PRIMII PASI INTR-O STRUCTURA ORGANIZATIONALA

PRIMII PASI INTR-O STRUCTURA ORGANIZATIONALA

Motto:

" Omul modern simte nevoia de a face parte

din organizatii si de a participa la viata acestora '

(Emil Paun)

De-a lungul vietii orice om se dezvolta individual si social numai in cadrul unor rnedii organizate. Prima structura organizationala din care tace parte o persoana este gradinita de copii. Aici fiecare, dupa nivelul varstei sale se integreaza intr-o "grupa' in care va desfasura diferite activitati in calitate de membru al unei organizatii.

Grupa de copii este o structura ce constituie un cadru de mare eficienta organizatorica pentru ca ofera toate conditiile de dezvoltare psihoindividuala si psihosociala caracteristice varstei de 3-7 ani.

Pentru copilul prescolar si parintii lui intrarea in gradinita este un eveniment asteptat eu emotie, nerabdare si interes. Este o etapa noua in viata copilului, perceputa ca o trecere spre o noua faza a vietii. Prescolarul descopera o realitate sociala care-i impune anumite reguli de relationare cu adultii si copiii straini de familie, in gradinita copilul este nevoit sa se raporteze la ceilalti. Fie ca se joaca, fie ca actioneaza in cadrul activitatilor comune, copilul invata sa respecte unele norme de conduita impuse de colectivitatea in care traieste.

Climatul educativ din gradinita il ajuta sa se cunoasca pe sine si pe ceilalti, sa stabileasca relatii, sa emita aprecieri. Aici el invata sa-si subordoneze dorintele grupului din care face parte, sa renunte uneori la dorintele proprii in favoarea intereselor comune.

Fiecare individ face parte din mai multe grupuri. Freud spunea ca "grupul familial este prototipul de baza ai tuturor grupurilor'. Grupa de copii din gradinita poseda toate caracteristicile necesare unui grup primar, asa cum este inteles acesta de specialistii in dinamica grupului.

Grupul primar este un grup ai carui membri au aceleasi scopuri si standarde de comportare si in care contactele interpersonale frecvente sunt posibile. "Grupul are o existenta datorata fiecarui membru al sau. chiar inainte ca acesta sa faca parte din el. in mod anticipat fiecare are dorinte, asteptari si temeri constiente sau inconstiente, reprezentari a ceea ce ar trebui sa fie grupul, a ceea ce ar trebui sa se intample aici. ale tipului de relatii care ar trebui sa se desfasoare, ale climatului pe care doreste sa-l vada guvernand' (Claude-Roucky J.. 2000. p.32).

Spre deosebire de alte grupuri sociale, grupul educativ are o compozitie relativ omogena

din punct de vedere al varstei, statutului, nevoilor, intereselor, aptitudinilor etc. Aderarea la grup, participarea la viata lui. reprezinta pentru fiecare dintre membrii sai prilej de satisfacere a unor nevoi psihosociale. Clasa scolara este definita de Neculau A. si Zlate M. (1983) ca un "grup social specific, compus dintr-un numar de membri egali intre ei si dintr-un animator ale carui raporturi sunt reglementate de normele de functionare'.

Educatorul trebuie sa cunoasca reteaua relatiilor afective, de atractie sau respingere si sa modeleze atractiile pentru a-i sprijini pe copiii izolati sa se integreze in grup si sa evolueze in cadrul lui. Atractia dintre membrii grupei de copii constituie conditia fundamentala a obtinerii unor satisfactii personale si un factor al coeziunii grupului.

Integrarea prescolarilor in mediul grupului depinde de o serie intreaga de factori: de valorile promovate, de calitatea relatiilor, de coeziunea grupului, de lideri. Pe de alta parte depinde de capacitatea copilului de a comunica. Divergentele de opinii pot duce la solutii constructive sau la neintelegeri, controverse, conflicte. Efectele acestora sunt impacarea, acceptarea, sau izolarea, autoizolarea, evadarea (la initiativa copilului) sau excluderea(la initiativa grupului).

Educatoarea poate fi un indrumator in educarea socializarii copiilor grupei. Responsabilitatea ei este mare deoarece la aceasta varsta copiii au nevoie de modele pe care sa le imite. Este importanta atitudinea adultului in actul educational, cea verbala si neverbala, unitatea dintre ceea ce spune si ceea ce face. Integrarea copiilor in viata colectivitatii prilejuieste achizitionarea unor modele de actiune sociala. Viata sociala din colectivitatea prescolara ofera prilejuri de afirmare si de exercitare a unor roluri noi, de exprimare a unor modele de conduita solicitate de cei din jur.

Mijloacele si metodele de educare a prescolarilor cu probleme de integrare in colectivitate se stabilesc in urma cunoasterii grupului de copii.

In investigarea si cercetarea grupurilor sociale mici pot fi utilizate o multitudine de metode st tehnici. Cunoasterea grupului scolar ar trebui sa urmeze un program de actiune pe traiectoria cunoastere- interventie-evaluare a schimbarilor obtinute (Neculau A.. 1994, p.262). E nevoie, cu alte cuvinte, de un ghid orientativ, de un instrument pentru cunoasterea colectivului de copii, oferind educatoarei datele necesare pentru a putea depista copiii cu probleme de integrare si mai ales cauzele care le provoaca.

Testele sociometrice sunt la indemana educatorului pentru cunoasterea sintalitatii grupului dar si a personalitatii elevilor, in cercetarea pe care am efectuat-o am pus accent pe cunoasterea copiilor care nu se integreaza in colectivitate, pe evidentierea liderilor posibili ai colectivitatii, pentru ca si ei pot influenta in mod pozitiv relatiile din cadru! grupului. Obiectivul cercetarii

- cunoasterea colectivului de copii, a relatiilor care se stabilesc intre ei. Grupa de copii fiind o - convietuire de personalitati' (I. Nicola). este necesara cunoasterea relatiilor care se stabilesc in interiorul ei.

Scopul cercetarii

Se va incerca sa se urmareasca modul cum evolueaza copiii pe parcursul a doi ani scolari, importanta comunicarii didactice in socializarea prescolarilor. Se va urmari comunicarea pe orizontala copil-copil.

Ipoteza cercetarii

Se va incerca sa se demonstreze ca este posibila o interventie a educatorului in desfasurarea unei activitati care sa inlesneasca integrarea copiilor, depistarea unor cauze care pot genera anumite situatii-problema

Descrierea esantionului de copii

Cercetarea se efectueaza pe un grup de 20 de copii (I l fete 9 baieti) pe parcursul a doi ani scolari.

Metode de investigatie

- chestionarul, observatia, jocul de rol, studiu! de caz Realizarea cercetarii

Testele sociometrice care se aplica asupra esantionului de copii se desfasoara in sala de grupa (luna octombrie in ambii ani scolari, 2003/2004 si 2004/2005).

Fiecare copil va raspunde la un chestionar care cuprinde un set de 2 intrebari. Instructaj

Gandeste-te bine si apoi spune-mi doi copii cu care iti place sa te joci si doi copii cu care nu-ti place sa te joci.

A. Numeste doi coleg! de-ai tai pe care-i preferi in jocurile tale:

l.

B. Numeste doi colegi de-ai tai pe care nu-i preferi in jocurile tale:

l.

Se subliniaza faptul ca trebuie sa fie sinceri si ca nu au voie sa se consulte intre ei. Se da un timp limitat de raspuns.

Pe baza informatiilor primite se vor intocmi matrici sociometrice. Atat pe orizontala cat si pe verticala vor fi trecuti toti copiii. Fiecare copil primeste un numar de ordine , notat cu cifre arabe.

Primele concluzii

Dupa indicele sociometric al fiecarui copil, s-au desenat 3 cercuri concentrice, in care au fost inscrisi toti copiii (baietii in patrate, fetele in cercuri). Cei din cercul din mijloc au obtinut indici sociometrici intre 50 (copilul nr. 12) si 16,67. in cercul mijlociu au fost inscrisi copii care au indici cuprinsi intre 4,17 si 14,67. Cercul din exterior cuprinde copii care au indici sociometrici O (care nu au fost preferati de nici un copil). Acestia vor fi mereu in centrul atentiei educatorilor pentru a-i antrena in diferite activitati, pentru a depista cauzele pentru care nu au fost preferatii colegilor.

S-a inregistrat o singura preferinta reciproca intre 2 baieti (] si 2) care se afla in centrul atentiei celorlalti. Copilul nr. 12 cu indicele sociometric cel mai mare (50) a fost preferat si de fete si de baieti. Cele 3 nivele cuprind: 12 copii in cercul marginas, 5 in cel mijlociu si 3 in centrul sociogramei.

Mediul educational poate favoriza integrarea celor cu probleme de socializare in grupul prescolar din care fac parte. O activitate educationala bazata pe cunoasterea relatiilor care se stabilesc intre copii poate inlesni integrarea elevilor cu indici sociometrici scazuti in colectivitatea pe care o frecventeaza.

Pentru evitarea unor reiatii tensionate trebuiesc observate comportamentele fiecarui copil, in scopul luarii unor decizii, utilizarii unor metode de educare care sa-l ajute sa-si formeze personalitatea.

Educarea actului de comunicare in grup, din perspectiva individului, a capacitatilor sale de a intra in relatie cu celalalt, este una dintre conditiile realizarii unei socializari eficiente, a integrarii in colectivitate.

Educatorul, prin arta sa de a influenta, poate dirija socializarea copiilor, mai ales prin intermediul comunicarii. Testele sociometrice pot inlesni obtinerea unor date relevante pentru cunoasterea esantionului de copii. Copiii aflati in situatia de respinsi pot fi atrasi in actul comunicarii daca primesc roluri noi (prin jocurile de rol) care-i antreneaza in socializare si Ie pot induce o stima de sine si de ceilalti mai corecta. V. Schiopu scria ca cei cu "estimatie de sine mai inalta' au o mai mare incredere in fortele proprii.

Mijloacele si metodele utilizate in directia socializarii copiilor, mai ales prin intermediul comunicarii, au eficienta. Formarea unei aprecieri juste a realitatii, constientizarea faptului ca, vrand, nevrand, fiecare individ face parte dintr-un grup, isi are radacina in educatia prescolara, continua in cea scolara, si mai departe, pe parcursul intregii vieti. Folosind mijloacele si strategiile cele mai eficiente, copiii se vor obisnui sa respecte regulile de convietuire in grup, sa participe la coeziunea lui. sa rezolve anumite conflicte prin negociere, care implica comunicarea.

BIBLIOGRAFIE

Zlate, M., Psihologia scolara a grupurilor scolare, Ed. Polilica, Bucuresti, 1972

Nicola, I,, Farcas, D, Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica, EDP, Bucuresti, 1994

Paun, E., Scoala-o abordare sociopedagocica, Ed Polirom, Iasi, 1999