PROGRAMA PRESCOLARA

PENTRU

JOC LIBER

JOC IN AER LIBER

Nivelele I - III

ALTERNATIVA EDUCATIONALA de pedagogie curativa

NOTA DE PREZENTARE

Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenta jocului se formeaza, se dezvolta si se restructureaza intreaga activitate psihica a copilului. Prin joc copilul percepe, intelege, invata.

Jocul liber este initiat de copii, subiectul si actiunea sa se construiesc treptat prin transfigurarea realitatii pe plan imaginar, copilul ajungand sa-si creeze o noua lume proprie.

Prin jocul liber, copilul invata sa cuprinda si sa cunoasca lumea, actionand prin vointa de a imita, intr-un mod personal, potrivit particularitatilor de varsta si psihoindividuale.

El se distinge prin reflectarea inedita, unica, la nivelul fiecarui copil, a impresiilor, prin originalitate si spontaneitate.

Jocul este declansat de un anumit grad de intensitate a trairilor, a impresiilor copiilor si un anumit nivel de prelucrare si interpretare personala a acestora.

Jocul in aer liber satisface nevoia necesara de miscare si favorizeaza dezvoltarea fizica armonioasa a copiilor.

Jocul, in gradinita de pedagogie curativa, este activitatea specifica varstei, care prin interdisciplinaritatea sa contribuie in mod eficient la educarea copiilor cu deficienta severa, profunda si asociata.

Programa ofera un cadru larg de abordare pentru toate tipurile de deficiente, iar responsabilitatea optiunii in alegerea continutului, formelor si mijloacelor de realizare revine cadrului didactic.

obiective cadru

NIVELELE I-III

FORMAREA SI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE JOC

STIMULAREA DEZVOLTARII SENZORIOMOTORII SI AFECTIVE

FORMAREA SI DEZVOLTAREA INITIATIVEI, A MANIFESTARII ALEGERILOR SI STIMULAREA INDEPENDENTEI IN ACTIVITATI SI RELATII

CONTINUTURIle INVATARII

• Formarea deprinderilor de joc

• Consolidarea dezvoltarii psiho-afective

o       Consolidarea deprinderilor si calitatilor motrice

posturi corecte

echilibru static si dinamic

prehensine corecta (apucare, manipulare, controlul actului reflex)

coordonari oculo-manuale, bi-manuale si ochi-mana-picior (alaturare, suprapunere, prindere, aruncare, imbinare etc.)

abilitati motrice de baza: mers, alergare, saritura, tarare, rostogolire etc.

calitati motrice: viteza, rezistenta, forta, indemanare

o       Consolidarea achizitiilor perceptiv-cognitive

perceptie globala

memorie

atentie

reprezentare

capacitati analitico-sintetice (diferentieri, sortari pe diferite criterii, descompuneri, reconstituiri, asocieri)

o       Reducerea tensiunilor psihoafective pentru obtinerea de comportamente dezirabile

Initiativa in actiuni si relatii

• Independenta in actiuni si relatii

• Adaptarea si integrarea in mediu (microgrupul social)

SUGESTII METODICE

In activitatea cu copiii cu deficiente severe sau profunde nu se poate pleca de la premisa ca acesti copii invata spontan sa se joace; jocul este o activitate, o deprindere ce trebuie formata treptat, printr-o succesiune de etape cu grad progresiv de dificultate.

Astfel, cel mai bine iese in evidenta functia terapeutic-compensatorie a jocului in activitatea cu prescolarii cu deficienta severa.

Fiecare copil atinge un anumit nivel in invatarea actiunii de "a se juca", nu este obligatoriu ca toate etapele sa fie parcurse in ciclul prescolar, ci se impune mentinerea ritmului propriu al copilului, evaluarea si respectarea nivelului sau real de progres si personalizarea activitatilor ludice.

In general, se recomanda observarea comportamentului copilului, care tinde sa se orienteze instinctiv spre obiectele, fenomenele sau persoanele care ii capteaza atentia la un moment dat, in felul acesta se stabileste un punct de pornire.

Copilul trebuie invatat sa descopere placerea de a explora si manipula mediul, prin strategii in co-actiune. Demonstratiile frecvente trebuie insotite de stimulare emotionala pozitiva.

Jocul didactic, avand ca scop organizarea invatarii ludice, trebuie adaptat la aptitudinile si preferintele copilului (cu alte cuvinte, metoda trebuie adaptata la copil si nu copilul la metoda).

Jocul liber, in gradinitele de pedagogie curativa, are ca sursa de inspiratie viata cotidiana (familie, gradinita etc.), basmele ascultate, serbarile de peste an, aniversarea zilelor de nastere a copiilor etc.

Teatrul de masa apare deseori in jocul liber. Papusile sunt confectionate simplu, au caracter general si potfi folosite in mai multe imprejurari. De exemplu: o bucata de panza verde devine pajiste pe care se construieste o casuta din buturugi de copac, in care locuieste mama. Cateva oite pasc alaturi de pastorii lor si de dupa o piatra isi fac aparitia piticii.

Jocul liber poate oferi simultan variate forme de activitate, in care copilul se integreaza impreuna cu cadrul didactic, ca de exemplu: constructia unui vapor din mobilier si accesorii, taierea fructelor (legumelor) pentru o salata, jocul la "casuta papusilor", modelaj, teatru de papusi etc.

Jocul in aer liber, in afara faptului ca satisface nevoia de miscare a copilului, urmareste si observarea de catre acesta a mediului inconjurator in fiecare anotimp. Jocul in aer liber se adapteaza in functie de fiecare anotimp si de conditiile existente in fiecare gradinita.