarii care impleteste cunoasterea senzoriala cu cunoasterea rationala.

Spre exewmplu pentru a descrie un aspect al realitatii "Prima zi de iarna" am indrumat copii sa-l observe metodic - organizat. Pe parcursul observarii copii s-au documentat adunand o serie de informatii.

Astfel, copii au folosit un vocabular bogat, chiar expresiv "cer plumburiu", "dansul fulgilor de nea", copaci golasi", "copii veseli si zburdalnici".

Ca un obiectiv prioritar al activitatii desfasurate de mine i-am pus pe copii permanent in contact cu viata, cu natura, cu specificul relatiilor sociale pentru ca, nemijlocit sa-si exercite spiritul de observatie, logica si priceperea de a-si exprima corect in cuvinte observatiile si concluziile scoase din aceste observatii.

In mod practic am realizat orientarea observatiei copiilor prin stabilirea unor obiective concrete sau prin intrebari.

Spre exemplu, cunoasterea realitatii poate fi supusa observatiei unui animal domestic - cainele poate fi dirijata fie prin fixarea urmatoarelor obiective pe baza unei ilustratii, a unui exemplar impaiat sau chiar a unui animal bland, viu:

priviti cu atentie aspectul general

observati forma capului, a trunchiului, apicioarelor

observati ce si cum mananca

spuneti pe baza celor observate cu cine se intovaraseste si daca este folositor omului

observatia se poate realiza si prin dialog in cadrul caruia am abordat obiectivele activitatii intuitive de mai sus sub forma unor intrebari puse succesiv si alternand cu raspunsurile copiiilor:

I: Ce puteti spune despre felul cum arata cainele?

R: Cainele este un animal frumos.

Cainele arata infricosator.

I: Cum este capul cainelui?

R: Cainele are cap mic.

I: Ce forma are capul?

R: Capul cainelui este putin alungit.

I: Cum sunt urechile cainelui?

R: Cainele are urechi mici si, de obicei sunt ciulite.

I: Cum este trunchiul sau?

R: Corpul cainelui este subtire si lunguiet.

In observatia dirijata in acest mod interactiunea dintre cuvantul meu si intuitie are ca efecte concrete pe de o parte mentinerea mereu vie a atentiei copiilor si concentrarea ei in mod succesiv asupra unor aspecte ale realitatii observate, pe de alta parte fixarea elementelor corespunzatoare de limbaj (de exemplu: alungit, ciulit, trunchi) odata cu senzatiile si perceptiile respective.

Pentru a realiza aprofundarea cunoasterii realitatii intuite am orientat atentia copiilor spre compararea observatiilor analitice folosind aceeasi tehinica a formularii de obiective sau de intrebari.

Ce constatati in legatura cu marimea cainelui in comparatie cu pisica?

Cum este colorata blana cainelui comparativ cu aceea a pisicii?

Cum este capul cainelui fata de cel al pisicii?

Care sunt deosebirile privind urechile, ochii, botul?

Invatandu-i pe copii sa observe in acest mod le-am educat deprinderile de a percepe mediul inconjurator si de a exprima observatiile lor in comunicarile verbale coerente. Descompunerea intregului in parti cunoasterea rolului fiecarei parti in cadrul ansamblului, sesizarea legbaturilor intre parti, surprinderea raprtului cu mediul inconjurator duc pe parcursul observatiei la dezvoltarea spiritului de observatie, a gandirii si posibilitatile de exprimare a copiilor, toate acestea contribuind la verificarea ipotezei initiale.

Imbogatirea si activizarea vocabularului, realizarea unor descrieri sau naratiuni inseamna de fapt acumulare de informatii prin intuirea activa si sistematica a mediului inconjurator. Deprinderea copiilor cu tehnica observarii analitico-sintetice a realitatii se poate realiza in cadrul unor activitati diverse: vizite si excursii, activitati pe sectoare si arii de stimulare, experiemente in cadrul unor activitati, intuirea tablourilor, obiectivelor, vizionarea dispozitivelor, diafilmelor, filmelor.

Pnetru formarea si dezvoltarea capacitatii copiilor de a observa si a exprima corect observatiile, impresiile, reactiile afective ale copiilor am apelat la o serie de exercitii:

Aflarea cuvintelor care exprima actiuni, nume, calitati pe baza dezvoltarii anumitor realitati. Exercitiul consta in concentrarea atentiei coppilor asupra unor aspecte ale fiintei, obiectului, fenomenului, evenimentului observat si gasirea de catre ei a cuvintelor potrivite aspectelor respective.

De exemplu, observand siluieta unui bloc, copii au cunoscut succesiv anumite elemente constitutive ale sale:

-Stiti cum se numeste aprtea care este mai mult de jumatate ingropata in pamant? (fundatie, temelie)

Cum de numeste randul ridicat pe temelie? (parter)

Cum numim randurile suprapuse? (etaje)

Cum numim camerele in care poate locui o familie? (apartamente)

Gasiti cuvinte potrivite pentru a spune cum este acest apartament (mare, spatios, luminos, confortabil).

Acest exercitiu de imbogateste, constientizeaza si activizeaza vocabularul in stransarelatie cu perceperea realitatii.

Gasirea de analogii pentru relatii indicate

Cu cine seamana acest bloc inalt? (cu un turn)

Cu ce puteti compara forma acestui deal? (campie)

Exercitiul solicita contemplarea vie a realitatii observate si, implicit cultivarea exprimarii plastice prin activizarea si corelarea prin activizarea si corelarea cunostintelor, impresiilor, cerinta importanta a structurarii experientei de viata in diverse forme ale comunicarii verbale.

Formularea propozitiilor pe baza de intrebari

Intrebarile se refera la diverse aspecte ale obiectului, fiintei, privelistii sau fenomenului observat. De exemplu:

I: Cum creste tulpina bradului?

R: Tulpina bradului creste drept ca lumanarea.

I: Cum sunt frunzele bradului?

R: Bradul are frunze mici, subtiri ca niste ace.

I: Ce culoare au frunzele coniferelor?

R: Culoarea frunzelor coniferelor poate fi verde-inchis sau verde -argintiu.

Alcatuirea unor scurte compozitii inchegate dupa intrebari

Am gandit intrebarile astfel incat sa poata inlesni un raspuns inchegat. Ele s-au referit la aspecte prezentate nemijlocit in fata copiilor si la ilustratii, tablouri.

Exemplu: I: Ce fac copii in curtea gradinitei?

R: Copii se joaca in curtea inzapezita.

I: Cum se joaca ei?

R: Unii alearga si se bat cu bulgari de zapada.

Altii se straduiesc sa faca un om de zapada.

I: Cum se manifesta copii in timpul jocului?

R: Toti copii sunt veseli si sanatosi.

Raspunsurile la intrebari au legatura intre ele constituind o microcompozitie izvorata din observatiile copiilor care ar putea avea titlul: Iarna in curtea gradinitei.

Alcatuirea unei sinteze partiale sau finale dupa un plan de observare dat

Sinteza este o comunicare alcatuita din mai multe propozitii structurate simultan cu etapele observarii (intuirii).

Astfel, pentru "vita-de-vie" am avut in vedere urmatorul plan:

a)     aspectul plantei

b)     partile componente si caracteristicile lor (radacina, tulpina, frunzele, fructele)

c)     solul pe care se dezvolta

d)     raspandire

Desfasurand activitatea in clasa pe baza unor tablouri, copii au constientizat anumite aspecte concretizandu-se prin verbalizarea succesiva observatiilor solicitate de fiecare din punctele planului de observare.

Am obtinut: vita-de-vie.

Vita-de-vie este o planta agatatoare.

Radacinile acestei plante sunt puternice si adanc infipte in pamant. Tulpina este lemnoasa, lunga si subtire. Din ea dau in fiecare primavara lastari cu frunze mari. Fructele vitei-de-vie sunt strugurii alcatuiti din boabe care au un suc dulce si aroma placuta.

Vita-de-vie creste pe un teren argilos-nisipos, se cultiva in multe locuri de pe glob si in tara noastra.

6. Consemnarea verbala a observatiilor sub forma calendarului naturii si reprezentarea prin desen a principalelor caracteristici observate.

Exemplu: Dimineata a fost ger. Ferestrele clasei aveau flori de gheata. Mai tarziu a inceput sa ninga.

7. Formularea de intrebari pentru propozitii date.

Exemplu: 1. ( . . ..?) 1. Calul este un animal domestic.

2. ( . . ?) 2. El traieste pe langa casa omului.

3. ( . . . ?) 3. Se hraneste cu iarba, fan si ovaz.

Acest exercitiu activeaza gandirea in procesul observatiei, puterea de a argumenta, de a stabili legaturi intre diferite cunostinte.

8. Formularea de titluri pe baza unui grup de propozitii:

De exemplu: Astazi este o zi geroasa. Cerul este limpede ca oglinda. Zapada scartie sub picioare. Un vant parca ascutit ca biciul atinge obrajii si urechile. Aerul este rece.

Titluri posibile: "Iarna", "Zi geroasa".

Exercitiul contribuie la dezvoltarea spiritului de sinteza necesar in realizarea comunicarii. Aceste exercitii sunt numai cateva din cele pe care le-am folosit in procesul de cunoastere in care i-am antrenat pe copii in studiul interdisciplinar si au constituit modalitati didactice operante pentru imbogatirea si activizarea copiilor si implicit pentru pregatirea lor intelectuala.

Explicatia prin argumentele sau prin exemplele concrete am folosit-o in special in intelegerea logica a sensului unor cuvinte precum si la desele intrebari puse de copii.

Astfel, dupa folosirea de catre mine intr-un context nesemnificativ a cuvantului "alpinist" dupa un anumit timp am fost intrebata de catre un copil: "De ce albinistii erau imbracati asa?" Am realizat ca pe plan mental cuvantul "alpinist" nu avusese reprezentare ci numai invelisul sonor pe care, de la "albina" il asociase cu "alpinist". Am incercat atunci sa-I explic sensul logic de la "alpinist" (montan). Am folosit ca material ajutator cateva tablouri (ilustratii).

Pentru explicarea unor cuvinte nou intalnite este necesar sa se foloseasca o serie de mijloace de invatamant cu sunt: tablourile, diapozitivele si filmele didactice.

In unele cazuri in realizarea explicatiei i-am antrenat si pe copii prin intrebari alternand cu raspunsuri.

Utilizarea metodei a implicat folosirea urmatoarelor verbe: a distinge, a stabili, a demonstra, a aplica, a discrimina, a compara.

Conversatia este metoda care nu a lipsit din activitatile care au vizat atat imbogatirea cat si activizarea vocabularului. Chiar si atunci cand se utilizeaza si alte modalitati (observarea, explicatia) conversatia este permanent utilizata. Conversatia se poate utiliza in doua variante:

a)     pentru reactualizarea unor cunostinte dobandite anterior

b)     pentru cautarea unor " adevaruri" prin efortul meu si al copiilor.

Cea de-a doua varianta, conversatia euristica dispune de mari valente pe linia dezvoltarii personalitatii copiilor pentru ca inlesneste antrenarea lor activa in observarea si cercetarea mediului inconjurator, le dezvolta gandirea, formeaza posibilitati de exprimare de a utiliza dialogul, le educa increderea in propriile forte si curajul de a manifesta in public.

Povestirea (ca varianta a expunerii) este o metoda cu pondere ridicata in activitatile din gradinita, povestirile educatoarei constituind o eficiraenta modalitate de imbogatire a vocabularului, iar povestirile copiilor un mijloc de eficient de activizare a vocabularului.

Rolul povestirilor este deosebit de important: ele ofera copiilor posibilitatea de a invata sa inteleaga gandurile si sentimentele oamenilor prin folosirea cuvantuuli si imaginii artistice, il familiarizeaza cu structura limbii, cu bogatia formelor sale gramaticale, cu frumusetea si expresiuvitatea limbii contribuind astfel la dezvoltarea limbajului si a gandirii lui.

"Prin povestile spuse de adulti, patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii falimiale, cat si ale celei literare. Copilul isi poate insusi astfel expresii precise, uneori poetice, epitete artistice, formule stereotipe specifice stilului, povesti si odata cu acestea forme flexionare sau grupuri sintactice care, in masura in care sunt corecte in limbajul adultului, dezvozvolta vorbirea corecta a copilului si ii transmite diverse mijloace stilistice din vorbirea adultului."[2]

Copii ascultand povesti sau basme intalnesc noi si noi expresii care, odata cunoscute devin un bun al lor. Ei memoreaza cuvintele cu care incep si se termina basmele, cat si expresiile care se repeta in basme si astfel limba literara si populara cu expresiile ei proprii intra in limbajul curebt al copiilor.

In activitatea de povestire cu tema "Scufita Rosie" de Ch. Perrault copii si-au imbogatit vocabularul cu cuvintele: zapusala, siret, zglobie, sforaia de se cutremurau peretii.

Pentru a usura procesul explicarii si insusirii cuvintelor noi acestea au fost cunoscute de catre copii in zilele anterioare in cadrul jocurilor si activitatilor alese, constientizarea lor fiind usurata si de materialul intuitiv folosit.

Povestirile educatoarei constituie metodele de exprimare verbala, cursiva, coerenta pentru copii.

In activitatea de povestiri "Coliba iepurasului" realizata in etapa activitatilor complementare am folosit urmatoarele materiale: o macheta a colibei unui iepuras, iar casuta de gheata a vulpii realizata din plastic si expandat.

Clasa asa pregatita le-a captat atentia si le-a mentinut interesul pe parcursul povestirii. Pe masura ce expuneam continutul povestii, celelalte personaje (jucarii din clasa) au prins viata actionand fiecare conform rolului atribuit de text. Prezenta fiecarui personaj si actiunea fiecaruia au permis copiilor sa traiasca din plin actiunea povestii si, in acelasi timp sa-si exerseze vorbirea.

Copii memoreaza cu placere formulele cu care incep si se termina basmele, de cele mai multe ori ii fascineaza prin elementele pline de umor pe care le cuprind: "De cand scria musca pe perete, Mai mincinos cine nu crede"[3], ele fiind mult mai accesibile varstei prescolare datorita constructiei pe baza prozei ritmate si a versurilor "Si unde n-am incalecat pe o capsuna si v-am spus o mare si gogonata minciuna".

Alte formule concepute pe baza descrierii naturii nerenuntandu-se la ceea ce este specific basmului nu pot fi memorate de catre copii. Ele produc insa un efect deosebit asupra acestora prin frumusetea limbii folosite.

"Cica intr-o iarna pe cand zapada cadea din inaltul nemarginit al cerului, in fulgi mari si pufosi, o imparateasa sta intr-un jilt si cosea anga o fereastra cu pervazul negru de abnos."[5]

Textul nu ramane insa nevalorificat datorita bogatiei de cuvinte cu care copilul isi largeste fondul lexical: jilt, pervaz, abanos, precum si frumusetii constructiei "inaltul nemarginit al cerului".

Nu sunt lipsite de frumusete artistica nici formulele care nu au nimic specifice basmului: "Era nespus de frumos la tara! Era vara! Secara se intinde galbena ca aurul, ovazul era verde. In livezile inflorite fanul fusese adunat in capite. In jurul lanurilor si al livezilor se intindeau paduri mari, la umbra carora se ascundeau lanuri adanci."[6]

Epitetul "nespus" de frumos inlocuieste forma de superlativ absolut dand frumusete nebanuita textului. Cu ajutorul meu copii au inteles frumusetea limbii si sirul epitetelor: secara "galbena", ovaz "verde", livezi "inflorite", paduri "mari", lacuri "adanci", au inteles sensul comparatiei secara "galbena ca aurul".

Toate acestea pentru imbogatirea, activizarea si nuantarea vocabularului copiilor.

Basmul cuprinde nenumarate si variate forme de exprimare care pot fi intelese de catre copii in exprimarea lor ulterioara. In acest sens Ion Creanga ofera literaturii noastre numeroase scrieri care sunt in totalitate accesibile copiilor. "Mosneagul fiind un gura casca . se uita in coarnele" (babei); fata babei "se alinta cum se alinta cioara-n lat"; lupul se gandea sa "pupe iezii" si de aceea "trageau cu urechea", iar cruzimea indemna "sa faca mai mult in ciuda caprei".[7]

Zicatorile fac scrierile lui Ion Creanga mai vii, mai antrenante: "Sunt cinci degete la mana si nu seamanpa unul cu altul", "fuga-i rusinoasa, dar sanatoasa".

Ion Creanga are o adevarata placere pentru efectele sonore ale cuvintelor (gogalt, manca lupul sarmale), placere care il obliga pe cel mic sa imite folosind aceeasi sonoritate care da frumusete vorbirii copiilor.

Ceea ce recepteaza cu usurinta copii din scrierile lui Ion Creanga sunt numeroasele parti dialogate:

"Fata frumoasa si harnica, fie-ti mila de mine si ma ingrijeste, ca ti-oi prinde si eu bine vr-odata",

"Da! Cum nu! (zise fata babei) mi-oi festeli eu manutele taticutii si a mamicutii. Multe slugi ati avut ca mine!"

Din exemplele date reiese rolul deosebit pe care il au povestirile educatoarei in imbogatirea vocabularului copiilor.

O metoda tot atat de eficienta pentru activizarea vocabularului o constituie povestirile copiilor fie dupa ilustratii, fie cu inceput dat sau dupa modelul educatoarei.

Din discutiile cu mai milti invatatori de la clasele I a reiesit faptul ca unii copii nu pot expune cu usurinta povesti sau intamplari din viata lor. De aici, necesitatea deprinderii copiilor sa povesteasca logic inca de la varsta prescolara.

Stimularea imaginatiei creatoare a copiilor in planul verbal am realizat-o prin planificarea unei serii de povestiri abordate intr-o maniera care sa permita manifestarea propriilor aprecieri si atitudini ale copiilor fata de personaje si faptele lor.

Povestirile create de copii exerseaza capacitatea de a imagina o situatie originala intr-o situasie conflictuala, de a verbaliza independent.

Intereseaza nu valoarea povestirii ca valoare literara, cat mai ales actiunea de compunere, de creatie verbala proprie copilului care sa conduca la capacitatea de a realiza independent o povestire.

Am urmarit sa-i deprind pe copii sa povesteasca intr-o succsiune logica ceea ce au vazut sau au auzit, sa compuna si sa expuna povesti scurte despre ceea ce vad intr-un sir de ilustratii sau intr-un singur tablou, sa constituie povestiri al caror inceput este dat de mine valorificand experienta personala, jocurile, munca, impresiile si intamplarile din viata lor.

Printr-un antrenament permanent am reusit sa-i deprind pe copii sa se desprinda de model, sa povesteasca curgator, logic folosind un vocabular adecvat.

In desfasurarea activitatii cu tema "O intamplare din viata mea" am plasat actiunea intr-o statiune de munte redand unele aspecte dintr-un concediu cu intamplari din excursie. Majoritatea copiilor isi petrec concediul la mare sau la munte si in felul acesta reusesc sa-si aminteasca cate o intamplare si sa o povesteasca cu multa imaginatie colegilor.

Povestirile lor le-au imitat modelul tinand seama de locul unde au fost in concediu, dar fiecare si-a adus aportul sau de originalitate valorificand impresii personale.

In desfasurarea povestirii "O fapta buna" copii au fost anuntati sa asculte povestea mea dupa dupa modelul caruia sa alcatuiasca si ei o poveste.

Modelul prezentat a fost inregistrat cu ajutorul casetofonului.

"Intr-o zi de vara doi frati (un baiat si o fetita) au plecat la plimbare in padure. In padure s-au jucat, au cules ciuperci, au intalnit mai multe vietiutoare printre care un pui de caprioara bolnav. Copiii s-au gandit sa faca o fapta buna si au luat puiul de caprioara la ei acasa. Puiul de caprioara s-a facut bine, a crescut mare si, multumita copiilor s-a putut intoarce in padure."

Am precizat copiilor ca trebuie sa alcatuiasca o poveste diferita de a mea.

In poveste trebuie sa foloseasca si dialogul si sa dea nume personajelor. Au povestit mai multi copii.

Halip Ioana povesteste: "Intr-o iarna geroasa mergeam la gradinita. Pe drum am gasit un catelus inghetat de frig. Am rugat-o pe bunica sa-l luam acasa. Mi-a dat voie si ne-am intors cu catelusul acasa. L-am incalzit si i-am dat lapte sa bea. I-am dat numele Mugurel. A doua zi am povestit colegilor si doamnei educatoare intamplarea. Cativa prieteni au venit la mine sa-l vada pe Mugurel. Daca nu-l salvam eu, Ce ar fi facut bietul Mugurel?"

Am antrenat un mare numar de copii in realizarea unor povestiri scurte in care sa-si exerseze capacitatea de a imagina o situatie posibila de mediul apropiat, de a-si exprima corect, expresiv, cursiv, de a gasi solutii orininale in situatii conflictuale, de a verbaliza independent, de a reda starea psihica a personajelor, dialogul dintre personaje, fiecare copil cautand o varianta plauzibila in expresivitatea verbala presupunand manifestarea unei largi spontaneitati.

Din cele expuse ne putem da seama de marea valoare a povestirilor, de importanta pe care acestea o au in dezvoltarea limbajului copilului de varsta prescolara.

Prin ascultarea povestirilor, reproducerea si crearea lor, copilul prescolar are prilejul sa-si insuseasca expresii frumoase, artistice, imbinarea armoniasa a cuvintelor precum si diferitele figuri de stil care duc implicit la formarea deprinderii de a vorbi expresiv.

Povestirea aconstituit si o metoda eficienta si in imbogatirea si activizarea vocabularului cu sinonime, omonime si antonime. Copii asimileaza aceste cuvinte in masura in care explicarea acestora este justa, dar si apropiata gradului lor de intelegere. Sensul sinonimelor, omonimelor si antonimelor este mai grau de sesizat si de aceea i-am familiarizat pe copii cu ele inainte de desfasurarea activitatilor de povestire.

Voi incepe exercitiile de vorbire si jocurile pregatitoare povestirilor care opereaza cu antonime adjectivale, adverbiale, verbale, stiut fiind ca prescolarul isi precizeaza mai usor sensul cuvintelor pe care le diferentiaza prin contrast.

a)     Antonime adjectivale

Pentru a retine trasaturile de caracter ale babei si mosneagului din povestea "Fata babei si fata mosneagului" de Ion Creanga am folosit antonimele: sluta - frumoasa, lenesa - harnica, tafnoasa - ascultatoare, rea - buna.

"Era odata un mosneag si o baba; si mosneagul avea o fata, si baba iar o fata. Fata babei era sluta, lenesa, tafnoasa si rea la inima; dar, pentru ca era "fata mamei" se alinta cum se alinta cioara-n lat, lasand tot greul pe fata mosneagului. Fata mosneagului era insa frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima."

Copii si-au imbogatit vocabularul cu aceste antonime adjectivale datorita folosirii in text a cuvintelor cu sens opus. La fel am procedat si cu sublinierea trasaturilor de caracter a iezilor din povestea "Capra cu trei iezi" de Ion Creanga.

"Era odata o capra care avea trei iezi. Iedul cel mare si cel mijlociu dau prin bat de obarnici si lenesi ce erau, iar cel mic era harnic si cuminte."

b)     Antonime adverbiale

In vederea imbogatirii vocabularului cu antonime adverbiale pe care copii le vor intalni in povestirea cu tema "Lebedele" de H. C. Andersen, am organizat inaintea povestirii jocul "Cand si cum". Am pregatit un set de intrebari in al caror raspuns sa fie cuprinse adverbe antonime (de timp si mod).

Exemplu:

- Cand veniti voi la gradinita? (dimineata)

- Cand va culcati acasa? (seara)

Cum curge apa la munte? (repede)

Cum se misca melcul? (incet)

"Craiasa s-a dus de dimineata in odaia ei, a luat trei broaste, le-a sarutat si i-a spus uneia dintre ele: . Noi - a zis fratele cel mai mare suntem liberi numai atat cat sta soarele pe cer, indata ce soarele apune, ne capatam iarasi infatisarea omeneasca. De aceea trebuie sa avem grija ca seara, la apusul soarelui, sa avem pamant sub picioare, fiindca daca ne apuca noaptea deasupra apei, cadem in chip de oameni in apa si ne inecam."

c)     Antonime substantivale

Pentru insusirea antonimelor substantivale am organizat jocul "Cine sunt si daca va plac ele". In desfasurarea jocului am imbracat doua papusi: una ca iarna, alta ca vara. Apoi s-au prezentat:

Eu sunt iarna.

Dar eu cine sunt? (vara)

Mie imi place frigul.

Dar mie ce imi place? (caldura)

Jocul le-a inlesnit copiilor insusirea antominelor substantivale pe care le-am intalnit in povestirea "Ciubotelele ogorului" de Calin Gruia.

"Am fugit, am tot fugit prin padure, pe ogoare, peste dealuri, hat in zare! Ogorul se subtia si gafaia.

Iepurele tot mai spinten se facea.

Trecu toamna, trecu iarna, veni primavara, apoi veni si vara si fuga lor tot numai contenea

d)     Antnimele verbale

Familiarizarea copiilor cu antonimele verbale s-a realizat in cadrul teatrului de papusi prezentand copiilor papusile Aschiuta si Daniela.

Acestea au spus copiilor ca au venit sa se joace cu ei un joc in care sa foloseasca cuvinte opuse:

Daniela: Eu cobor din trasura.

Aschiuta: Eu ma urc pe cal.

Daniela: Eu iubesc copii cuminti.

Aschiuta: Eu ii urasc pe copii care nu vin la gradinita.

Asemenea antonime verbale am intalnit si in povestea "Sarea in bucate" de Petre Ispirescu:

"Cea mare ii spunea ca-l iubeste ca mierea, cea mijlocie ca zaharul, iar cea mica fara pic de lingusire ii marturisii ca-l iubeste ca sarea in bucate, si zambi cu dragoste, lasand ochii in jos, rusinata ca fusese si ea bagata in seama.

Imparatul, tatal fetelor, se incrunta plin de suparare si o alinga de acasa pe fata cea mica

e)     Omonimele

In cadrul povestirii "Iedul cu trei capre" de O. P. Iasi am folosit omonimul "capra".

Pregatitor am folosit jocul "Televizorul".

Am distribuit copiilor cate doua, trei imagini ce reprezentau obiecte diferite, dar nu se numesc la fel (omonime). Aceleasiu imagini, dar mai mari le-am avut si eu.

Am expus pe rand cate o imagine intr-un ecran improvizat cerand copiilor sa numeasca obiectul cu voce tare, sa spuna la ce-l folosim si sa alcatuiasca cu el o propozitie.

Exemplu: 3 imagini reprezentau:

o capra - animal

o capra - de taiat lemne

copii sarind capra

Pentru povestea "Tup, Tup" am folosit acelasi joc dar imaginile au fost: - un toc de scris

un toc de ochelari

un toc de usa

"Cum sa nu fiu suparat, sughita Tup-Tup intr-un tarziu. Am avut si e un toc mic-mititel, cioplit din os, la un capat ros, pe care l-am pierdut fugind de un dulau mare si rau."

f)      Sinonime substantivale

Copilul trenbuie familiarizat si cu sinonimele. Le-am aratat o imagine reprezentand o scena de iarna cu multa zapada. Am intuit-o liber si am descris-o pentru a ajunge la cuvantul "zapada". Apoi am intrebat copii daca nu stiu si alte cuvinte care inseamna tot "zapada".

Nestiind alte cuvinte am reprezentat eu aceleasi prpozitii, dar inlocuind cuvantul "zapada" cu sinonimele "nea", "omat". Pentru a le tine minte i-am invatat cateva versuri:

"Hei, zapada, omat sau nea,

Faceti derdelusul mare,

Pe el sa alunecam,

Cu sania sa ne jucam

Aceste sinonime le-am folosit in povestea "Alba ca zapada si cei sapte pitici" de Fratii Grimm.

"A fost odata o imparateasa si intr-o iarna, pe cand neaua cadea din inaltul cerului, cu fulgi mari si pufosi, craiasa sta intr-un jilt si cosea anga o fereastra cu pervazul negru ca abanosul. Si cum cosea ea asa, aruncandu-si din cand in cand privirea la ninsoarea ce se cernea de sus, se intepa cu acul in deget si trei picaturi de sange cazura in omat".

g)     Sinonimele adjectivale

Copii au ascultat povestea "Harap-Alb" de Ion Creanga, in care am folosit pentru caracterizarea lui Flamanzila sinonimele adjectivale "lacom" si "mancacios". Acestea au fost folosite in jocul "Cum este" dinaintea povestii.

In timpul expunerii povestii am cerut copiilor sa spuna cum se mai poate spune in locul unui cuvant.

"Si mergand ei o bucata inainte, Harap-Alb vede o minunatie si mai mare; o namila de om manca brazdele de pe urma a douazeci si patru de pluguri si tot atunci striga in gura mare ca crapa de foame. Era Flamanzila, foamete, sac fara fund de nu-l mai satura nici pamantul". ("Harap-Alb" de Ion Creanga.

Dupa raspunsul copiilor am precizat ca cele doua cuvinte "lacom" si "mancacios" aun acelasi inteles.

h)     Sinonimele verbale

Pentru a exemplifica sinonimele verbale am pregatit jocul "Ce-i facem". Am pregatit mai multe imagini cu animale care datorita actiunilor lor trebuiau alungate.

o vulpe la cotetul de gaini

un lup la stana de oi

iepurasul care rodea varza in gradina

Dupa prezentarea imaginilor am pus intrebarea: Ce trebuie sa facem? la care un copil a raspuns:

sa gonim vulpea sa nu manance gainile

sa alungam lupul de la stana

sa indepartam iepurasul de la varza

Copiii au realizat astfel o serie sinonimica. Aceste sinonime i-au ajutat pe copii in povestea "Punguta cu doi bani" de Ion Creanga.

"Mosneagul, pofticios si hapsan se ia dupa gura babei si, de ciuda prinde iute si degraba cocsul si-i da o bataie buna zicand:

Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea, ca sa numai strici mancarea degeaba

In cadrul activitatilor de povestire care nu au fost precedate de exercitii pregatitoare am explicat copiilor cuvintele noi fara a intrerupe povestea.

Exemplu in povestea "Fata babei si fata mosneagului" de ion Creanga facand portretul fetei babei.

"Fata babei era sluta (urata), lenesa (careia nu-i placea sa munceasca), tafnoasa (suparacioasa) si rea la inima".

Explicarea acestor cuvinte are un rol foarte mare in imbogatirea vocabularului, dar si in activizarea lui. In felul acesta ii determinim pe copii sa foloseasca in exprimarea lor pe langa partile de propozitie si alte cuvinte care dau coloratura, expresivitate si dinamism actiunii prezentate.

Exercitiu este una din metodele eficiente pe care le-am utilizat pentru activizare si sistematizarea vocabularului copilului, exersarea unor forme verbale de exprimare a ideilor, stimularea dorintei copilului de a vorbi, spontaneitatea expresiei.

Situatiile de stimulare a vocabularului create in cadrul exercitiilor I-au pus pe copii sa actioneze, sa intuiasca si sa verbalizeze.

Astfel, am adresat copilului intrebari legate de imagini care reprezinta obiecte cunoscute, dupa care I-am cerut sa recunoasca obiectele reprezentate, sa le denumeasca, sa le enumere. Spre exemplu, un copil a privit imaginea care reprezinta rechizite scolare si a denumit obiectele ce se pot pune intr-un ghiozdan (carti, caiete, creioane), observa cana din desen si spune ce se poate bea cu cana (apa, lapte, ceai). Copilul descrie imaginile, fiind impresionat de imbinarea armonioasa a formelor si culorilor. Am urmarit in mod deosebit activizarea si sistematizarea vocabularului, pronuntarea corenta a sunetelor si diferentierea lor, exactitatea exprimarii, modificarea cunvintelor in formularea propozitiilor, intelegerea sensului unor cuvinte si expresii.

Activitatea copilului in timpul exercitiilor este motivata de placerea de a vorbi despre obiecte si situatii care ii sunt familiare, din viata de zi cu zi: jucarii, copii, tablouri din natura care il impresioneaza, personajde indragite din literatura pentru copii.

Astfel, se denumesc obiecte, actiuni, insusiri, termeni de relatie, se dezvolta vorbirea expresiva prin utilizarea unor expresii artistice din operele literare, se descriu imagini pe baza operatiilor de analiza, sinteza, comparatie, de intelegere a situatiilor reprezentate in desen, sunt stimulate operatii ale gandirii, pentru solutionarea unor situatii problematizate, reprezentate in desen.

Am solicitat copiii sa priveasca imaginea "Copilul si mingea", dupa care I-am intrebat ce s-ar putea intampla daca mingea ar ajunge in mijlocul strazii. Copiii au dat urmatoarele sugestii:

a)     masina ocoleste mingea

b)     mama striga copilul, impiedicandu-l sa fuga dupa minge

c)     politistul semnalizeaza si masina se opreste, copilul fuge si isi ia mingea

d)     in timp ce masina franeaza brusc, masina sparge mingea cu un zgomot asurzitor

Acest procedeu educa flexibilitatea gandirii copilului.

Voi prezenta in continuare cateva modele de exercitii pe care le-am folosit in timpul studiului efectuat, exercitii inspirate din cartea "Instrumente si modele de activitate in sprijinul pregatirii prescolarilor pentru integrarea in clasa I", E.D.P., Bucucuresti, 1983.

Aceste exercitii au fost aplicate in activitatile individuale si cu grupuri mici de copii.

De exemplu: Prezint copiilor un desen reprezentand o cana. Ei vor spune ce reprezinta desenul, ce culoare are, ce se poate bea cu cana.
Exercitiul se foloseste in faza testarii initiale pentru a urmari pronuntarea corecta a sunetelor, acordul dintre adjectiv si substantiv (cana galbena), formularea corecta a propozitiei.

Ce reprezinta desenul?

Ce culoare are cana?

Ce se poate bea cu cana?

OBIECTIVE:

pronuntarea corecta a

sunetelor

acordul dintre adjectiv si substantiv

formarea corecta a propozitiei

1. Ce reprezinta desenul?

2. Cu ce culoare este colorat?

3. Ce obiecte care au culoarea verde mai cunoasteti?

Cu ce se impodobeste bradul de Anul Nou?

OBIECTIVE:

formarea corecta a acordului dintre adjectiv si substantiv

- imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor cu denumirea obiectelor enumerate.

Cu ce este imbracat baietelul din imagine?

Ce obiecte au culoarea albastra?

De ce este imbracat cu haine groase?

OBIECTIVE:

denumirea corecta a imbracamintei de iarna

exprimarea in propozitii simple si dezvoltate

acordul dintre subiect si predicat

Denumeste fiecare obiect din desen.

Precizeaza care sunt substantive la numarul singular si plural.

Denumeste culoarea obiectelor.

Spune si alte cuvinte care incep cu sunetul "r".

OBIECTIVE:

activizarea vocabularului cu cuvintele care incep cu sunetul "r"

precizarea substantivelor la singular si plural pentru consolidarea acordului dintre adjectiv si substantiv

Denumeste obiectele din desen.

Spune care dintre acestea sunt obiecte de mobila si care sunt jucarii.

Ce jucarii ai la tine acasa?

OBIECTIVE:

- denumirea corecta a cuvintelor integratoare (mobila, jucarii)

- utilizarea cuvintelor in propozitii potrivite sensului lor

- realizarea acordului dintre adjectiv si substantiv

Ce reprezinta desenul?

Denumeste fiecare obiect.

Spune la ce serveste fiecare obiect.

Enumera si alte obiecte din aceasta categorie.

OBIECTIVE:

- activizarea vocabularului copiilor cu cuvinte ce denumesc obiecte necesare pentru mentinerea igienei corporale

Ce reprezinta desenul?

Denumeste fiecare obiect in parte.

Spune ceva despre obiectele din desen.

Ce alte mijloace de transport mai cunosti?

Cu care dintre ele ai calatorit?

OBIECTIVE:

- activizarea vocabularului cu cuvinte ce denumesc mijloace de transport

- stimularea exprimarii clare in propozitie si fraza

Descrie cu atentie desenul si spune ce reprezinta.

Asculta versurile si spune titlul poeziei:

"Eu nu sunt destul de mare

Ca sa pot sa-nvat macar . ".

("De ziua mamei" de E. Farago)

Continua poezia.

OBIECTIVE:

- stimularea exprimarii verbale

- exprimarea continutului de idei al poeziei

Ce reprezinta desenul?

Ce personaje cunosti in imagine?

Cum se numeste povestirea in care sunt descrise aceste personaje?

Cine este Lizuca? Dar Patrocle?

Ce ai vrea sa povestesti despre Lizuca si Patrocle?

OBIECTIVE:

- dezvoltarea imaginatiei

- stimularea exprimarii

inlantuirea logica a ideilor

Descrie ce vezi in desen.

Spune ce reprezinta.

Ce a patit cainele din imagine?

Recita versuri din poezia "Catelusul schiop" de E. Farago.

OBIECTIVE:

- stimularea exprimarii libere

Descrie imaginea data.

Denumeste elemente prezentate in desen.

Spune ce culori s-au folosit.

OBIECTIVE:

- exprimarea corecta a acordului dintre adjectiv si substantiv

- stimularea exprimarii in propozitie prin intrebari ajutatoare: Ce flori ii plac? Ce stie despre ele? Cum este soarele? Cum sunt fluturii? Ce ii place in acest desen?

Ce reprezinta desenul?

Enumera ce vezi in desen.

Descrie cu ce este imbracata fetita.

Observa ce anotimp este.

OBIECTIVE:

- activizarea vocabularului copiilor cu cuvintele ce denumesc elementele din imagine

- denumirea corecta a substantivelor la singular si plural

- pronuntarea corecta a cuvintelor

- exprimarea clara a ideilor in propozitii

Metoda testelor

Pentru determinarea nivelului limbajului si comunicarii la copiii luati in studiu am aplicat cate o proba corespunzatoare fiecarui obiectiv:

dezvoltarea capacitatii de diferentiere perceptiva a cuvintelor ca unitati lexicale

stimulare operatiilor de analiza si sinteza silabica a cuvintelor

verificarea volumului si gradului de intelegere a notiunilor

insusirea unor structuri morfo-sintactice pe calea exercitiului

Am aplicat urmatoarele probe:

Test pentru determinarea limbajului

Test pentru determinarea volumului vocabularului

Test pentru verificarea exprimarii corecte in propozitii

Probe relevante pentru cercetare:

Test pentru determinarea limbajului, axat pe efectuarea operatiilor de analiza si sinteza silabica a cuvintelor.

Scop: Verificarea capacitatii de a efectua operatii de analiza si sinteza silabica a cuvintelor.

Item 1: Denumeste obiectul din imagine si apoi bate din palme pentru fiecare deschidere a gurii in pronuntia cuvantului.

Item 2: Gasiti cuvinte care se pronunta printr-o singura deschizatura a gurii. Exemplu: cai, bloc, mar, lac, rac.

Item 3: Asculta cu atentie urmatoarele cuvinte: apa, ata, casa, carte, rama, mama, tata; desparte in silabe, alege atatea betisoare cate silabe are cuvantul si spune locul fiecarei silabe in cuvant.

Item 4: Denumeste obiectele care sunt desenate pe fisa, desparte cuvintele in silabe si deseneaza tot atatea liniute cate silabe are fiecare cuvant.

Item 5: Gasiti cuvinte formate din trei si patru silabe.

Interpretarea    rezultatelor:

Dupa aplicarea probei am constatat ca cele mai slabe rezultate le-au inregistrat copiii in determinarea numarului si compozitiei silabice in cazul cuvintelor cu trei-patru silabe.

Masuri:    Am continuat munca in activitati frontale si individuale pentru perfectionarea discernamantului auditiv in sesizarea sunetelor in ansamblul cuvintelor, despartirea cuvintelor in silabe. In cadrul activitatilor frontale am desfasurat jocuri didactice (jocul silabelor, jocul sunetelor, cuvinte, silabe, sunete), in cadrul activitatilor

ITEM 4:

"Desparte cuvintele, reprezentate prin imagini, in silabe si deseneaza tot atatea liniute cate silabe are cuvantul."

cu grupuri mici de copii si individuale am lucrat cu copiii care prezentau dificultati in acest sens.

Test pentru determinarea volumului vocabularului

cu substantive comune

Obiective: - verificarea vocabularului copiilor referitor la substantive comune

- verificarea deprinderilor de exprimare corecta in propozitii si fraze

Materialul necesar: - intuitiv: fise de munca independenta cu diferite obiecte reprezentate in imagini.

Item 1: Numiti fiecare obiect ilustrat de pe fisa.

Item 2: Alcatuiti cate o propozitie cu fiecare cuvant ce denumeste imaginea.

Timp de lucru: 10 minute.

Punctaj: 1 punct (Item 1)

2 puncte pentru formularea unor propozitii simple (Item 2)

3 puncte pentru formularea unor propozitii dezvoltate

(Item 2)

Rezultate: Item 1 - La fondul principal de cuvinte ce denumesc substantive comune au raspuns corect 19 copii (95%), obtinandu-se 19 puncte.

Item 2 - 15 copii din 20, reprezentand 75%, au formulat propozitii simple, iar 5 copii (25%) au alcatuit propozitii dezvoltate, acumuland 15 puncte.

Masuri: Copiii care nu au realizat sarcinile au fost pusi in activitatile de repovestire, convorbiri si jocuri didacticte sa intrebuinteze cuvintele noi in propozitii si fraze scurte. Practic, fiecare activitate din gradinita reprezinta un prilej de invatare a unor noi cuvinte, dar si de exersare si de fixare a lor.

Test pentru determinarea volumului vocabularului referitor la antonime

Obiective: - verificarea capacitatii de a utiliza adjective antonime

- verificarea deprinderii de exprimare orala corecta in propozitii

Timp de lucru: 10 minute.

Material: Pe un disc A vor fi desenate obiecte si fiinte cu diferite insusiri (mare, inalt, slab, vesel, batran), iar pe discul B opusul acestor notiuni (mic, scund, gras, trist, tanar).

Item 1: Alege o imagine, spune ce insusiri are si gaseste pe celalalt disc imaginea care are o insusire opusa.

Item 1: Numeste un obiect din imagine si alcatuieste o propozitie cu cuvantul ce denumeste imaginea.

Punctaj: 1 punct.

Rezultate: Din 20 de copii - 16 copii au obtinut cate 16 puncte (80%) - au numit corect insusirile obiectelor si fiintelor, precum si opusul acestor adjective

3 copii (15%) au numit numai insusirile obiectelor si fiintelor de pe primul disc, fara sa numeasca si opusul lor

1 copil (5%) nu a realizat obiectul testului.

Masuri: Pentru copiii care nu au realizat sarcinile, am organizat activitati diferentiate, atat in cadrul activitatilor frontale, cat si pe grupuri mici si individuale, prin jocuri, exercitii, prin fise de activitate independenta.

(Coloreaza copacii mari, Deseneaza fumul de la cesele mici, Taie cu o linie baiatul cel mare, Incercuieste baiatul scund)

Test pentru verificarea exprimarii corecte in propozitii.

Le voi arata copiilor personaje din povesti. Copii vor trebui sa recnuoasca din ce poveste fac parte personajele si sa povesteasca un fragment din povestea respectiva, respectand succseciunea logica a ideilor fara abateri de la subiect.

Material: Fise pe care sunt desenate personaje din "Fata babei si fata mosneagului" de Ion Creanga si "Iepurele si ariciul" de C. Paleakova.

Aplicare: Se lucreaza individual. Se va cere subiectului sa recunoasca personajele, sa recunoasca povestea din care fac parte si apoi sa povesteasca un fragment din povestea preferata.

Interpretarea Din cei 20 copii testati - 20 (100%) au recunoscut personajele

rezultatelor:    - 12 copii (60%) au povestit corect utilizand cuvinte si expresii din povestile respective

- 8 copii (40%) au lacune in cunostinte

Masuri: Ce cei 8 copii am organizat activitati individuale constand in exercitii pentru stimularea formularii de propozitii, inlantuirea logica a ideilor fie prin imagini, fie prin siluete jucarii.

Jocul didactic - folosit atat ca metoda, cat si ca procedeu constituie un mijloc activ de activizare si imbogatire a vocabularului si realizeata o concordanta perfecta intre procesul de cunoastere, procesul de invatare si atmosfera de joc.

Organizand jocuri didactice cu copii am verificat gradul in care acestia si-au insusit unitatea de continut predata, cum au inteles cuvibantele si expresiilen noi, cum le folosesc in vorbire, gradul de intelegere a unor notiuni: bunatate, harnicie, intelepciune, cinste, lasitate, etc.

Jocul didactic "Al cui este" cere copiilor sa recunoasca personajele din basmele cunoscute si obiectele care le apartin alcatuind propozatii in care sa foloseasca substantive in cazul genitiv, sa transforme propozitiile simple in propozitii dezvoltate in care sa foloseasca cuvintele noi. (sluta, lenesa. etc)

Obiective operationale:

O1 - sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate cu substantive pe baza materialui intuitiv

O2 - sa caracterizeze personajele si sa recunoasca obiectele prezentate in imagini precum si basmul din care fac parte

O3 - sa gaseasca notiuni morale opuse sugerate de continutul basmelor sau trasaturile de caracter ale eroilor din basme

O4 - sa selecteze obiectele nazdravane intalnite in basm dintre alte obiecte

Sarcina didactica:

Denumirea corecta a substantivelor in cazul genitiv, recunoasterea personajelor din basme si a obiectelor care le apartin.

Elemente de joc: manuirea obiectelor, ghicirea, aplauze.

Regulile jocului:

Copilul chemat la masa educatorului alege o imagine (un jeton) cu un obiect cunoscut din basme si il prezinta grupei. Educatoarea pune intrebarea: "Al cui este?"

Raspunsul va fi dat printr-o propozitie: "Cosul este al Scufitei Rosii".

Material didactic: jetoane cu obiecte si personaje din basmele cunoscute, fise individuale de evaluare.

Metode si procedee: explicatia, demonstratia, problematizarea, povestirea.

Forme de organizare: frontal si in grup.

Forme de evaluare: continua, orala, actionala.

Desfasurarea jocului:

Copilul alege un jeton pe care este desenat un cos, denumeste obiectul si este intrebat:

Al cui este cosul

Cosul este al Scufitei Rosii

Ce poveste iti aminteste acest personaj

Varianta I:

I se cere copilului sa dezvolte propozitia simpla:

Felinarul este al piticului. (propozitie simpla)

Felinarul mic si rosu este al piticului. (propozitie dezvoltata)

Varianta II:

Voi citi propozitii din care lipsesc cuvinte, sa vedem daca puteti ghici cuvantul care lipseste.

Material verbal utilizat:

Fata mosneagului era harnica, fata babei era . (lenesa).

Fata mosneagului era frumoasa, fata babei era . (sluta).

Harap-Alb era cinstit, Spanul era . (viclean).

Praslea era curajos, fratii lui erau . (fricosi).

Alba ca Zapada era buna, regina era . (rea).

Forme de evaluare: sumativa.

Item 1: Incercuieste obiectele intalnite in basme.

Item 2: Numeste basmul din care fac parte fiecare din aceste obiecte.

Item 3: Ce personaje din basm folosesc aceste obiecte?

Punctaj:

Item 1 - 1 punct pentru fiecare obiect incercuit

Item 2 - 1 punct pentru fiecare basm recunoscut

Item 3 - 1 punct pentru fiecare personaj numit

Rezultate: Item 1 - 20copii au rezolvat sarcina corect.

Item 2 - 19 copii au recunoscut fiecare basm.

Item 3 - 18 copii au numit corect personajele.

Cu cei trei copii care nu au realizat sarcinile itemilor 2 si 3 am organizat activitati compensatorii pentru fixarea si consolidarea acestor cunostinte.

Prin toate jocurile si, in special, prin cele didactice am urmarit: precizarea sensului cuvintelor, imbogatirea si activizarea vocabularului.

Sarcina esentiala pe care mi-am propus s-o realizez a fost aceea de a da copiilor posibilitatea intelegerii cuvantului, de a merge de la cuvant la idee.

Pornind de la definitia cuvantului - asocierea unia sau mai multe sensuri cu un complex invelis sonor, susceptibil de o intrebuintare gramaticala in procesul comunicarii, am facut cunoscut copiilor ca un cuvant poate avea un singur sens (inteles) sau mai multe sensuri, deci i-am familiarozat pe copii prin intermediul jocurilor didactice cu principalele categorii semantice accesibile lor. Fara introducerea in vocabularul copiilor a notiunilor de polisemie, omonimie, antonimie, sinonimie, acestia au avut posibilitatea, prin intermediul jocului, sa cunosca semnificatia fiecarei categorii, ilustrand-o cu exemple.

Jocurile desfasurate au vizat intelegerea sensului unor cuvinte, mai ales a celor mai greu de sesizat de perscolari, de exemplu, antonime, omonime, sinonime, contribuind la imbogatirea vocabularului (sub aspectul

Item 1:

Sarcina: "Incercuieste obiectele intalnite in basme si povesti".

achizitionarii de noi cuvinte, al consolidarii si activizarii vocabularului.)

Data fiind posibilitatea copiilor de a diferentia mai usor sensurile cuvintelor, am inceput prin a aplica jocuri care oprreaza cu antonime, apoi cu omonime, planificand apoi pe cele cu sinonime (pentru ca facem apel la ele in explicarea cuvintelor noi).

Odata cu invatarea am oferi copiilor posibilitatea sa creeze prin intermediul jocului didactic. Climatul de lucru trebuie sa se caracterizeze printr-o atmosfera permisiva, neautoritara, in care copii sa-si poata manifesta curiozitatea, spontaneitatea, initiativa, sa-si educe sensibilitatea la ideile si sentimentele celorlalti.

Avand in vedere ca, in general, copiisunt foarte creativi, am folosit pentru dezvoltarea gandirii copiilor jocuri didactice ce pot solicita dezvoltari, completari, asocieri de idei.

Un asemenea exemplu este jocul in cere se cere imaginarea unor intregi. Le-am spus copiilor si le-am cerut sa formuleze cat mai multe cuvinte care incep cu aceasta silaba. ("Cine formuleaza mai multe castiga").

In jocul "Cine stie sa deseneze cele mai multe obiecte?", copii au primit fise pe care sunt desenate: o jumatate de cerc, un triunghi, un freptunghi si au fost solicitati sa creeze cat mai multe imagini care sa reprezinte anumite obiecte cunoscute (din jumatate de cerc, se pot forma: un mar, o mige, un soare, un balon, etc.). se denumesc obiectele, se numara. Castiga copilul care a redat prin desen cele mai multe obiecte.

Cu succes am desfasurat si "Jocul rimelor", in care am familiarizat copii cu notiunea de rima, facand apel la imaginatia lor. Am explicat copiilor ca rimeaza acele cuvinte care au cel putin ultima silaba la fel. De exemplu: cuvantul "casa" se desparte in silabe si se constata ca ultima silaba este "sa". Copii au cautat cat mau multe cuvinte care sa rimeze cu cuvantul casa (masa, frummoasa, somnoroasa, etc.)

Jocul este antrenant, distractiv, instructiv.

MIJLOACE DE INVATAMANT FOLOSITE

IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

In practica didactica a formarii deprinderilor de comunicare verbala folosind cuvintele noi invatate, metodele discutate opereaza insotite de diferite mijloace (sau ele insele pot deveni mijloace in diferite situatii), ceea ce inseamna conditiile materiale la care se apeleaza in desfasurarea activitatilor instructiv-educative.

Aceste mijloace sunt concretizate in diferite elemente din mediul natural, aranjarea clasei, materiale didactice.

Voi mentiona mijloacele pe care le-am utilizat frecvent in cadrul activitatilor care au avut ca obiectiv imbogatirea si activizarea vocabularului.

Obiectele reale ajuta la dezvoltarea limbajului, solicitand din plin, spiritul de observatie. Copii trebuie sa vada obiectele, plantele, legumele, florile, etc., pe cat posibil, in forma lor naturala sau chiar in mediul lor specific.

Tablourile si ilustratiile au constituit materialele cele ami usor de procurat si le-am utilizat frecvent atunci cand realitatea nu a putu fi prezentata in formele ei naturale. (aspecte din tara, animale salbatice, mijloace de locomotie). Am apelat deseori la materiale didactice, cum ar fi: tablouri, ilustratii, fptpgrafii, pentru a permite cunoasterea unitatii de continut predate.

Diapozitivele, diafilmele fac parte din categoria materialelor bazate pe imagini, deci ca si tablourile, desenele, fotografiile. Folosirea lor este binevenita, sporeste interesul copiilor, dar este ingreunata de cele mai multe ori de calitatea aparatelor, de existenta unui ecran.

Filmul este un mijloc eficient atunci cand este integrat corespunzator

in lectie. Copii sunt atrasi de actiunea filmului, pun intrebari, descopera elemente esentiale. Filmele de desene animate au rolul de stimula comunicarea verbala sub toate aspectele ei de a dezvolta imaginatia. De a contribui la dezvoltarea laturii afectiv-emotionale a personalitatii copilului. Copilul participa intens la derularea actiunii, identificandu-se cu personajele.

Inregistrarile pe casetofon au constituit pentru mine un material pretios pein care am verificat nivelul dezvoltarii vorbirii sub diferite aspecte. Ascultand inregistrarile (in activitatile complementare) multi copii si-au dat seama ca folosesc repetari si s-au straduit sa le elimine pe parcurs. Casetofonul a permis sesizarea propriilor greseli sau a celor facute de colegi, pronuntarea cuvintelor si formularea propozitiilor.

FORME DE ORGANIZARE A

ACTIVITATILOR DE TIP PRESCOLAR

Forma principala de organizare a procesului instructiv-educativ este activitatea frontala.

Organizarea activitatii desfasurate de educatoare si copii in procesul instructiv-educativ se desfasoara in mai multe forme specifice invatamantului prescolar.

Forma principala de organizare a procesului de imbogatire si activizare a vocabularului ramane activitatea frontala pe categorii de activitati: educatie pentru stiinta (cunoasterea mediului, activitate matematica), educarea limbajului, educatie estetica (educatie artistico-plastica), educatie pentru societate (educatie muzicala, educatie practica) si activitati de educatie psiho-motorie (educatie fizica).

Fiecare din aceste categorii de activitati constituie un potential prilej de imbogatire a vocabularului activ al copiilor.

Activitatile desfasurate pe arii de stimulare: creatie, biblioteca, stiinta, arta, constructii si, centrate pe copil contribuie in mare masura la dezvoltarea vorbirii copiilor si, implicit la realizarea obiectivului propus.

Activitatile complementare (jocurile de miscare, jocurile distractive, programe compensatorii si recuperatorii, activitati de educatie sanitara, educatie rutiera) constituie, de asemenea, tot atatea prilejuri de invatare si exersare a cuvintelor noi. Prin larga rie de activitati desfasurate de la vizite, excursii, pana la obisnuitele activitati recreative se realizeaza "sudarea" relatiilor de grup, bazate pe comunicare verbala.

Activitatile de tip prescolar prin specificul lor permit organizarea activitatilor mai sus mentionate atat frontal, cat si pe grupuri mici, mergand pana la individualizare acolo unde este nevoie.

EXPERIMENTUL

Cunoasterea copilului supus procesului educatiei este o cerinta logica ce se impune cu caracter de permanenta si conditioneaza succesul activitatii educative.

Studierea si cunoasterea copiilor nu poate avea caracter static, cu atat mai putin ocazional. Este vorba de un proces in care informatiile despre copil, duc la decizii metodologioce, adoptive prin a caror aplicare creste ritmic nivelul dezvoltarii copilului. Inteles ca o fiinta in devenire, copilul va fi tratat respectand particularitatile de varsta, dar si individualitatea fiecaruia, observandu-i schimbarile evolutive sub influienta mediului institutionalizat in gradinita.

Pornind de la constatarile anterioare, cat si de la premisa ca dezvoltarea limbajului la prescolarii din gradinite este latura cea mai importanta a activitatii educatoarelor, am initiat cercetarea unor aspecte ale imbunatatirii si a activitizarii vocabularului in activitatile de tip prescolar pornind de la diagnoza, starii initiale a instruirii. Pentru aceasta am elaborat, aplicat si prelucrat rezulatte la testarile initiale. Obierctivul final este asigurarea, pe aceasta baza, a inceperii scolarizarii in conditii optime fara fenomene de inadaptare scolara.

Grupa pe care mi-am initiat si desfasurat experimentul a fost alcatuita din 20 de copii in varsta de 6 ani.

APLICAREA EXPERIMENTULUI,

CULEGEREA DATELOR, EVALUAREA

Am aplicat probe pentru determinarea performantelor minimale ale copiilor de grupa mare la activitate a de educare a limbajului.

Relevante pentru studiul efectuat sunt rezultatele obtiinute la educatia limbajului:

I A) Instrumente de comunicare:

proba pentr determinarea coerentei vorbirii, a capacitatii imaginative

ITEM 1: Se prezinta copilului cate o imagine si se cere sa povesteasca ce vede.

Materialul didactic: 3 imagini separate reprezentand diferite obiecte, actiuni, peisaje.

Timp de lucru: 5 minute.

Notare: se va acorda cate un punct pentru:

coerenta exprimarii; (1 punct)

corectitudinea formarii propozitiilor; (1 punct)

capacitatea imaginativa; (1 punct)

B) Instrument de expresie

ITEM 2: Am urmarit in cadrul probei anterioare expresivitatea exprimarii pentru care am acordat 2 puncte.

C) Instrument de cunoastere - Proba pentru determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului.

Intelegerea unor cuvinte familiare (dupa R. Zazzo).

ITEM 3: Iti voi pune cateva intrebari cerute, cauta sa raspunzi cat mai bine.

Intrebari:

a) Ce este un scaun? f) Ce este marul?

b) Ce este o papusa?    g) Ce este o masa?

c) Ce este un cal? h) Ce este ploaia?

d) Ce este gaina? i) Ce este o mana?

e) Ce este o furculita?    j) Ce este morcovul?

Notare: Pentru fiecare raspuns corect se acordp 0,5 puncte.

Proba rezolvata - 5 puncte.

ITEM 3 - 5 puncte.

Material didactic: jetoane.

TIMP DE LUCRU - 10 minute.

REZULTATE OBTINUTE; INREGISTRAREA REZULTATELOR

INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUTIE PEDAGOGICA

Grupa valorica A: (10p) - 7 copii - 35%

Grupa valorica B: (9p) - 5 copii - 25%

Grupa valorica C: (8p, 7p) - 8 copii - 40%

Reprezentarea grafica a rezultatelor

Probe pentru determinarea performantelor minimale

EDUCATIA LIMBAJULUI

OBIECTIVE:

Evaluarea exprimarii copiilor; utitilizarea cuvintelor in propozitii potrivit sensului lor.

Evaluarea cunostintelor referitoare la mediul apropiat copiilor; denumirea corecta a cuvintelor integratoare (mobila, jucarii).

ITEM 1 - Denumeste obiectele din desen.

ITEM 2 - Spune care dintre acestea sunt obiecte de mobila si care sunt jucarii.

MATERIAL DIDACTIC: fise de evaluare individuale.

NOTARE: ITEM 1 - 3 puncte.

ITEM 2 - 3 puncte.

TIMP DE LUCRU: 5 minute.

REZULTATE OBTINUTE; INREGISTRAREA REZULTATELOR

INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUTIE PEDAGOGICA

Grupa valorica A: 14 copii - 6 puncte - 70%

Grupa valorica B: 4 copii - 5 puncte - 20%

Grupa valorica C: 2 copii - 3 puncte - 10%

REPREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR

Aplicarea probelor pentru stabilirea performantelor minimale au constituit punctul de plecare in cunoasterea individualitatii copiilor precum si in organizarea si desfasurarea intregului demers didactic. Probele de evaluare initiala au fost centrate pe copil, obiectivele si continul fiind in concordanta cu prevederile programei instructiv-educative.

Pentru verificarea ipotezei, pe parcursul realizarii cercetarii, probele de evaluare initiala au constituit un nou mod de restructurare a continuturilor, dar si un mod de realizare a invatarii.

Avand experienta faptelor, mi-am propus sa promovez in jocurile organizate, activismul, starea de organizare maxima in procesul invatarii, orientarea constienta, selectiva spre desprinderea si fixarea esentialului.

Consider ca imbunatatirea si activizarea vocabularului, mai ales la prescolari trebuie sa constituie un obiectiv constant, care va fi asociat din ce in ce mai strans cu principiul educatiei permanenete, al pregatirii copiilor pentru invatarea continua.

Rezulatele constate in urma probelor de evaluare initiala m-au determinat sa revin cu explicatii ori de cate ori este cazul, sa folosesc materiale demonstrative, ilustrative, care sa impresioneze copii si sa usureze retinerea aspectelor dorite si sa asociez datele noi unor exemple cunoscute.

Insusirea corecta a vocabularului limbii romane este o conditie a insusirii tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii, este o conditie a insusirii culturii generale.

EVALUAREA

Evaluarea este activitatea comuna a educatoarei si a prescolarului in cadrul careia se inchide circuitul predare-invatare.

Procesele de evaluare insotesc permanent activitatea de invatare si sunt menite sa conduca la imbunatatirea acesteia. Evaluarea vizeaza atat rezultatele activitatii pedagogice, cat si strategia aplicata, fiind implicata in intreaga desfasurare a activitatii pedagogice. Ea priveste intregul sistem vizand conditiile de desfasurare a activitatii, strategia urmata, precum si rezultatele obtinute. Evaluarea este o componenta esentiala a procesului didactic. Dupa Ausubel, "ea este punctul final dintr-o succseiune de evenimente".

Actul evaluarii devine eficient numai in conditiile intregarii lui optime in procesul didactic, menit sa furnizeze informatii cu privire la desfasurarea procesului si la rezultatele obtinute in vederea perfectionarii lui.

Evaluarea realizata nu insoteste procesul didactic secventa cu secventa, nu permite ameliorarea lui decat dupa perioade relativ indelungate. Evaluarea finala poate lua in considerare si date obtinute pe parcursul perioadei. Aceste evaluari pot servi drept mijloc de diagnosticare si pot furniza informatii necesare care duc la ameliorarea streategiei invatamantului, doar pentru copiii care au parcurs perioada de instruire.

Evaluarea initiala este menita sa stabileasca nivelul de pregatire al prescolarului la inceputul unei perioade de lucru, conditiile in care acestia se pot ingra in programul pregatit. Cunoasterea nivelului de pregatire de la care pornesc constituie una din conditiile esentiale pentru o actiune de adaptare a activitatii la aceste realitati in vederea reusitei actului didactic.

Pornind de la intelegerea rolului si functiei acestui tip de evaluare, Ausubel conchide "daca as vrea sa reduc toata psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influienteaza cel mai mult invatatura este ceea ce elevul stie la plecare. Asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l in consecinta."[8]

Evaluarea presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic realizat in secvente mai mici; se efectuaza prin masurarea si aplicarea rezultatelor pe parcursul unui program din momentul inceperii pana cand se incheie. Ea consta in estimarea diferitelor faze-secvente ale procesului si a rezultatelor obtinute.

Evaluarea formativa se prezinta ca o preocupare continua a tuturor celor angajati in activitatea evaluata de a recepta efectele activitatii. Evaluarea formativa este implicata in proces si vizeaza sesizarea la timp a unor defectiuni si aplicarea unor masuri de corectare necesare. Verificandu-I pe toti din toata materia, ea permite cunoasterea dupa fiecare secventa de instruire a efectelor actiunii, identificarea neajunsurilor, a punctelor critice si adaptarea unor masuri de recuperare fata de unii elevi si de ameliorare a procesului. Prin aceasta, evaluarea se constituie ca un mijloc eficient de prevenire a situatiei de esec.

Tinand seama de aceasta lucrare si-a propus sa constate modul in care insusirea constienta a cuvintelor poate optimiza procesul comunicarii verbale dintre copii si ca activitatea de educare a limbajului dupa locul cel mai important in pregatirea copiilor pentru integrarea prescolara, am realizat o evaluare finala a volumului de cunostinte acumulat de copiii implicati in cercetarea realizata.

Evaluarea finala - educarea limbajului.

Capitolul I

Aspecte fonetice: propozitia, cuvantul, silaba, sunetul.

Teme propuse: Jocuri didactice: "Cine stie castiga"

"Cine spune mai multe cuvinte?"

"Jocul silabelor"

"Cu ce sunet incepe cuvantul?"

Jocuri-exercitii: "Intrebare si raspuns" (antonime)

"La televizor" (omonime)

"Cum este?"(sinonime)

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Dupa parcurgerea tematicii propuse toti copii vor fi capabili:

sa formuleze propozitii cu un cuvant dat

sa formeze cat mai multe cuvinte cu o silaba data

sa desparta cuvinte in silabe

sa denumeasca sunetul cu care incepe un cuvant (sunetul initial)

sa denumeasca sunetul cu care se termina un cuvant (sunetul final)

sa formeze cuvinte cu un sunet dat

sa opereze cu antonime, omonime, sinonime

Metode si procedee de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor

PROBA DE EVALUARE - CHESTIONAR

ITEM 1 - formuleaza o propozitie cu un cuvant dat si numara cuvintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

ITEM 2 - formeaza doua cuvinte cu silaba data . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 3 - gaseste antonimul cuvantului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 4 - gaseste omonimul cuvantului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 5 - gaseste sinonimul cuvantului dat . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

PROBA DE EVALUARE - SET DE FISE INDIVIDUALE

ITEM 6 - desparte cuvintele reprezentate in intregime, in silabe si deseneaza pe etichete tot atatea liniute cate silabe are cuvantul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 7 - deseneaza pe ticheta tot atatea liniute cate sunete are cuvantul reprezentat in imagine . . . . . . . . . . . . . .2 puncte

ITEM 8 - incercuieste cuvintele care incep cu acelasi sunet cu care incepe cuvantul de pe eticheta . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

PUNCTAJ MAXIM: 9 puncte; TIMP DE LUCRU: 15 minute.

INREGISTRAREA REZULTATELOR

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL I

INTERPRETARE, REZULTATE

Nr. copii testati: 20.

Realizat: 90,55.

Grupa valorica A - 9 puncte - 10 copii - 50%

Grupa valorica B - 8 puncte - 5 copii - 25%

Grupa valorica C - 7,6 puncte - 5 copii - 25%

Reprezentare grafica a rezultatelor

REZULTATE: 90,55%, REUSITA TOTALA.

ITEM 6

DESPARTE CUVINTELE, REPREZENTATE PRIN IMAGINI IN SILABE SI DESENEAZA ATATEA LINIUTE CATE SILABE ARE CUVANTUL.

ITEM 7

DESENEAZA PE ETICHETA TOT ATATEA LINIUTE CATE SUNETE ARE CUVANTUL REPREZENTAT IN IMAGINI.

ITEM 8

INCERCUIESTE DESENELE CE REPREZINTA IMAGINI CARE INCEP CU ACELASI SUNET CU CARE INCEPE CUVANTUL REPREZENTAT IN IMAGINEA DE PE ETICHETA.

Capitolul al II-lea

Aspecte lexicale (imbogatirea vocabularului cu: substantive, adjective, verbe, adverbe).

Teme prpuse: Jocuri didactice - "Postasul"

- "Al cui este"

- "Raspunde repede si bine"

- "In excursie"

OBIECTIVE OPERATIONALE

Dupa parcurgerea tematicii propuse, copii vor fi capabili:

sa opereze activ cu substantive comune si proprii;

sa pronunte corect substantivul in cazul genitiv;

sa foloseasca in vocabularul activ adjective, verbe, adverbe.

Metode si procedee de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor.

PROBA DE EVALUARE - Joc didactic "In excursie"

ITEM 1 - denumeste un oras, un judet, o statiune sau o tara unde vrei sa mergi in excursie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 2 - alege cate trei jetoane ce reprezinta obiecte utile pe care doresti sa le iei cu tine ; denumeste-le . . . . . . . . . . . .1 punct

ITEM 3 - spune cate doua insusiri ale fiecarui obiect ales . . . 3 puncte

ITEM 4 - ofera un obiect unui coleg si spune cum il oferi . . . .1 punct

Punctaj maxim: 6 puncte.

NOTARE: ITEM 1 - 1p

ITEM 2 - 1 p

ITEM 3 - 3p

ITEM 4 - 1p

MATERIAL DIDACTIC: JETOANE.

TIMP DE LUCRU: 10 minute.

INREGISTRAREA REZULTATELOR

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA

CAPITOLUL AL II-LEA

INTERPRETARE, REZULTATE

Grupa valorica A - 6p - 10 copii (50%)

Grupa valorica B - 5p - 7 copii (35%)

Grupa valorica C - 4p, 3p - 3 copii (15%)

REPREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR

REZULTATE: 87%, REUSITA TOTALA.

Capitolul al III-lea

Aspecte ale structurii gramaticale (exprimare corecta a numarului substantivelor, acordul dintre partile principale si secundare ale propozitiei).

Teme propuse: Jocuri didactice - "Eu spun una, tu spui multe"

- "Cine face, ce face"

"Spune mai departe"

"Raspunde repede si bine"

"Ne jucam cu cuvintele"

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Dupa parcurgerea tematicii propuse, copii vor fi capabili:

sa se exprime corect, folosind formele de singular si plural ale substantivelor;

sa includa corect formele de singular si plural in propozitii;

sa formuleze propozitii simple si sa realizeze corect acordul dintre subiect si predicat;

sa formuleze propozitii dezvoltate si sa realizeze corect acordul dintre subiect-atribut, predicat-complement;

Metode si procedee de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor:

PROBA DE EVALUARE - Joc didactic - "Ne jucam cu cuvintele"

ITEM 1 - "Eu spun una, tu spui multe" . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 2 - "Formuleaza o propozitie simpla cu cuvantul dat" .3 puncte

ITEM 3 - "Gaseste jetonul care se potriveste cu imaginea si formuleaza corect o propozitie dezvoltata" . . . . .1 punct

PUNCTAJ MAXIM: 5 puncte.

MATERIAL DIDACTIC - JETOANE.

TIMP DE LUCRU - 5 minute.

INREGISTRAREA REZULTATELOR

REZULATELE PROBEI DE EVALUARE LA

CAPITOLUL AL III-LEA

INTERPRETARE, REZULTATE

Grupa valorica A: 5 puncte - 13 copii - 65%

Grupa valorica B: 4 puncte - 4 copii - 20%

Grupa valorica C: 3 puncte - 3 copii - 15%

Reprezentarea grafica a rezultatelor

REZULTATE: 90%, REUSITA TOTALA.

INTERPRETAREA REZULTATELOR (CONCLUZII)

In urma probelor de evaluare aplicate am constatat ca, la toate cele trei capitole procentul de realizare a fost peste 85%, ceea ce inseamna ca majoritatea copiilor si-au insusit unitatile de continut transmise (capitolul I - 90,55%, capitolul al II-lea 87%, iar capitolul III-lea - 90% ).

Cei 20 de copii care au participat la aceasta testare au realizat itemii probelor in procent de 90%, demonstrand ca pot formula corect propozitii cu un cuvant dat, pot formula cuvinte cu un sunet dat, despart corect in silabe si opereaza cu antonime, omonime si sinonime.

Vocabularul copiilor cuprinde multe substantive comune si proprii, adjective, verbe si adverbe.

Copiii folosesc corect formele de singular si plural, formuleaza propozitii scurte si dezvoltate, realizand acordul dintre subiect-atribut, predicat-complement.

Un numar mic de copii a intampinat greutati in gasirea antonimelor, omonimelor si a sinonimelor. Am observat folosirea incorecta a substantivelor in cazul dativ. Majoritatea au dovedit rapiditate in gandire, viteza de reactie la raspuns, antrenand operatiile gandirii in rezolvarea probelor.

Exista un numar mic de copii care se exprima mai greu in propozitii, acestia sunt si mai emotivi, dar prezentand si superficialitate in rezolvarea itemilor.

Se impune o solicitare interna a acestora in activitati compensatorii, o antrenare a lor in munca individuala fie in familie, fie la gradinita. Aceste nerealizari sau ezitari sunt recuperabile.

La cei mai multi copii (90%) adaptarea la cerintele scolare se va face cu usurinta, aceasta fiind facilitata de comunicarea verbala sub toate aratate in aceste pagini.

CONCLUZII

Lucrarea de fata cuprinde experienta subsemnatei fundamentata pe baze stiintifice, psihopedagogice, in vederea realizarii uni obiectiv fundamental al activitatii instructiv-educative din gradinita: imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor.

Un prim aspect care s-a desprins pe parcursul cercetarii a fost existenta unei triade indisolubile care alcatuieste cunoasterea: a observa, a intelege, a exprima. Asadar, formarea unui vocabular bogat pentru a facilita exprimarea constituie unul din aspectele cunoasterii triadei, adica acel moment al procesului cognitiv in care obsrvatiile prelucrate in gandire (intelese), capata expresie inteligibila in cuvant.

Spiritul de observatie, gandirea, exprimarea se formeaza si se dezvolta in cadrul unui proces instructiv-educativ de durata, din care fac parte, in mod implicit, si activitatile privind imbogatirea si activizarea vocabularului. Procesul imbogatirii si activizarii vocabularului se identifica cu insusi procesul cunoasterii, cu insusi procesul instructiv-educativ desfasurat de-a lungul prescolaritatii. Aceasta este motivatia implicarii dezvoltarii vocabularului in practica insusirii tuturor disciplinelor prevazute in planul de invatamant.

Am reusit sa-i deprind pe copii sa observe, sa gandeasca, sa argumenteze si sa se exprime corect, logic, deci sa cunoasca activ lumea si viata.

In lucrarea de fata am cautat sa demonstrez cu exemple din activitatea pedagogica rolul pe care il are educatia limbajului la dezvoltarea personalitatii copiilor prescolari, cat si principalele metode de lucru ce pot stimula imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin toate activitatile de tip prescolar.

Pentru a realiza cercetarea de tip constatativ-ameliorativ cu privire la tema enuntata am procedat la aplicarea unui sistem coerent de masuri.

Studiul privind programa si metodicile din invatamantul prescolar;

Documentarea stiintifica cu privire la contributia activitatilor din gradinita, la imbogatirea si activizarea vocabularului prescolarilor;

Receptarea creatoare a bibliografiei parcurse;

Motivarea problematicii lucrarii;

Alegerea unui set de emtode si procedee eficiente pentru verificarea ipotezei;

Consemnarea sistematica si obiectiva a observatiilor efectuate;

Stabilirea unor concluzii partiale;

Abordarea unui stil de lucru permisiv, receptiv la dorintele si solicitarile copiilor;

Selectarea celor mai concludente date;

Gasirea unui plan optim de sistematizare si prezentare a observatiilor, constatarilor efectuate conform metodologiei cercertarii in educatie si invatamant (dupa Dumitru Muster).

Abordarea creatoare a acestui sistem de masuri s-a concretizat in lucrarea de fata, fara a avea pretentia ca au fost epuizate toate problemele legate de tema sau ca acest mod de prezentare este cel mai bun.

Problemele de principiu si solutiile din aceasta lucrare reprezinta pozitia mea personala fata de tema propusa.

Important de subliniat este faptul ca, la reusita activitatilor ce vizeaza imbogatirea si activizarea vocabularului concura urmatorii factori:

Nivelul dezvoltarii fizice;

Nivelul dezvoltarii intelectuale;

Dezvoltarea socio-afectiva (relatia copil-grup, copil-colectivitate si indica masura in care se realizeaza integrarea);

Nivelul dezvoltarii psihologice (interesul copiilor pentru tot ceea ce il inconjoara);

Nivelul dezvoltarii limbajului (achizitiile de limnbaj la un moment dat, intelegerea semanticii cuvintelor, exprimarea propriilor ganduri);

Disponibilitatea ludica, placerea jocului (achizitiile se pot face numai cu placere, in joc, creativ, personalizand cunoasterea a tot ceea ce ii inconjoara pe copii).

Datele si concluziile inserate pe parcursul lucrarii, valideaza ipoteza cercetarii exprimand eficienta metodelor activ-participative in imbogatirea si activizarea vocabularului si contributia acestora la realizarea unei comunicari verbale optime intre copii si cei din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Julieta - Povestirile create de copii - in Revista de   

pedagogie, Bucuresti, 1981

Alexandru Julieta, Valentin Filipescu - Instrumente si modele pentru activitate in sprijinul pregatirii prescolarilor pentru integrarea in clasa I, E.D.P., Bucuresti, 1983

Alexandru Popescu Mihaiesti - Copilul, gradinita si scoala; Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti, 1979

- Activitati metodice in gradinita, Bucuresti, 1990

Barbu H., Popescu E., Serban F. - Activitati de joc si recreativ distractive, E.D.P., Bucuresti, 1990

Badica Tatiana - Exercitii pentru dezvoltarea vorbirii prescolarilor, E.D.P., Bucuresti, 1979

Badica Tatiana, Dutu Olga, Marinescu Eugenia - Jocuri didactice pentru cunoasterea mediului si dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucuresti, 1974

Constantin Parfene - Compozitiile in scoala, E.D.P., Bucuresti, 1980

Cozman Maria - Modalitati pedagogice de stimulare a comunicarii - Revista de pedagogie, Bucuresti, 1981

Dragan Nicola, Ioan Nicola - Cercetarea psiho-pedagogica, Editura Tipouner, Targu Mures, 1993

D. Ausubel, Fl. Robinson - Invatarea in scoala (o introducere in psihologia pedagogica), traducere, Bucuresti, E.D.P, 1981

Dumitru Muster - Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Editura Litera, Bucuresti, 1985

Dutu Olga, Jinga Ioan - Dezvoltarea comunicarii orale, Revista invatamantului prescolar, Nr. 1-2

Emil Verza - Educatia intelectuala a copiilor prescolari - Culegere metodica editata de Revista de pedagogie, Bucuresti, 1975

Emil Verza - Conduita verbala a scolarilor mici, E.D.P., Bucuresti, 1973

Emilia Bocsoiu - Prevenirea si corectarea tulburarilor de limbaj, E.D.P., Bucuresti, 1974

Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil - Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, scoli normale, E.D.P., Bucuresti, 1993

Hristea Theodor (coordonator) - Sinteze de limba romana, Editura Albatros, Bucuresti, 1984

I. Cerghit - Perfectionarea lectiei in scoala moderna, E.D.P., 1985

Maria Montessori - Descoperirea copilului, E.D.P., Bucuresti, 1977

Jinga Ioan, Negret Ion - Invatarea eficienta, Editis, Bucuresti, 1994

Munteanu G., E. Bolog, Vistian Goia - Literatura pentru copii, Manual pentru liceele pedagogice, Bucuresti, 1970

Mateescu Ioana, Damalan Livia - Povestirile copiilor, mijloc de dezvoltare a vorbirii - De la gradinita la scoala, Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie, Bucuresti, 1975

Paul Popescu Neveanu - Dictionar de psihologie, Editura Albatros, Bucuresti, 1978

Tatiana Slama Cazacu - Dialogul la copii, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1961

Tatiana Slama Cazacu - Probleme ale dezvoltarii limbii romane ca limba materna in gradinite si clasele primare in culegerea metodica, Bucuresti, 1975

Ursula Schiopu, Verza Emil - Psihologia varstelor, E.D.P., Bucuresti, 1981

Varzari E., Taiban M., Mamasia V., Gheorghian E. - Metodica cunoasterii mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucuresti, 1970

Surdu Ioan, Danila Ioan, Sova Siminica - Educatia limbajului in gradinita, E.D.P., Bucuresti, 1995

Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, Bucuresti, 2000, coordonator: Prof. Viorica Preda

ANEXE

PROIECT DIDACTIC

GRUPA: MARE

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educatie pentru stiinta

DENUMIREA ACTIVITATII: Cunoasterea mediului

MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic

TEMA ACTIVITATII: "Cum se numeste si unde locuieste?"

TIPUL ACTIVITATII: Evaluare

OBIECTIVE GENERALE: Verificarea cunostintelor copiilor cu privire la animalele domestice si salbatice (denumire si mediul de viata);

Consolidarea deprinderii copiilor de a efectua o clasificare a animalelor dupa un criteriu dat si de a le incadra in notiunea de "animal domestic" si "animal salbatic";

Activizarea vocabularului copiilor cu cuvintele "salbatic", "domestic", "vizuina", "barlog", "morocanos", "ciulite";

Dezvoltarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia, generalizarea, abstractizarea);

Educarea atentiei voluntare.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

La sfarsitul activitatii, copiii vor fi capabili:

O1 - sa denumeasca animalele (domestice si salbatice) asezand siluetele acestora in mediul de viata corespunzator;

O2 - sa corecteze greselile facute intentionat de educatoare;

O3 - sa recunoasca animalele dupa ghicitorile adresate;

O4 - sa reconstituie silueta animalului, alegand partile corpului care corespund acestuia;

O5 - sa rezolve corect sarcina fisei, taind cu o linie animalul care nu corespunde mediului de viata.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea animalelor, incadrarea in notiunea de animal domestic si salbatic, in functie de mediul in care traiesc; reconstituirea corpului animalului din bucati; recunoasterea animalului dupa ghicitorile adresate.

REGULILE JOCULUI:

Varianta I: Din fiecare echipa va veni cate un copil care va alege siuleta unui animal, il va denumi si-l va aseza pe plansa la imaginea corespunzatoare mediului de viata. La fiecare raspuns bun se va aprinde becul. Raspunsul bun va fi recompensat.

Varianta a-II-a: Educatoarea schimba locul animalelor din mediul lor de viata. Copii voe sesiza si corecta greselile. Fiecare raspuns va fi recompensat.

Varianta a-III-a: Copii ambelor echipe vor recunoaste animalele dupa ghicitorile adresate. Fiecare raspuns bun va fi recimpensat.

ELEMENTE DE JOC: surpriza, intrecerea, intonarea cantecelor, recitarea poeziilor, stimulentele, aprinderea becului pentru raspuns corect.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea.

Mijloace de invatamant: Tablou electric reprezentand mediul de viata al animalelor (salbatice si domestice), tabla magnetica, casetofon.

MATERIAL DIDACTIC: Siluetele reprezentand animalele domestice si salbatice, siluete pentru reconstituire, ecusoane, ghiocei (recompense), fise de lucru, carioca.

DURATA: 20 - 25 minute.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, editata de Ministerul Invatamantului, 1993; Jocuri didactice in gradinita de copii, E.D.P. - 1976.