Proiectarea didactica prin prisma noului curriculum grupa: mica - cum este, a fost si va fi aici pe pamant

PROIECTAREA DIDACTICA PRIN PRISMA NOULUI CURRICULUM

In contextul actualei reforme in invatamantul prescolar, este de punctat faptul ca, perioada prescolaritatii ocupa un loc aparte, aceasta perioada fiind decisiva in formarea "omului" de maine.

Situarea copilului in centrul procesului de predare-invatare, constituie o schimbare fundamentala, aceasta atrage dupa sine gasirea acelor solutii didactice care sa stimuleze creativitatea si performanta copilului.

Noul curriculum prescolar prefigureaza doua mari tendinte de schimbare in interiorul sistemului prescolar: acestea vizeaza crearea unui mediu educational adecvat, in vederea stimularii continue a invatarii spontane a copilului, accentuaeaza ideea de folosire a contextului ludic si a invatarii active in stimularea rutei individuale a invatarii, fapt pentru care propune o abordare educationala diferita.

Noul curriculum prescolar se orienteaza asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate si elaborate cu ajutorul copilului, in care brainstorming-ul, lucrul in echipa si actiunea directa a copilului cu mediul sunt mijloacele de baza ale procesului de predare-invatare.

Proiectare curriculara nu mai presupune elaborarea "programelor analitice" in termeni de inventare ale diferitelor segmente/unitati de continut, capitole, teme, subiecte punctuale, carora le era repartizat un anumit numar de ore fix, rigid, fara o precizare clara a finalitatilor educationale. Dimpotriva, continuturile sunt considerate mijloace prin care se vizeaza atingerea obiectivelor curriculare: cadru, de referinta si operationale propuse drept intermediari in procesul de formare si dezvoltare la copii a unui sistem de competente educationale; intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv-atitudinale, de comunicare si relationare sociala, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor solutii personale, a atitudinilor si comportamentelor celor care se educa . Competenta este realizabila in intervale mai lungi de timp; specificarea unei competente presupune precizarea capacitatilor vizate, care se bazeaza, la randul lor, pe anumite operatii mentale. De multe ori, se iau ca elemente de referinta procesele psihice (perceptie, gandire, memorie, imaginatie) si operatiile specifice fiecaruia. Astfel, obiectivele centrate pe competente pun accentul pe formarea operatiilor propriu-zise, care asigura atingerea unor performante, astfel incat, competenta este inferata din performanta. Avantajul major al obiectivelor axate pe competente este ca accentueaza caracterul formativ al invatamantului. Un posibil dezavantaj al lor ar putea fi reducerea operationalitatii, ceea ce ar genera o oarecare ambiguitate si dificultati in proiectarea, realizarea, evaluarea si reglarea activitatii educative. Este extrem de important ca in procesul de instruire interactiva sa se vizeze nu numai dezvoltarea de competente disciplinare, ci si de competente transversale/transferabile, formulate in termeni de achizitii transferabile si nu strict disciplinare. Cateva exemple de competente transferabile/ transversale utile de format si dezvoltat la copii sunt : a invata sa stabilesti ipoteze de plecare/start ; a formula un subiect de cercetare ; a formula o problematica, o situatie-problema ; a cerceta si trata informatia ; a structura raspunsurile si a raspunde cu claritate si precizie la intrebarile puse; a redacta un text, un referat, un produs media; a invata sa intelegi si sa evaluezi reactiile, trairile, opiniile, raspunsurile partenerilor de activitate; a lucra in grup si a participa la conducerea colectiva. Rezulta ca intre obiectivele educationale si competentele educationale se stabileste o relatie de interdependenta functionala. O competnta dezirabila, care se doreste a fi atinsa in cadrul procesului educational, determina aparitia unor obiective educationale. Daca acestea sunt corect formulate, in maniera operationala, urmarite, atinse si evaluate, asigura, la sfarsitul perioadei de instruire, realizarea competentei educationale vizate.

Intre competentele educationale si obiectivele operationale se stabileste o legatura biunivoca, ce poate fi valorificata, chiar ca element de referinta in activitatile de proiectare didactica, organizare, realizare, evaluare, autoevaluare( formativa si sumativa), interevaluare si reglare a instruirii interactive.

In vederea formarii si modelarii cat mai eficiente a competentelor educationale generale, specifice si derivate, este recomandabil sa se realizeze un design curricular personalizat si diferentiat, pe niveluri de complexitate si dificultate, astfel incat sa se asigure " diferentierea personalitatilor" si sa se dea posibilitatea celor care se instruiesc sa aleaga singuri si in cunostinta de cauza traseele propriei cunoasteri si formari, tinand cont de propriul profil de inteligenta, de nevoile si asteptarile lor educationale, de interesele lor cognitive, de toate resorturile propriei lor personalitati. Complexitatea procesului de educatie si instructie in gradinita de copii, precum si varietatea activitatilor si actiunilor desfasurate, ofera copilului o baza larga de cunostinte pe care si le insuseste in mod organizat, sistematic, gradat prin achizitia unor stategii adecvate varstei prescolare . Educatoarea trebuie sa stapaneasca notiunile pentru a putea proiecta si conduce copiii in drumul primilor pasi spre formarea personalitatii acestora. Problemele pe care le genereaza actiunea de proiectare constituie obiectul a numeroase investigatii si dezbateri; iar interesul manifestat de educatoare pentru proiectarea activitatii educative, este stimulat de cerinta cresterii calitatii si eficientei pedagogice a acestei activitati.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA

Grupa: mica

Tema anuala: Cum este, a fost si va fi aici pe pamant

Subtema: Aspecte de primavara

Tema zilei: Primavara in natura

Tipul de activitate: Verificarea si consolidarea cunostintelor

Mijloc de realizare: Activitate integrata

Forma de organizare: pe grupuri si frontal

Durata: 30 minute

Scopul activitatii: Raportarea corecta a numarului la cantitate si invers, exersarea calitatilor si operatiilor gandirii

Consolidarea deprinderilor motrice de baza

Activitati de invatare: ADP - ALA - ADE

ADP: Intalnirea de dimineata: "Asa da, asa nu", (norme de comportare in natura)

ALA: Constructii: Aleile din parcul meu

Arta: desen "Mugurasi"

Stiinta: "Ce se intampla in natura primavara?"

ADE: DS, DPM: joc didactic "Te rog sa-mi dai" / traseu aplicativ: mers, alergare, saritura peste obstacol - joc "In excursie"

Obiective operationale

sa participe la discutii libere

sa redea prin dese mugurasi

sa numere corect in lim. 1-2

sa raporteze corect numarul la cantitate si invers

sa execute corect mersul, alergarea, saritura peste obstacol

sa respecte regula jocului propus

Strategii didactice: Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea

Material didactic - floricele, papusi, ecusoane cu flori de primavara, creioane colorate, fise de lucru

Bibliografie: Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Activitati integrate in gradinita, 2008

SCENARIUL ZILEI

I. ADP

1. Intalnirea de dimineata:- salutul - "A-nceput o noua zi / Sa ne adunam copii / In cerc sa ne asezam / Apoi sa ne salutam": "Buna dimineata floricele, / Sunteti toate voinicele? / Sa vedem care lipseste? / Care-i primul ce ghiceste? (prezenta)
2. Impartasirea cu ceilalti: Se prezinta ilustratii cu comportamente pozitive si negative legate de ingrijirea florilor: "rupem florile" sau udam florile", cer copiilor sa identifice comportamentul pozitiv
3. Noutatile zilei: "Astazi la activitatea matematica ne vom juca cu floricelele, o vom ajuta pe Zana Primavara sa le sorteze dupa culoare si sa le numere (1,2), intre timp vom face si o excursie in padure.

II. ALA

Copiii continua activitatea la centrele de interes pregatite

III. ADE: DS, DPM

DEMERSUL DIDACTIC

 Concluzii :

     Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de alta parte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat.