Stimularea creativitatii a varsta prescolara

STIMULAREA CREATIVITATII A VARSTA PRESCOLARA

Multa vreme s-a considerat posibilitatea de a produce noul, valorosul ca insusire de exceptie, pe care nu o poseda decat un numar mic de ,, alesi''ai Divinitatii. Analizand creativitatea, J. Dewey (1921) porneste de la semnificatia sa de atribut al gandirii; G. W. Allport (1938) evidentiaza faptul ca in actul creatiei sunt implicate aptitudinile si chiar toate procesele psihice. Astfel, cei doi depasesc interpretarile unilaterale, care reduceau creativitatea la ,, dotatie'', ,, aptitudine'', ,, talent'', ,, genialitate'', propunand o alta viziune asupra creativitatii- omul dispune de un potential, iar datoria educatiei este sa-l descopere si sa-l dezvolte.

Din punt de vedere eimologic, termenul de creativitate desemneaza procesul de zamislire, faurire, rostire a ceva nou, original.

Prescolarul dispune de un potential creativ care integreaza experienta cognitiva, mecanisme informational- opetationale ( modalitati de operare a gandirii si procedee imaginative aflate in curs de formare) declansate si sustinute de trebuintele de cunoastere, de autoexprimare, de atitudinea cognitiva care incepe sa se cristalizeze.

Disponibilitatile creative ale prescolarului se manifesta in expresiile si conduitele emotionale, in joc, in desen si in activitatea de comunicare verbala si nonverbala.

1. Cadrul cel mai important de manifestare, dar si de stimulare a potentialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativa ludica este o premisa pentru viitorul comportament creativ, care se va materializa in produse noi, originale, cu valoare sociala.

In joc, pe baza experientei cognitive, copilul combina, , imbogateste actiunie preluate din modelele socio- culturale, da semnificatie proprie obiectelor pe care le utilizeaza potrivit nevoilor, dorintelor si trairilor sale afective.

2. Prin desen copilul reflecta selectiv si subiectiv realitatea, recepteaza intr-o forma noua un univers care l-a impresionat.

3. Trairile afective placute, pozitive, declansate de utilizarea de catre adult a motivatiei afective, de aprobarile verbale si nonverbale stimuleaza conduita creativa a prescolarului.

De asemenea, atitudinea adultului fata de copil, aprobativa si mai ales participativa,amplifica disponibilitatile creative. Atitudinea neimplicata si cea autoritara a educatoarei si a parintelui diminueaza manifestarile creative ale prescolarului, genereaza supunere si timiditate, conduita verbala si nonverbala sablonizata. Atitudinea parintelui influenteaza mai ales initiativa, spontaneitatea, originalitatea. Numai un educator cald, apropiat si mai ales creativ poate sa stimuleze potentialul creativ.

Relatiile cu cei de aceeasi varsta, munca in echipa, cooperarea amplifica manifestarile creative. Starile afective placute pe care le are copilul in carul grupului se stabilizeaza si se intensifica, stimuland formularea solutiilor. Combinand solutiile colegului, prescolarul isi perfectioneaza propriile solutii si ajunge la ceea ce este adecvat, dar si neobisnuit.

Potentialul creativ al prescolarului poate fi imbogatit prin insusi procesul instructiv- educativ din gradinita, multe din continuturile invatarii putand fi valorificate in aceasta directie. Un loc dominant il ocupa continuturile activitatilor de stimulare si dezvoltare a comunicarii, ale activitatilor de expresie plastica si activitatilor ludice.

Exercitii creative al caror material este elementul plastic

1. Se prezinta copiilor diferite forme plastice. Li se cere sa indice cat mai multe obiecte cu care se aseamana. Se apreciaza de fiecare data raspunsurile originale.

a. ,, Spune ce poate fi (minge, soare, cerc, inel, balon, etc.)

b. ,, Spune ce poate fi ( gard, linii de caiet, scara, etc.)

c. ,, Spune ce poate fi (triunghi, acoperisul casei, servetel, palarie, etc.)

Educatia creativa la varsta prescolara devine din ce in ce mai mult nu numai un deziderat, ci si o realitate.

Desenul colectiv succesiv

Copiii sunt distribuiti in grupuri formate din trei- patru membri. Fiecarui grup i se repartizeaza creioane colorate, foi si i se precizeaza cerintele. Fiecare copil va desena cate un element compozitional, subordonandu-se temei date de educatoare si continuand ceea ce au desenat colegii de grup.

Membrii grupului pot comunica intre ei. Dupa ce fiecare grup isi finalizeaza lucrarea, desenele se afiseaza pe acelasi panou. Reprezentantii grupului explica ce-au vrut sa deseneze. Pentru a se favoriza concentrarea, precum si comunicarea intragrupala, grupurile vor fi asezate la oarecare distanta unele fata de altele.

Se stimuleaza fluiditatea plastica si empatia.

Exercitii creative cu obiecte

,, Ce putem face cu aceste obiecte?''

Se aleg obiecte familiare copiilor, astfel incat acestia sa cunoasca functia obisnuita a obiectelor. Se cere copiilor sa indice cat mai multe si diferite utilitati. Se elimina fixitatea functionala.

Exemple: Ce putem face cu un ziar?

Dar cu un scaun?

Dar cu o umbrela?

2. Constructii in grup

Copiii sunt organiti pe grupuri mici. Fiecarui grup i se da acelasi numar de cuburi divers colorate. Se cere sa se realizeze, prin comunicare si cooperare, o constructie comuna. Fiecare copil aseaza cate un cub continuand constructia, fara a comunica insa cu ceilalti. La sfarsitul activitatii grupurile observa si rezultatele colegilor. Pot fi folosite si alte elemente de constructie.