Strategii didactice active concepute ca instruire diferentiata

STRATEGII DIDACTICE ACTIVE CONCEPUTE CA INSTRUIRE DIFERENTIATA

Strategia didactica reprezinta un mod de abordare si rezolvare a unei sarcini de invatare, rezolvare care presupune alegerea anumitor metode si mijloace, combinarea si organizarea acestora in scopul atingerii unor rezultate maxime. Elaborarea unei strategii didactice eficiente este in functie de conceptia pedagogica a epocii si cea personala a educatoarei. O conceptie moderna este centrata pe utilizarea unor metode active, participative insotite de materiale didactice si mijloace care vin in sprijinul acestui activism. Instruirea diferentiata a copiilor reprezinta o sarcina a fiecarei educatoare. Aceasta instruire diferentiata consta in activitatea desfasurata de educatoare cu un copil sau cu un grup mic de copii care se afla in situatii asemanatoare.

Munca cu fiecare copil permite educatoarei sa individualizeze actiunea ei conform particularitatilor pe care le prezinta copilul intr-un anumit moment, fie ca aceste particularitati se datoreaza temperamentului sau unor defecte mostenite, fie ca sunt provocate de carente sau greseli educative survenite in mediul de unde vine copilul, fie ca sunt determinate de crize trecatoare (o boala, absente sau alte motive), cauze care au ca efect faptul ca la un moment dat prescolarul respectiv nu se afla la nivelul atins de dezvoltarea majoritatii copiilor sau nu poseda cunostintele pe care le au acestia.

Succesul realizarii optime a unei instruiri diferentiate il constituie modul in care educatoare reuseste sa aleaga, sa combine si sa organizeze intr-o ordine cronologica ansamblul de metode, materiale si mijloace in vederea atingerii anumitor obiective, deci a alegerii strategiei didactice celei adecvate. Deseori unui mod de combinare a resurselor amintite i se asociaza un mod de abordare a invatarii si predarii un anumit mod de a ataca rezolvarea unei situatii de instruire, de a pune copiii in contact cu noile cunostinte de invatat. Exista moduri de abordare diferite; de exemplu, analitic sau sintetic, intuitiv sau deductiv, creativ sau algoritmic teoretic sau practic, interdisciplinar sau unidisciplinar, clasic sau modern, frontal sau individual.

Alteori , un mod de abordare poate fi orientat spre invatarea prin receptare care prin cercetare (descoperire) sau invatare prin practica, invatare prin joc sau stimulare, invatare prin experimentare, prin repetitie sau imitatie. Munca individuala pentru instruirea diferentiata a copiilor am realizat-o atat in cadrul activitatilor comune cat si in cadrul jocurilor si activitatilor la alegerea copiilor. Am lucrat individual atat cu copiii care prezinta anumite cunostinte in pregatirea lor cat si cu copiii care doresc sa cunoasca cat mai multe lucruri. De exemplu: in procesul de predare-invatare a cunostintelor despre natura si om am combinat metodele incat sa constituie strategii de invatare, instrumente de munca ale copiilor in procesul de cunoastere si dobandire de noi cunostinte.

In predarea-invatarea cunostintelor despre natura si om, metodele si procedeele didactice nu le-am folosit izolat ci intotdeauna integrate intr-un sistem metodic. Intr-o activitate devine preponderenta o metoda sau alta, in functie de grupa, de obiectivele urmarite, de specificul continutului temei. Exp. in activitatea de observare "Apa" unde copiii percep direct, activ si sistematic caracteristicile apei, starile de agregare, am solicitat mai des pe unii copii care au nevoie de mai mult exercitiu. In functie de posibilitati raspunsurile solicitate au fost mai grele sau mai usoare sau pur si simplu repetarea unui raspuns. De asemenea am solicitat mai multi copii mai bine pregatiti decat colegii lor. In aceasta activitate de observare fiecare copil a avut posibilitatea de a cerceta, a efectua experiente simple,care sa-l conduca spre descoperirea caracteristicilor principale, care ulterior vor fi folosite in alte activitati.

Tinand cont ca in activitatea investigatie conversatia are un rol preponderant am avut in vedere tehnica intrebarilor urmarind sa predomine cele care stimuleaza perceptia si gandirea,sa-l ajute pe copil sa determine cauzalitatea, sa sesizeze notele esentiale desprinse pe baza experimentelor efectuate, a comparatiei cu alte lichide. Tot in cadrul acestei activitati am folosit problematizarea, metoda ce-i conduce pe copiii cu un nivel bun de dezvoltare la rezolvarea unei situatii conflictuale intre cunostintele insusite anterior si noile informatii despre fenomenul studiat prin adresarea unei intrebari ce declanseaza curiozitatea, tendinta de cautare, de depasire a obstacolelor.

Pentru instruirea diferentiata a prescolarilor in activitatile de pictura, modelaj, activitati manuale, pe langa metodele folosite ca explicatia, demonstratia, exercitiul, conversatia, anumitor copii le-am dat sfaturi, sugestii, ajutor prin unele intrebari sau prin orientarea perceptiei asupra unor amanunte ale modelului sau a raporturilor proportionale ori facand apel la memoria copiilor. In jocurile si activitatile la alegerea copiilor, prin diferite metode si procedee am antrenat copiii pentru a facilita apatia unor trasaturi volutionale, de caracter, diferentiate la unii copii. De pilda am antrenat in diferite jocuri unii copii timizi; pe copii fricosi i-am antrenat in jocuri care necesitau curaj,pe cei carora procesele de inhibitie erau slab dezvoltate i-am atras in roluri care faceau apel la stapanirea de sine. Folosind conversatia, povestirea, jocul si un atragator material didactic am cautat sa completez cunostintele copiilor care au lipsit mai mult timp de la gradinita.

De asemenea,i-am antrenat pe acesti copii in diferite activitati si le-am cerut sa faca exercitii care angajeaza in mod special operatiile gandirii, exercitii de pronuntie sau de exprimare. Pentru reusita unei activitati, alaturi de imbinarea metodelor si procedeelor trebuie avut in vedere folosirea materialelor didactice cat mai variate, atractive si eficiente. O categorie importanta de mijloace de invatamant o constituie mijloacele audio-vizuale: diafilme,diapozitive, retroproiectoare, prezentari "powerpoint" etc. Mijloacele audio-vizuale contribuie la sporirea eficientei predarii cunostintelor, daca sunt integrate in activitate, astfel incat sa fie subordonate obiectivelor si continutului acestora, precum si sistemului de metode si procedee didactice utilizate. Desfasurand unele activitati la calculatoarele cu care este dotata gradinita, am constatat ca aceste activitati sunt foarte atractive pentru prescolari, acestia fiind mult mai atenti si din acest motiv isi insusesc cunostintele mai repede.

In calitate de instrumente de actiune sau purtatoare de informatie, aceste mijloace intervin direct in procesul de instruire sprijinind si amplificand eforturile de predare ale educatoarei si cele de receptare ale copiilor. Cu aceste materiale didactice, mijloacele de invatamant, vor fi mai deplin valorificate in activitatea de zi cu zi, cu atat mai mult educatoarea va dispune de un suport mai sigur al optimizarii si perfectionarii activitatii didactice,cu atat mai usor va reusi sa depaseasca neajunsurile verbalismului si formalismului sa dispuna desfasurarea unui invatamant activ si corect, practic si strans legat de cerintele vietii. Din cele expuse se poate concretiza ca succesul instruirii diferentiate depinde de tactul pedagogic, de maiestria educatoarei in alegerea unei strategii adecvate, in alegerea si combinarea metodelor, procedeelor si mijloacelor de invatamant incat sa realizeze cu succes obiectivele prevazute de program.

BIBLIOGRAFIE

[1] EZECHIL LILIANA, PAISI LAZARESCU MIHAELA - Laborator prescolar -ghid metodologic- Edit. Coresi, Bucuresti 2001;

[2] JOITA ELENA - Didactica aplicata - Invatamantul primar -Partea I, Edit. "Gheorghe Alexandru", Craiova 1994;

[3] SCHULMAN KOLUMBUS ELINOR, traducere Dumitrana Magdalena - Didactica prescolara, Edit. Coresi, Bucuresti 1998