Valorificarea continutului proverbelor si zicatorilor in educatia morala

VALORIFICAREA CONTINUTULUI PROVERBELOR SI ZICATORILOR IN EDUCATIA MORALA

Educatia pentru societate a constituit dintotdeauna un obiectiv fundamental in educarea copiilor. Dar, de-a lungul istoriei societatii, educatia si-a schimbat scopul, continutul si metodele, in functie de schimbarile care au avut loc. Deci, educatia are un caracter istoric.

Primele idei referitoare la educatia prescolara apar la marii ganditori din Grecia antica. Astfel, Platon preconizeaza educatia prescolara publica. Copiii de 3-6 ani trebuie educati in institutii publice de catre femei special pregatite. El atribuie povestilor, cantecelor si jocului un rol insemnat in educatia copiilor.

"Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie" prima lucrare de pedagogie romaneasca, cuprinde elemente de teorie din domeniul educatiei morale. Comenius, unul din marii pedagogi ai omenirii, a inclus in "Didactica Magna" o teorie a educatiei morale, prima de acest fel din istoria pedagogiei. Comenius indica drept metode in educatia morala exemplul comportarii adultilor cu care copilul vine in contact, povestile si exercitiile de comportare morala.

Lucrarile lui Pestalozzi: "Cum isi invata Gertruda copiii", "Cartea pentru mame" si "Invatatura intuitiva a mamelor" cuprind o serie de indrumari privitoare la metodica instructiei si educatiei copiilor in familie.

Pestalozzi cere ca mamele, paralel cu educatia intelectuala, sa faca si educatia morala a copiilor si sa-i inarmeze cu priceperi si deprinderi de munca.

Frobel a organizat primul institut de educatie a copiilor prescolari dandu-i denumirea de "gradina de copii" (Kindergarden,).

La sfarsitul secolului al XIX- lea inceputul secolului XX apar o serie de teorii si curente pedagogice.

Dintre toate ideile pedagogice cu privire la educatia pentru societate vehiculate de-a lungul timpului, cele    apropiate de actuala orientare a invatamantului prescolar sunt dezvoltate in lucrarea "A educa si a instrui" de Robert Dottrens.

El afirma, pe buna dreptate, ca prima noastra datorie este sa contribuim la formarea caracterului fiecarui copil ce ne-a fost incredintat. Fara insusirea treptata si permanenta a bunelor deprinderi de ordine, de munca, de sinceritate, de politete, eforturile pe care le depunem pentru instruirea lor vor fi nesatisfacatoare.

Obiectivele educatiei pentru societate decurg chiar din scopul institutiei prescolare: acela de a pregati pe copii pentru instruirea in scoala si, implicit, pentru societate, pentru viata. Ele se realizeaza cu mare eficienta prin cantec, joc si povesti.
Nu trebuie sa uitam si nici sa evitam proverbele si zicatorile populare romanesti.Acestea reprezinta un tezaur inestimabil de intelepciune, ale carui valori si sensuri nu se sting niciodata. Proverbele constituie nu numai norme de comportare, ci si modele de actiune in cele mai variate imprejurari din viata, cu care omul s-a confruntat si se confrunta.

Folosirea proverbelor si zicatorilor in educatia morala a prescolarilor reprezinta un aspect al trecerii la o noua calitate, superioara, in invatamantul prescolar.

De aceea, este bine ca educatoarele sa fie preocupate in permanenta de folosirea proverbelor si zicatorilor, adaptate la orice situatie ivita in programul zilnic din gradinita. Acestea contribuie din plin la formarea personalitatii copilului, de la cea mai frageda varsta, pentru ca au o valoare etico-estetica prin invataturile morale transmise si prin mijloacele artistice folosite.

La copiii prescolari se pot educa prin proverbe si zicatori calitati morale si patriotice ca: cinste, harnicie, rabdare, dragoste de munca, dragoste de oameni, dragoste de tara, bunatate, curaj, atitudine justa fata de colegi, respectul fata de cei mari, modestie.

Proverbele si zicatorile, creatii realizate mai mult pe baza stilului figurat, folosind comparatia, metafora, alegoria si uneori elemente de versificatie, sunt foarte greu de inteles de copiii prescolari. Totusi, ele pot fi folosite prin intermediul lecturilor, basmelor, povestilor si povestirilor, cantecului sau in diferite situatii frecvente in programul gradinitei.

Functia educativa a proverbelor este realizata prin faptul ca acestea spun in mod direct ce este bine si ce este rau in viata, in legatura cu activitatea omului, cu relatiile dintre el si colectivitatea in mijiocul careia traieste.

Comportarnentele negative sunt semnalate de regula mai pregnant decat cele pozitive, pentru ca din rau omul invata mai mult decat din bine. Si proverbul zice "Pana nu patesti nu te cumintesti", "Capul face, capul trage" (se folosesc foarte des la copiii care sunt neastamparati, alearga, cad si se lovesc etc.).

Proverbele care se inscriu in aceasta regula morala reprezinta in esenta o atitudine combativa fata de aspectele negative ale vietii, fata de ideea de rau.Aceasta atitudine este prezenta si in proverbul:" Lenesul mai mult alearga"

In cadrul activitatilor desfasurate cu copiii prescolari se ivesc numeroase situatii potrivite pentru a aplica in special proverbele.

Proverbul: "Graba strica treaba" se poate folosi la activitatile comune, atragandu-le atentia copiilor ca trebuie sa se gandeasca inainte de a da un raspuns la intrebari; inainte de a realiza un desen, inainte de a modela obiectul cerut.

Toate acestea au avut un efect educativ deosebit asupra copiilor, fapt constatat in comportarea lor ( nu-si mai strica constructiile, se ajuta reciproc, nu se cearta, nu se mai imbrancesc).

Cand am prezentat povestea: "Cuvantul fermecat" am tras concluzia folosindu-ma de proverbul "Vorba dulce mult aduce" sau, la povestea "Ciripel cel lacom", am aratat ca lacomia aduce intotdeauna necazuri si am folosit proverbele: "Unde mananca unul, pot manca si doi", "Oaia cand se indeparteaza de turma, o mananca lupii" sau "Vai de cel ce merge singur, ca atunci cand va aluneca, n-are cine- l ridica ".

Aceste proverbe au fost folosite si in timpul drumetiilor facute cu copiii (pentru a merge ordonati fara sa se indeparteze de grup).

Tot prin proverbe se poate educa dragostea pentru munca, "Incet, incet departe ajungi" (daca nu te grabesti faci treaba buna si cu spor), "Unii tes panza si altii o poarta" (unii muncesc si altii se bucura de munca celor harnici). Aceste proverbe le-am aplicat si in cadrul activitatilor practice.

Proverbul "Buturuga mica, rastoarna carul mare" a fost folosit in discutiile cu copiii privind anumite activitati mai grele ce trebuie efectuate de ei.

Prin proverbul "Pana nu bati la usa nu indrazni sa intri in casa", am format deprinderea de comportare civilizata de a bate la usa cand intra intr-o locuinta.
La povestea Scufita Rosie le-am spus: "Asculta sfatul parintesc, ca altfel e rau de tine". Proverbul il putem folosi si in povestea "Puiul!" de Bratescu-Voinesti. La povestea Capra cu trei iezi am folosit proverbul "Cine sapa groapa altuia cade singur in ea ".

Se pot da multe exemple si, daca le folosirn ori de cate ori se iveste prilejul, sunt de o mare eficienta.    

Proverbele: "Apa curge, pietrele raman" sau "Apa cat de mare vine, piatra tot in vad ramane", au o importanta istorica deosebita; folosindu-se acest proverb la prescolari, ii putem face sa inteleaga ca, desi au trecut peste tara noastra si peste poporul nostru o multime de necazuri asemuite cu apa involburata, poporul nostru a luptat si a invins toate greutatile ramanand neclintit, statornic in limba, fapte si obiceiuri, precum pietrele pe fundul apei.

Zicatorile isi au si ele rolul lor, contribuind la educatia morala a copiilor prescolari. Astfel, in povestea "Capra cu trei iezi", intalnim o serie de expresii. "Iedul cel mare si cel mijlociu dau prin bat de obraznici ce erau" sau "caci iedul cel cuminte tacea molcom in horn, cum tace pestele in bors la foc".

Expresii sub forma de zicatori putem gasi o multime in opera lui Ion Creanga.

Aceste formulari succinte si plastice exprima concentrat adevaruri cu valabilitate generala, imbinand o larga si bogata experienta de viata, generalizata si aprofundata de fiecare generatie.

Zicatori ca: "Nu vorbi neintrebat" sau "Nu te amesteca nepoftit in vorba altora" folosite la momentul potrivit, pot avea o influenta pozitiva asupra copiilor apropiindu-i de notiunile elementare de bunavointa.

In activitatea desfasurata am folosit proverbele si zicatorile ca subiecte ale unor activitati, ca material complementar la celelalte activitati comune sau alese, pentru stimularea atentiei copiilor, pentru concretizari, pentru concluzii, pentru formarea unor norme morale, pentru infrumusetarea exprimarii.

In concluzie, tin sa precizez ca din insusirea valorii morale a proverbebor si zicatorilor, copiii au invatat sa fie prieteni, sa se ajute, sa vorbeasca frumos, sa fie cinstiti, sa spuna adevarul, sa fie perseverenti in munca.