Structuri lexicale comune la copiii de varsta prescolara

STRUCTURI LEXICALE COMUNE LA COPIII DE VARSTA PRESCOLARA

In perioada prescolaritatii vocabularul copilului se imbogateste de la 700-800 de cuvinte la varsta de 3 ani pana la aproximativ 4000 de cuvinte la 7 ani. In perioada prescolara, copilul isi insuseste lexicul de baza al limbii romane, fiind apt sa comunice cu cei din jur. Copilul recurge mai mult la cuvinte cu continut concret, cel mai adesea, legat direct de realitatea imediata. De aceea, in vorbirea copilului prescolar predomina substantivele si verbele, adjectivele care arata insusiri perceptibile vizual, auditiv, tactil, si mai putine pronume si numerale care, in esenta sunt substituienti de nume si a caror semnificatie e mai greu de inteles.

Vocabularul copiilor de varsta prescolara cuprinde: substantive comune, substantive proprii, adjective, numerale cardinale si ordinale, verbe, adverbe, prepozitii, conjunctii.

In procesul insusirii diferitelor cuvinte, se va asigura legatura permanenta dintre acestea si obiecte, fiinte, actiuni, fenomene, persoane, copiii fiind deprinsi sa le foloseasca in vorbirea curenta, in exprimarea impresiilor personale.

In lexicul copiilor cel mai adesea intalnim substantive comune. Exemplu de substantive comune frecvent folosite: mama, tata, sora, frate, bunic, paine, carne, lapte, branza, apa, mar, banana, masa, scaun, etc. copii denumesc in sens larg obiecte cu care vin in contact direct acasa si la gradinita.

In vocabularul lor copii folosesc si substantive proprii care denumesc numele lor (Alina, Alexandru, Mihai, Maria), al fratilor, al parintilor, nume ale unor orase din tara, numele tarii.

In lexicul copiilor prescolari se constata si folosirea diferitelor adjective. Accentul cade pe insusiri privind culoarea (rosu, galben, verde, albastru, alb, negru), pe raporturi dimensionale (mare, mica), pe insusiri gustative (dulce, acru), olfactive, pe calitati morale (lenes, harnic, mincinos).

Copii prescolari folosesc si pronumele personal (eu, tu, el, ea), pronumele de politete (dumneavoastra), dar in sens mai restrans. Exemplu: "Tu mi-ai dat mingea."

In lexicul copiilor se constata ca acestia utilizeaza atat numeralele cardinale, cat si cele ordinale (unu, doi, trei, primul, al doilea, al treilea). In joc, copilul verbalizeaza actiunea (Eu iti dau o papusa, doua masini, sau: Iti dau prima masina, a doua papusa).

In vocabularul copiilor sunt si cuvinte care denumesc actiuni (verbe). Accentul cade pe actiunile copilului in familie, la gradinita, pe strada, pe actiunile adultului si ale animalelor cunoscute. (cainele latra, cainele roade un os, cainele sta la panda) sau Eu ma joc; Eu voi fi doctor) (exemplu din vorbirea copiilor).

Copii folosesc cuvinte si adverbe referitoare la locul unde se petrece actiunea, la timpul cand se desfasoara.

Aceste cuvinte folosite de copiii prescolari sunt achizitii ale propriului vocabular.

La sfarsitul perioadei prescolare copilul stapaneste formele gramaticale si, in general, le foloseste corect in vorbirea sa.

Atat vocabularul cat si structura gramaticala sunt insusite de copii in mod practic in procesul viu al comunicarii ascultand vorbirea celor din jur.

Prescolarul "nu invata" regulile gramaticale ca atare, nu cunoaste definitia lor, nu stie ce este substantivul, adjectivul, verbul, adverbul, dar respecta in vorbirea sa regulile principale de modificare si imbinarea cuvintelor in propozitii.

In general, prescolarii reusesc sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate; alcatuiesc propozitii in care sa foloseasca substantive in cazul genitiv ("Cosul este al Scufitei Rosii"); folosesc substantive la numarul singular si plural; folosesc corect verbele cunoscute la timpul prezent, imperfect - eu mancam, perfect compus - eu am mancat si la viitor; alcatuiesc corect propozitii si fraze folosind acordul intre partile principale si secundare ale propozitiei (acordul dintre subiect si predicat, acordul dintre adjectiv si substantiv, acordul dintre subiect si atribut, acordul dintre predicat si complement).

Copii de varsta prescolara reusesc sa realizeze acordul logic al subiectului cu predicatul. ("Baiatul se joaca."); acordul dintre substantiv si adjectiv ("Cana are culoarea galbena.")

Practica pe care o desfasor la clasa mi-a permis sa constat ca sunt si prescolari care nu fac acordul adjectivului cu substantivul in gen si numar.

Prescolarii pronunta corect substantivele la singular si plural (floare - flori, om - oameni, caiet - caiete, etc.)

Unii dintre copii de varsta prescolara folosesc corect substantivul in cazul genitiv, la altii insa am constatat lacune in vorbire. Exemplu din vorbirea copiilor: "Morcovul este hrana iepurasului."; "Aluna este hrana veveritei."

Copii isi insusesc in mod organizat regulile gramaticale si intreaga bogatie semantica si stilistica a limbii materne.

Premisele unei comunicari verbale corecte si complexe pot fi asigurate inca de la grupa mica.