MODALITATI EFICIENTE DE LUCRU CU COPIII CARE PREZINTA DEFICIENTE DE VORBIRE

MODALITATI EFICIENTE DE LUCRU CU COPIII CARE PREZINTA DEFICIENTE DE VORBIRE

"Cuvantul este sunet si culoare, e mesagerul gandului uman.'

T. Vianu

Aparitia si dezvoltarea limbajului este unul din indicii cei mai semnificativi. La copilul normal ganguritul constituie materia prima a vorbirii. S-a constatat prin studii de specialitate ca la copii cu deficienta mintala , aparitia ganguritului se produce la 20 de luni de la nastere fata de 4 luni in mod normal.

Pe masura ce copiii avanseaza in varsta limbajul se dezvolta progresiv sub toate aspectele:

limbajul impresiv - copilul intelege din ce in ce mai mult din comunicarea celor din jurul sau, fapt ce-i dezvolta gandirea.

limbaj expresiv prin:

a)       dezvoltarea vocabularului: numarul cuvintelor pe care le foloseste copilul de la un an la altul creste mai mult decat semnificativ;

b)       structura gramaticala constituie un aspect foarte important al comunicarii. Daca in jurul varstei de doi ani copilul foloseste cuvantul, propozitie sau fraza, dupa trei ani stie sa foloseasca corect propozitia simpla si in multe cazuri si pe cea dezvoltata. Treptat introduce partile secundare de propozitie si invata acordurile corecte.

Constituie tulburare de limbaj orice abatere de la limbajul normal, ce afecteaza comunicarea inter-umana ( orala si scrisa) datorita unor dificultati majore de pronuntie si/sau articulatie, a ritmului si a cursivitatii vorbirii sau afectiuni ale vocii.

Cele mai frecvente tulburari de limbaj se manifesta sub una sau mai multe dintre urmatoarele forme:

- imposibilitatea pronuntiei si/sau a articularii unuia sau a mai multor sunete;

- pronuntarea defectuoasa sau imprecisa a unuia sau a mai multor sunete;

- omisiunea din vorbire a unuia sau a mai multor sunete;

- inlocuirea unui sunet cu perechea sa sau cu un alt sunet, considerat de catre copil ca apropiat (sau identic) cu cel inlocuit;

- repetitia unui sunet sau a unor silabe, aflate la inceputul sau in interiorul unor cuvinte;

- blocarea sau impotmolirea ( imposibilitatea) pronuntarii unor sunete sau silabe de catre copil;

- deprecierea ritmului si fluentei vorbirii cu cat aceasta devine mai grea sau neinteligibila;

- aparitia unor tulburari de rezonanta hiper sau hiponazala;

- instalarea unor ticuri sau grimase in timp ce incearca sa vorbeasca;

- aparitia unor sunete parazite menite sa ajute sau sa suplineasca pronuntia corecta a unor sunete;

- tulburari de voce;

Vorbirea trebuie exersata prin diverse moduri precum: imitatia, conversatia, jocurile realizate cu diverse materiale- activitatile de invatare trebuie sa vizeze formarea limbajului la toate nivelele sale. Folosirea gesticultatiei , a demonstratiei, a imitatiei, a indicatiilor verbale, folosirea laudelor si incurajarilor si a recompenselor faciliteaza insusirea limbajului.

Sunt excluse folosirea pedepselor sub orice forma, pot duce la stari de anxietate, apatie, si esecuri.

TERAPIA CU CARACTER GENERAL

1. EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII

Exercitii generale: - imitarea mersului,

- miscarile gatului si rotirea capului,

-miscarile bratelor si rotirea bratelor,

- imitarea spalatului pe maini,

- imitarea aplaudatului,

- exercitii pentru intarirea musculaturii toracice,

- exercitii pentru intarirea musculaturii abdominale.

Mobilitatea aparatului fono-articulator:

A.    Exercitii de mobilitate a maxilarelor:

exercitii de inchidere si deschidere a gurii,

exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor,

exercitii de alternare a maxilarelor inainte- inapoi,

muscatura.

B.    Exercitii de mobilitate pentru limba:

limba iese si intra repede(pisicuta bea lapte)

limba miscata la dreapta si la stanga

limba iese in forma de lopata

limba sterge buzele

limba sterge dintii pe deasupra

limba sterge dintii pe dedesupt

miscari circulare ale limbii

C.    Exercitii pentru buze si obraji:

miscari de sugere a obrajilor,

miscari de tuguiere a buzelor,

miscari de intindere a buzelor(zambetul),

miscari de rotunjire a buzelor,

miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor,

D.    Exercitii pentru valul palatin:

exercitii de imitare a cascatului,

exercitii de imitare a inghititului, tusei,

miscari de deglutitie

EDUCAREA RESPIRATIEI

Trebuie subliniat faptul ca in mod normal, la copii respiratia este de tip diafragmatic, ea transformandu-se treptat in respiratie toraco- abdomonala si spre pubertate de diferentiaza in respiratie de tip toracic la fete si ramana costo- abdominala la baieti.

Respiratia copiilor este ritmica, dar ritmul respirator nu este uniform.

In general, tulburarile de vorbire se insotesc atat de labilitatea ritmului respirator, cat si de defciente ale tipului de respiratie.

Exercitii pentru inspiratie:

- miroase florile,

- cainele la vanatoare,

- miroase parfumul

Exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii.

3. AUZUL FOMEMATIC

Pentru insusirea limbajului sonor nu este important doar nivelul pragului auditiv, ci si o alta insusire a auzului si anume aceea de a discrimina sunetele vorbirii ( fonemele) intre ele atat in pronuntia persoanele din jur, cat si in cea proprie. Aceasta insusire poarta numele de auz fonematic.

Pronuntia corecta a fonemului se realizeaza dupa un lung sir de incercari, erori, ajustari ( atat datorita unei nesigurante asupra pronuntarii, cat si corectarilor si observatiilor venite din mediul inconjurator) pana ce subiectul identifica modelul sau de pronuntie cu modelul " mental" ( receptat din mediul vorbitor) si sunetul este intarit (sanctionat pozitiv) de catre anturajul adult. Pe masura fixarii fonemului in vorbire, se automatizeaza si deprinderea de a-l pronunta, in diferite pozitii articulatorii si in diferite combinatii fonetico-fonologice.

Tulburarile auzului fonematic se refera la orice tip de perturbare a acestuia care conduce la dificultati de perceptie ( receptie) si/sau de diferentiere a fonemelor. Tulburarile mai grave ale auzului fonematic atrag dupa ele nu numai instalarea unor tulburari de pronuntie, ci si complicate tulburari de intelegere, ca urmare a perceperii deficitare a vorbirii interlocutorului, mergand in unele situatii pana la lipsa de discriminare a fonemelor, silabelor, chiar a unor cuvinte.

a. Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee, cand in soapta, cand tare, in ritm stacatto si prelungit, dupa indicatii.

Exemple:

Trenul: s-s-s-s (ritm stacatto, prelungit, soptit)

Sarpele: s-s-s (prelungit)

Sirena: z-z-z (alternativ, incet si tare)

Albina: bazzz-bazzz ("b" accentuat si "z" prelungit)

Roata: scarrrt- scarrrt ("r" accentuat si prelungit)

Soricelul: chit-chit (executarea in ritm rapid a grupelor de cate 3 silabe)

Greierele: tarrr- tarrr (se prelungeste "r" si se face pauza dupa fiecare

b. Pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:

pa - pe -pi -po -pu -pa -pi

ba -be -bi -bo -bu -ba -bi

c. Diferentierea consoanelor surde de cele sonore:

EXERCITII PENTRU DIFERENTIEREA CONSOANELOR

SURDE DE CELE SONORE

1. Silabe

Exemple: pa-ba ap-ab apa-aba papa-baba

pe-be ep-eb epe-ebe pepe-bebe

pi-bi ip-ib ipi-ibi popo-bobo

po-bo op-ob opo-obo etc

pu-bu up-ub upu-ubu

pa-ba ap-ab apa-aba

2. Cuvinte paronime:

Exemple:

tata-data paie-baie cara-gara

tare-dare papa-baba caz-gaz

tura-dura para-bara coala-goala

d.Transformarea cuvintelor prin inlocuiri de sunete sau silabe

- pac    - pasat -cot

-pil    - duc - ac

co -cos - lung - apa

-vor    a - puc s - are

-cor - danc - alba

-joc    - cap

-vrig    - cos

e.        Pronuntarea ritmica:prin denumire de imagini, obiecte, fiinte sau actiuni ale caror denumiri se deosebesc printr-un singur sunet, prin pronuntie ritmica de poezii, proverbe, povestiri etc.

f.        Jocuri hazlii (in care sunetul sa se repete)- copiii sunt solicitati sa rosteasca rapid cuvinte sau propozitii hazlii.

Exemple:    Caprarul crapa capul caprei pe capra in patru.