In lantul Carpatilor Meridionali, zona cuprinsa intre marile vai ale Oltului si Jiului, alcatuieste un vast complex alpin, constituit la est (de la nord catre sud) din Muntii Cindrelului, Lotrului, Latoritei si Capatinii, iar la vest, din Muntii Sebesului si Paringului.

Acesti munti ocupa o suprafata de aproximativ 5000 km², lungimea maxima a complexului fiind de aproape 100 km, fata de o latime ce nu depaseste 70 km.

Ei se marginesc la rasarit cu valea Oltului - de la Turnu-Rosu (in nord) si pina la Calimanesti (in sud) - dincolo de care se inalta imensa catena a Fagarasilor si, in zona sudica, Muntii Coziei. Hotarul vestic al Muntilor dintre Olt si Jiu il constituie vaile Streiului (pina la pasul Merisor) si Jiului (de la Petroseni catre sud); intre pasul Merisor si Petroseni, pe hotar, curge piriul Banita. Masivele situate la vest de Strei si Jiu sint: Retezatul (in spre nord) si muntii Vilcanului (inspre sud). Catre nord, limita complexului alpin este formata din zona de contact dintre munte si culoarul Muresului, valea Secasului si depresiunea Sibiului, iar catre sud din depresiunile subcarpatice ale Horezului, Polovragilor si Bumbestilor, inspre care coboara culmile secundare ale Muntilor Capatinii si Paringului.

Din vf. Paringul-Mare (2518 m), principalul nod orografic si pisc culminant al muntilor dintre Olt si Jiu, se desprind, radiar, o serie de culmi inalte si masive care alcatuiesc Muntii Paringului si, in prelungirea acestora, Muntii Sebesului (catre nord), Capatinii (spre est) si Lotrului (catre nord - est). Acestia din urma, prin culmea dintre virfurile Steflesti si Cindrel, se leaga spre nord cu Muntii Cindrelului si prezinta o ramura bine individualizata (Muntii Latoritei), desfasurata intre vf. Stefanu si vf. Repedea.

Muntii Paringului sint cuprinsi intre valea Jiului (la vest), valea Jiului-Transilvan (la nord), valea superioara a Lotrului, caldarea Urdele si riul Oltetul (la est) si linia ce uneste Bumbesti! cu Polovragii (la sud). Ei sint legati de Muntii Sebesului prin culmea Cotu-Ursului -Salanele; de Muntii Capatinii, prin culmea Papusa-Zmeuratu si de Muntii Latoritei, prin Muntele Stefanu.

Muntii Paringului au o structura cristalina in care predomina graniturile si gnai-surile. Calcarele mezozoice se intilnesc in zona sudica a masivului. Aspectul orografic al acestor munti este caracterizat prin piscuri de mare altitudine si prin creste alpine ce domina un puternic relief glaciar.

Cel mai inalt pisc al masivului este vf. Paringul-Mare (2518 m), o uriasa formatie stincoasa cu cinci versanti: Mindra, Gruiul, Tauzul, Tapsorul si Tapul. Mentionam ca, in urma unei greseli de cartografiere a topografilor austrieci, vf. Paringul-Mare a fost inregistrat gresit drept vf. Mindra si invers. Monografia geografica a R.P.R., aparuta in anul 1960, a rectificat eroarea, trecind in harti situatia reala de pe teren.

Virful Capra (1926 m alt.) constituie, de asemenea, un important nod orografic, din care se desprind o serie de culmi implintate intre afluentii Jiului-Transilvan (nord) si Jietului (sud).

Muntii Sebesului au, catre sud - vest si nord - vest, aceleasi limite ca si intregul complex alpin dintre Olt si Jiu.Spre sud, hotarul dintre muntii Sebesului si Muntii Paringului il constituie firul de apa al Jiului Transilvan. Limita estica a Muntilor Sebesului se confunda cu firul vaii Sebesului.

Muntii Sebesului, cu aceeasi structura cristalina ca si Muntii Paringului, au inaltimi mari (in parte) si mijlocii; urmele glaciatiei cuaternare nu sint insa atit de importante ca in Muntii Paringului. Suprafetele de denudatie, se prezinta etajate.

Muntii Sebesului sint cunoscuti si sub denumirea de Muntii Surianului, datorita faptului ca unul dintre cele mai inalte piscuri ale masivului este denumit vf. Surianul.

Punctul culminant al acestor munti este Virful-lui-Patru (2130 m) ale carui fete poarta numele de Gura Petecului, Chilele, Puru, Costeasa si Zanoaga. Din acest pisc culminant se desprind o serie de culmi importante.

Intreaga zona de la apus de culmea Rachita- Dealu-Negru -Dealu-Taia-Vf. Boului (jumatatea vestica a Muntilor Sebesului) este consituita dintr-o puzderie de muncele si culmi muntoase de altitudine joasa. Regiunea prezinta o serie de poteci si carari, de-a lungul carora se pot alcatui itinerare turistice usoare, variate ca peisaj si interesante prin fenomenele carstice care caracterizeaza aceasta zona.

Muntii Cindrelului sint limitati catre vest de valea Sebesului, inspre nord - vest, hotarul acestor munti este acelasi cu cel al intregii grupe a muntilor dintre Olt si Jiu. Catre sud - est, Muntii Cindrelului sint despartiti de Muntii Lotrului prin firul vaii Frumoasa si Riul-Sadului, legatura intre aceste masive facindu-se prin culmea inalta a Steflestilor.

Muntii Cindrelului, prin alcatuirea lor geologica si infatisarea geografica, au o mare asemanare cu Muntii Sebesului: inaltimi medii si, numai pe alocuri, mari; un relief glaciar putin spectaculos; roci cristaline (sisturi) si terase cu largi suprafete de denudatie.

Muntii Cindrelului mai sint cunoscuti si sub numele de Muntii Cibinului, dupa numele riului Cibin, care-i strabate dispre sud - vest catre nord - est.

Virful cel mai inalt al masivului este vf. Cindrelul (2244 m). Din el, avind directia de la nord catre sud, se ramifica o culme scurta, de mare altitudine, care, prin intermediul vf. Steflesti (2212 m), leaga Muntii Cindrelului de culmea principala a Muntilor Lotrului. In lungul culmii, trece parte din traseul nr. 1.

Muntii Lotrului se desfasoara intre valea Oltului (la est), valea Lotrului (la sud), valea Pravatului si Tartarau (la vest), vaile Frumoasa si Riul Sadului (la nord-vest).

Acest masiv este constituit din sisturi cristaline si, in afara citorva piscuri de mare altitudine, restul muntilor care compun acest masiv sint de inaltime mijllocie si cu urme ale unei glaciatii reduse, de unde rezulta si relieful lor mai putin framintat. Ca si in Muntii Sebesului si in Cibin, aici intilnim vaste suprafete de denudatie, etajate.

Cea mai mare altitudine a Muntilor Lotrului se intilneste in vf. Steflesti (2212 m). Elementul orografic principal al Muntilor Lotrului il constituie culmea Coasta-Timpa- vf. Steflesti-Vf. Mare, o culme lunga, cu orientarea de la sud-vest catre nord - est. In lungul ei se desfasoara parte din traseele nr. 1, 2, 21, 24 si 25.

Muntii Latoritei ocupa o suprafata redusa in complexul alpin dintre Olt si Jiu, fiind limitati de valea Lotrului (la vest, nord si est) si de valea Latoritei (la sud); ei se leaga cu Muntii Paringului prin Muntele Stefanu.

Muntii Latoritei au caractere asemanatoare cu masivele descrise mai inainte: alcatuire cristalina (granit, gnais, amfibolite si calcare titonice), cu inaltimi reduse dar cu vai adinci si prapastioase (in partea granitica). Ei prezinta forme semete de relief carstic (in Repedea si Fratosteanu), iar urmele glaciatiei cuaternare sint foarte restrinse. Muntii Latoritei sint alcatuiti, in principal, din culmea cuprinsa intre valea Lotrului (nord) si Latorita (sud), orientata de la vest catre est, culme in lungul careia trece o mica sosea alpina, ramificatie catre valea Lotrului a soselei nationale nr. 67 C, Bengesti -Novaci-Sugag-Sebes.

Muntii Capatinii au ca hotar nordic valea Latoritei si cursul inferior al vaii Lotrului. Catre est, hotarul Muntilor Capatinii se confunda cu Oltul, iar la apus, valea Oltetului ii separa de masivul Paringului. La sud, Muntii Capatinii iau sfirsit in regiunea subcarpatica dintre Polovragi si Calimanesti.

Acest masiv are o alcatuire cristalina: sisturi granitice (In partea dinspre sud - est) si calcare titonice, cu chei adinci si inguste (Cheia, Costesti, Bistrita), dominate de virfuri cu altitudini, In genere, medii.

Culmea principala a Muntilor Capatinii are orientarea vest - est, masoara o lungime apreciabila (aproximativ 4-5 km) si, din Curmatura-Oltetului, se leaga cu Muntii Paringului, prin culmea Nedeia-Musetoaia-Papusa. Pe aceasta culme se desfasoara o parte din traseele nr. 3, 22 si 34.

Abruptul nordic al culmii este scurt si pravalit deasupra Latoritei si Lotrului. Inspre sud, se desfasoara o intreaga serie de culmi lungi, secundare, care se continua cu dealurile regiunii subcarpatice.

Reteaua hidrografica a acestui vast bloc de masive muntoase este tributara bazinelor Oltului, Jiului si Muresului.

Bazinul Oltului. Primul afluent important pe care Oltul il primeste din acesti munti este Cibinul, cu cele doua izvoare de obirsie ale lui, Riul-Mic si Riul-Mare, si avind ca afluenti, Piriul-Stezii si Riul Sadului, interesante obiective turistice.

In dreptul trecatoarei Turnu-Rosu, Oltul primeste apele Lotrioarei si putin mai jos, pe cele ale Riului-Vadului.

Cel mai de seama afluent de pe dreapta Oltului este valea Lotrului, al carui bazin este cuprins, in intregime, in zona Muntilor dintre Olt si Jiu. Localnicii considera ca aceasta vale incepe din punctul numit «Obirsia-Lotrului», adica de la confluenta piraielor Cilcescu (ce coboara dinspre sud) si Pravatul (dinspre nord). In realitate, valea Lotrului izvoraste din lacul Cilcescu, ceea ce inseamna ca piriul Cilcescu nu este decit principalul izvor de obirsie al acestei vai.

Valea Latoritei, cel mai important afluent al Lotrului, constituie unul dintre obiec-tiveje turistice de seama ale regiunii.

In sfirsit, versantul sudic al Muntilor dintre Olt si Jiu este brazdat de o serie de vai dintre care citam pe cele mai importante din punct de vedere turistic: valea Muiereasca, riul Olanesti, piriul Cheia, Bistrita, Luncavatul, Cerna si Oltetul.

Bazinul Jiului. Dintre cei doi componenti principali ai Jiului, cel care curge pe teritoriul muntilor dintre Olt si Jiu este Jiul-Transilvan sau Jiul-Petrilei.

De sub Paringul-Mic, izvoraste Valea-Maleii care se varsa in Jiu, dupa ce traverseaza Petrosenii, vale importanta prin aceea ca, in lungul ei trece traseul nr. 1.

Bazinul Muresului. Primul mare afluent al Muresului, valea Streiului, isi are obirsia in Muntii Sebesului si limiteaza masivul catre sud-est si nord-vest.

Ultimul mare afluent al Muresului este Sebesul, ai carui afluenti mai de seama din punct de vedere turistic sint: riul Frumoasa, valea Tartarau, riul Prigoana si riul Bistra.

Ca alcatuire geologici, Muntii dintre Olt si Jiu, reprezinta o unitate inchegata.

In afara actiunii agentilor fizici, glaciatia cuaternara a modelat, in roca tare a muntelui, un puternic relief glaciar. Acesta este mai evident in zona inalta a Muntilor Paringului si mai redus in rest.

Pe versantii nordici, ghetarii de tip alpin au fost numerosi si importanti ca intindere. Dintre ei, mentionam urmatorii colosi de gheata, ce au modelat in stinca, un sever peisaj alpin: Ghetarul Lotrului (cca. 10 km lungime), cel al Jietului (lung de aproape 6 km) si Ghetarul Urdele (desfasurat pe 4 km lungime).

In afara frumusetii vastelor zanoage si a numeroaselor caldari mai mici adunate in jurul piscurilor inalte, si alaturi de aspectul salbatic al lungilor vai glaciare sapate in trepte (terase), relieful este intregit printr-o serie de creste alpine, inguste si ferestruite in fel si chip, care separa haurile adinci ale vailor.

Din noianul de frumuseti ale Muntilor dintre Olt si Jiu, sint demne de citat si lacurile glaciare, adapostite pe fundul Zanoagelor, nu prea intinse, dar care ofera minunate privelisti. Dintre cele peste 20 de iezere ale Paringului, mult admirate sint, mai ales, lacurile Cilcescu, Gauri, Rosiile, Pasarea, Mija si Slaveiul. In muntii Cindrelului se afla doua lacuri mai intinse, iar sub virful Surianul se gasesc cele doua ochiuri de cristal ale Muntilor Sebesului, lezsru-Mare si lezeru-Mic.

Un alt element de mare atractie turistica il constituie relieful carstic al regiunilor situate catre periferia acestor munti.

Astfel, in Muntii Sebesului, catre partea de sud-vest a intrindului pe care acesti munti il fac inspre apus, de-alungul depresiunilor Petrosenilor si Hategului, se afla trei zone de calcare cristaline, ce alcatuiesc interesanta regiune carstica dintre Banita (Merisor), Livadia (Ponor) si Ohaba (Baiesti). Mai ales, pe larga platforma carstica situata in regiunea firelor de obirsie ale vailor Luncanilor si Streiului, se pot identifica nenumarate forme de relief carstic, ca: ponoare, uvale, chei, vai oarbe, doline, riuri subterane, izbucuri, pesteri, avene etc. (vezi glosarul).

Dintre pesterile Muntilor Sebesului, ce se insira ca o adevarata salba in bazinul de obirsie al Streiului, mai cunoscute sint cele notate mai jos. Astfel, la obirsia vaii Luncanilor sint situate cele doua pesteri suprapuse de la Cioclovina: cea superioara, lunga de aprope 500 m, lipsita de apa si foarte bogata in depozite de guanofosfat, iar la cca. 70 m sub aceasta, pestera Cioclovina-cu-Apa, care a fost declarata monument al naturii, fiind sediul unor interesante relicve arheologice (margele de chihlimbar si sticla, ceramica, sute de obiecte si pisse metalice din epoca fierului etc.).

Pesteri suprapuse aflam de asemenea, la Cocolbea, Federi si Baru-Mare, iar in calcarele de deasupra satului Ohaba - Ponor, pot fi cercetate pesterile:

- Sura-Mare, lunga de peste doi kilometri, cu intrarea pe sub o bolta inalta; de-a lungul pesterii curge un riu subteran ale carui ape stagneaza in dorne adinci sau se pravalesc in cascade zgomotoase;

- Pestera Bordu-Mare, in aceeasi regiune, sapata la cca. 650 m alt., adaposteste numeroase fosile si alte urme care atesta ca ea a fost populata si in paleolitic de oameni.

Deosebit de valoroase sint si pesterile de la Crivadia, pestera Cetatea-Bolii, ca si pestera Ponorici, situata in zona celor doua pesteri de la Cioclovina.

La fel de interesanta este si polia de pe podisul Luncanilor, formata de valea oarba a Ponorului, care se pierde In masivul de calcar, in Fundatura-Ponorului; dupa un parcurs subteran de cca. trei kilometri, apele ei reapar, de asta data in pestera Sura-Mare. Primavara, debitul sporit al acestor ape repezi de munte formeaza in Fundatura-Ponorului, un lac foarte intins, care este apoi supt de rocile calcaroase.

Pentru a se putea pastra neatinse minunatele concretiuni calcaroase si depuneri de calcit pur din interiorul ei, o alta pestera - cea de la Tecuri - a fost declarata monument al naturii.

In afara vaii Ponorului, alte citeva riuri subterane impinzesc subsolul regiunii carstice a Muntilor Sebesului. Astfel, apele vaii Jupineasa se pierd in calcarele pesterii de la Crivadia si apar in pestera Cetatea-Bolii din apropierea caii ferate Petroseni - Merisor, iar undele repezi ale vaii Ponoriciului, supte in adincurile pesterii cu acelasi nume, alimenteaza, dupa un scurt parcurs subteran, piriul ce curge prin pesterea Cioclovina-cu-Apa.

In Muntii Paringului, relieful carstic este prezent mai ales in zonele de calcare titonice din sud, unde apele vailor Izvorul si Polatistea, ca si firele de obirsie ale Gilortului si Oltetului, au taiat chei adinci si salbatice.

Cea mai interesanta formatie carstica a Muntilor Paringului (Pestera-Muierii), situata in partea de sud a masivului, este sapata de piriul Galbenul in calcarele titonice ale muntelui dintre acest fir de apa si Valea-Oltetului. Pestera a fost descoperita abia in ultimele decenii si pare a fi una dintre cele mai frumoase din tara. Este situata la nord de comuna Baia-de-Fier si are o lungime de peste un kilometru. Intrarea ei a fost inchisa cu porti metalice, pestera fiind declarata monument al naturii, avindu-se in vedere pastrarea splendorilor de piatra daltuite in peretii si boltile ei.

In aceasta pestera, cu galerii etajate si lacuri subterane, alaturi de minunate stalactite si stalagmite, dintre care multe perlate, abunda formatiile concretionare fine. Neasemuit de frumoase sint draperiile stalagmitice (Valu-Muierii) si adevaratele paduri de stalactite din Galeria-Ursilor. In pestera s-au gasit vetre de foc si unelte ale oamenilor ce au trait aci, In paleolitic si neolitic; de asemenea numeroase resturi fosile ale animalelor din timpul glaciatiei cuaternare, identificindu-se oase de ris, lup si urs, bine pastrate si uneori inglobate in formatiile calcare, mai noi, de pe patul galeriilor. Din aceste resturi fosile s-au putut reconstitui chiar schelete intregi.

Pentru ca iubitorii de natura sa poata admira comorile de frumusete ce le ascunde in adincuri Pestera-Muierii, galeria principala a etajului superior a fost electrificata.

In Muntii Capatinii intilnim la sud de culmea principala, o importanta regiune carstica. In acesti munti, alcatuiti din calcare mezozoice, crestele sint daltuite in forme foarte variate, cu piscuri ascutite, cum sint virfurile Buila, Vinturarita, Stogul etc. Cursurile de apa ce strabat masivul au taiat chei salbatice, de o impresionanta frumusete, intre care: cheile Bistritei (socotite a fi cele mai inguste din tara), cheile vaii Recea, cele de pe Valea Costestilor si cheile Oltetului, vale care scapa in depresiunea Polovragilor, trecind prin spintecatura ingusta, scobita adinc in calcarele din sud.

Regiunile cu pesteri din aceasta parte a masivului sint situate in zonele Tirnava- Fratosteanu, Bistrita-Stogu si Cernadia-Polovragi.

In peretele vertical al vaii Bistrita, deasupra manastirii, se deschide o trecere ingusta catre interiorul pesterii Grigore Decapolitul, folosita in trecut ca ascunzatoare a odoarelor si relicvelor manastirii. In pestera se afla depozite masive de guanofosfat, produs al numeroaselor colonii de lilieci ce se adapostesc aci, agatati ciorchine de boltile inalte ale grotei.

Pestera Stogu se afla la izvoarele vaii Recea, catre virful greu accesibil al muntelui Stogu, iar pestera Polovragi, lunga de peste un kilometru, a fost sfredelita de ape in Piatra-Oltetului, masiv inalt de calcar, ce domina salbaticele chei ale Oltetului.

Alcatuirea geologica variata a muntilor dintre Olt si jiu face ca subsolul masivului sa contina bogatii minerale de mare insemnatate pentru economia nationala. Dintre acestea se exploateaza mai ales huile (in bazinul Petrosenilor), antracit, grafit, mica, aur, mangan si ape minerale (!a Olanesti, Calimanesti, Govora, Caciulata) etc.

Marile diferente de nivel dintre muntii ce intra In alcatuirea acestui complex alpin, natura rocilor din care sint constituiti, orientarea versantilor, precum si conditiile climatice au favorizat dezvoltarea unei vegetatii luxuriante si foarte variate.

Padurea incepe dinspre dealuri, cu amestec de esente diferite (ulm, paltin, frasin, calin, tei, paducel, vornicer etc.).

Climatul blind din sud face ca, in aceasta zona, sa creasca adevarate cringuri de alunisuri si intinse nuceturi, iar castanul bun, sa formeze pilcuri de arbori relativ numeroase, la Novaci, Racovita si Vaideeni, la Polovragi, Bistrita, Horezu si Lainici.

Asociatiile forestiere din zona subalpina sint alcatuite din mesteacan, plop tremur-rator, paltin, scorus-de-munte etc. Catre limita inferioara a zonei, pe rocile cristaline fagul creste falnic, in codri masivi si intinsi. In partea de sus a zonei subalpine, stapinesc rasinoasele, reprezentate aproape in exclusivitate prin molid.

Pinul se intilneste numai in defileul Jiului, iar bradul si tisa sint ca si inexistente.

Rasinoasele scunde (smirdarul, jnepenisul si ienuperii) ca si tufarisurile de afini si merisor, urca mult catre golul alpin.

Pasunile alpine, ca si pajistile din zona subalpina sau finetele din regiunile de mai joasa altitudine, sint zmaltuite cu milioane de flori, risipite printre ierburile si paisurile atit de valoroase pentru economia pastorala.

Pe stincile de calcar de deasupra Ohabei-Ponor si pe Bordul-Mare, creste liliacul salbatic, iar floarea-de-colt, alaturi de arbustul Daphne blagayana, impodobeste mai ales stincile Narutiului si Sturului Olanestilor.

Cele mai mari si mai caracteristice tinoave (turbarii) din Carpatii rominesti (circa 14. balti) se intilnesc pe vaile Muntilor dintre Olt si Jiu (in luncile Frumoasei, Salanelor, Prigoanei si Sebesului).

Fauna Muntilor dintre Olt si jiu este reprezentata prin speciile ce le intilnim mai peste tot in Carpatii rominesti. Astfel, ursul este foarte raspindit in masiv, vulpile si pisicile salbatice misuna prin paduri, iar lupii inca n-au putut fi stirpiti cu totul. Nu lipseste din masiv nici mistretul, statornicul scormonitor al covorului gros de jir asternut sub batrinii seminiceri ai padurilor de fag.

Risul, jderul si veverita - primul mai putin numeros - cutreiera codrii Muntilor dintre Olt si Jiu in cautarea pradei. Cerbul carpatin este pe cale de disparitie, totusi mai poate fi intilnit in Muntii Lotrului, Capatinii si Sebesului. Capra neagra traieste inca, In ciopoare mari, pe culmile inalte si prin pajistile alpine ale Muntilor Paringului, Lotrului si Capatinii.

Vulturii sageteaza din inaltul cerului, vipera cu corn se incalzeste la soare pe stinci, in zilele lungi de vara, iar pastravul se gaseste in multe din piraiele acestor munti si in citeva din iezerele acestora (Rosiile, Cilcescu etc.).

Pentru conservarea comorilor naturale adunate in aceasta intinsa regiune a Carpatilor rominesti, Comisiunea Monumentelor Naturii a creat in cuprinsul muntilor dintre Olt si Jiu citeva insemnate rezervatii. Dintre acestea notam rezervatiile forestiere de pe valea Latoritei (padure seculara de molid) si cele geologice si botanice de la lacul Cilcescu si imprejurimile lui, ca si locurile ocrotite: Pestera-Muierii (interes geologic, fauna din grote, depozite fosiliere si relicve arheologice), iezerul Surianul (element peisagistic), pestera Grigore Decapolitul (colonii de lilieci si guanofosfat depozitat in conuri masive) etc.

Sprijinirea actiunii de ocrotire, intreprinsa de Comisia Monumentelor Naturii pentru ca tezaurele naturale ce ne incinta astazi sa poata fi pastrate neschimbate si in viitor, constituie o datorie a fiecaruia dintre drumeti.

Dupa cum se desprinde din cele de mai sus, muntii dintre Olt si Jiu constituie o comoara inepuizabila de bunuri turistice; catre ele se indreapta, mereu mai numerosi oamenii muncii din toate regiunile tarii si in special din marile centre industriale si noile orase de pe valea Jiului, Valea-Sadului etc., create in anii puteri populare.

O retea intinsa de poteci marcate, desele carari ciobanesti ce se tes prin vai, peste culmi si de-a lungul plaiurilor, precum si numeroasele case de odihna, cabane, adaposturi forestiere, case de vinatoare, stine si adaposturi ciobanesti etc., risipite mai peste tot In masiv, usureaza considerabil organizarea de itinerare turistice, variate si interesante.

Baia-de-Fier. Comuna in raionul Novaci, situata in sudul masivului Paring, pe piriul Galbenul. Cea mai apropiata gara, la Copacioasa, pe linia de cale ferata Filiasi-Tg.Jiu - Petroseni-Simeria. De la gara, pe soseaua nationala nr. 67 se merge pina la Polovragi, de unde, pe drumul raional de sub munte, ajungem la Baia-de-Fier. Din comuna pornesc traseele nr. 32 si 33.

Baieni-Bistrita. Comuna resedinta de raion, situata pe riul Bistrita, in amonte de confluenta acestuia cu Oltul. Prin comuna trece un drum raional, ramificat din soseaua nationala nr. 64 de pe valea Oltului si care, la Tomsani, intilneste soseaua nationala nr. 67, Turnu-Severin-Tg.-Jiu -Rimnicu-Vilcii. Gara in Baeni, pe linia de cale ferata Piatra-Olt-Sibiu. De la gara porneste traseul nr. 37.

Baile-Olanesti. Localitate balneoclimaterica in raionul Rimnicu-Vilcii, situata catre periferia estica a Muntilor Capatinii, pe piriul Olanesti. Localitatea este legata cu Rimnicu-Vilcii prin soseaua nationala nr. 64 A. Cea mai apropiata gara, in Rimnicu-Vilcii, pe linia Piatra-Olt-Sibiu. Din Baile-Olanesti porneste traseul nr. 22.

Barbatesti. Comuna in raionul Horez, sub poalele Muntilor Capatinii. Prin comuna trece un drum raional, ramificat la Bodesti din soseaua nationala nr. 67, Turnu-Severin-Tg. Jiu -Rimnicu-Vilcea. Cea mai apropiata gara la Riureni, pe linia de cale ferata Piatra-Olt-Sibiu. Din comuna porneste traseul nr. 39.

Bistrita. Sat in comuna Costesti, asezat pe riul Bistrita, la poalele masivului Capatina. Prin sat trece un drum raional, ramificat din soseaua nationala nr. 67, Turnu-Severin-Tg. Jiu -Rimnicu-Vilcii. Gari in Babeni si Riureni, ambele situate pe linia de cale ferata Piatra-Olt-Sibiu. De la manastirea Bistrita, pornesc traseele nr. 36 si 38, iar prin comuna trece traseul nr. 37.

Bumbesti-Jiu. Comuna in raionul Tirgu-Jiu, asezata pe malurile Jiului, in coltul sud-vestic al Muntilor Paringului. Prin comuna trece soseaua nationala nr. 66, Filiasi - Tg. Jiu -Simeria. Gara Bumbesti, pe linia Filiasi-Tg. Jiu -Petroseni-Simeria. Din comuna porneste traseul nr. 8.

Cacova-Sibiului. Sat al comunei Orlat, raionul Sibiu, situat la hotarul nord-estic al Muntilor Cindrelului. Prin sat trece un drum raional, varianta a soselelor nationale nr. 1 (Bucuresti-Sibiu -Oradea) si nr. 7 (Bucuresti -Rimnicu-Vilcii-Arad). Satul este deservit de halta Sibiel, de pe linia Sibiu-Arad. Prin comuna trece traseul nr. 1.

Calimanesti. Oras raional si statiune balneoclimaterica, situat pe dreapta Oltului, la hotarul sud-estic al Muntilor Capatinii. Prin oras trece soseaua nationala nr. 7, Bucuresti-Rimnicu-Vilcii-Deva-Arad. Orasul este deservit de halta Baile-Calimanesti-Caciulata de pe linia de cale ferata Piatra-Olt-Sibiu. Din oras porneste traseul nr.3.

Ciungetu. Sat in Comuna Malaia, de'pe valea Latoritei, situat catre extremitatea sud-esticaa Muntilor Latoritei. Prin sat trece un drum local, despartit la Gura-Latoritei din drumul raional Lotru-Voineasa. Cea mai apropiata gara este Lotru, pe linia Piatra-Olt-Sibiu. Din sat porneste traseul nr. 31 si pe aci trec traseele nr. 29 si 30.

Gura-Latoritei. Punct de pornire al traseelor nr. 29 si 30 si loc prin care trece traseul nr. 37. Locul este numit astfel, fiind punctul de varsare al Latoritei In Lotru. Pe aci trece drumul raional catre Voineasa, despartit la Lotru din soseaua nationala nr. 7, Bucuresti -Rimnicu-Vilcii-Arad. Cea mai apropiata statie de cale ferata este Lotru, pe linia Piatra-Olt -Sibiu.

Ilie Pintilie. Gara pe linia de cale ferata Filiasi -Petroseni-Simeria, situati la hotarul vestic al Muntilor Paringului, pe malul Jiului. Paralel cu linia de cale ferata trece soseaua nationala nr. 66, Filiasi-Tg. Jiu-Simeria. De la gara porneste traseu l nr. 7.

Livezeni. Sat in comuna Iscroni, raionul Petroseni, dezvoltat pe malurile Jiului la periferia vestica a Muntilor Paringului. Statie de cale ferata pe linia Filiasi -Petroseni-Simeria. Prin sat trece soseaua nationala nr. 66, Filiasi -Petroseni-Simeria si soseaua nationala nr. 66 A, Livezeni - Cimpu-lui-Neag. Din sat porneste traseul nr. 5.

Lonea. Suburbie a orasului Petrila, situata pe Jiul-Transilvan, la hotarul nord-vestic al Muntilor Paringului. Un drum raional leaga Petrila de soseaua nationala nr. 66, Filiasi -Petroseni -Simeria si o cale ferata industriala duce de la Petrila la Petroseni. Din Lonea pornesc traseele nr. 4 si 10.

Novaci. Comuna, resedinta raionului cu acelasi nume, situata la limita de sud a Muntilor Paringului. Prin cumuna trece drumul raional de sub munte, Tg. Jiu - Novaci -Horezu si soseaua nationala nr. 67 C, Scoarta-Novaci-Sebes, sosea care trece prin cel mai inalt pas din tara. Gara cea mai apropiata de Novaci este Copacioasa, pe linia de cale ferata Filiasi-Tg.-Jiu -Petroseni-Simeria.

Petroseni. Oras, resedinta raionului Petroseni, si insemnat centru minier, industrial si universitar. Prin oras trece soseaua nationala nr. 66, Filiasi -Petroseni -Simeria. Gara Petroseni este situata pe linia de cale ferata Filiasi -Petroseni-Simeria. Din oras pornesc traseele nr. 1, 1 a si 1 b.

Pietrele-Albe. Gara pe linia de cale ferata Filiasi -Petroseni -Simeria, situata la hotarul vestic al Muntilor Paringului, pe malul Jiului. Paralel cu linia de cale ferata, trece soseaua nationala nr. 66, Filiasi-Tg. Jiu-Simeria. De la gara porneste traseu l nr. 3.

Polovragi. Comuna in raionul Novaci, pe riul Oltetul, la hotarul dintre Muntii Paringului si cei ai Capatinii. Prin comuna trece drumul raional Tg. Jiu -Novaci - Horezu, iar mai catre sud, soseaua nationala nr. 67, Turnu-Severin-Tg. Jiu -Rimnicu-Vilcii. Gara cea mai apropiata este Copacioasa, pe linia de cale ferata Filiasi-Tg. Jiu - Simeria. Din comuna porneste traseul nr. 34.

Rasinari. Comuna in raionul Sibiu, pe riul Stezii, in partea dinspre nord-est a Muntilor Cibinului. Prin comuna trece drumul raional Sibiu -Paltinis. Statie de cale ferata, in Sibiu. Din Rasinari porneste traseul nr. 1.

Riul-Vadului. Sat in comuna Ciineni, raionul Lovistea, asezat pe Olt la periferia estica a Muntilor Lotrului. Paralel cu calea ferata, in lungul Oltului, trece soseaua nationala nr. 7, Bucuresti-Sibiu-Arad. Gara In Riul-Vadului, pe linia Piatra-Olt - Sibiu. Din imediata apropiere a garii porneste traseul nr. 21.

Robesti. Sat in comuna Ciineni, raionul Lovistea, situat pe malul drept al Oltului la periferia estica a Muntilor Lotrului. Prin sat trece soseaua nationala nr. 7, Bucuresti - Pitesti-Sibiu-Arad. Gara in Robesti (halta), pe linia de cale ferata Piatra-Olt- Sibiu. Din sat porneste traseul nr. 23.

Rudaru. Catun al satului Voineasa din raionul Lovistea, situat pe Lotru imediat in amonte de Gura-Latoritei. Prin sat trece drumul raional Lotru -Brezoi-Voineasa. Cea mai apropiata gara este Lotru, pe linia de cale ferata Piatra-Olt -Sibiu. Prin sat trece traseul nr. 37 si de aci porneste traseul nr. 28.

Sibiel. Halta de cale ferata pe linia Sibiu-Vintu-de-Jos, situat la hotarul de nord al Muntilor Cindrelului. Prin spatele haltei trec soselele nationale nr. 1 si 7 de la Bucuresti, respectiv la Oradea si Arad. De la halta porneste traseul nr. 16.

Talmacel. Sat al comunei Talmaciu, raionul Sibiu, asezat pe valea Lungusoara, in partea de nord-est a Muntilor Cibinului. Prin sat trece un drum local ce leaga satul cu soseaua nationala nr. 7, Bucuresti-Sibiu-Arad. Gari in Talmaciu si Podu-Olt, pe linia de cale ferata Piatra-Olt-Sibiu. Din Talmacel porneste traseul nr. 2.

Vaideeni. Comuna in raionul Horez, asezata pe Luncavat la hotarul sudic al Muntilor Capatinii. Prin comuna trece drumul raional Tg. Jiu -Novaci -Horezu. Cea mai apropiata statie de cale ferata este gara Riureni, pe linia Piatra-Olt -Sibiu. Din comuna porneste traseul nr. 35.

Valea-Fratelui. Halta pe linia de cale ferata Piatra-Olt-Sibiu, situata pe dreapta Oltului, la hotarul de rasarit al Muntilor Lotrului. Paralel cu calea ferata, in lungul Oltului, trece soseaua nationala nr. 7, Bucuresti -Rimnicu-Vilcii-Arad. Din imediata apropiere a haltei porneste traseul nr. 20.

Voineasa. Comuna in raionul Lovistea, situata pe Lotru, la hotarul estic al muntilor Latoritei si Lotrului. Localitatea este legata cu soseaua nationala nr. 7 (Bucuresti - Sibiu -Arad), printr-un drum raional. Cea mai apropiata statie de cale ferata este gara Lotru, pe linia Piatra-Olt-Sibiu. Din comuna pornesc traseele nr. 24, 26, 27 si 37. intre Brezoi si Voineasa exista o cale ferata ingusta ce poate fi folosita pentru accesul la Malaia, Gura Latoritei, Rudaru si Voineasa, calatoria facindu-se in vagoanele de calatori atasate la trenurile de lucru ce circula pe aceasta linie.

1. PETROSENI, 610 m - CABANA PARING, 1579 m - VF. PARINGUL-MARE, 2518 m - LACUL CILCESCU, 1921 m - CABANA OBIRSIA-LOTRULUI, 1400 m - VF. CRISTESTI, 2233 m - VF. CINDREL, 2244 m - COMPLEXUL PALTINIS, U50 m - COMUNA RASINARI. 573 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 30 . 33 ore. Caracteristica parcursului: Distanta de la Sibiu la Paltinis este de 32 km. De la Sibiu la Rasinari, tramvai (10,5 km).

Drumul strabate masivele Paring, Lotru si Cindrel, trecind peste virfurile inalte ale acestora, cu coborire pe parcurs, in Valea-Lotrului. Desi dificil, din cauza diferentelor mari de nivel si a lungimii lui, parcurgerea acestui traseu este oarecum usurata de existenta cabanelor Paring, Obirsia-Lotrului si a complexului Paltinis. Sectoarele cabana Paring - cabana Obirsia-Lotrului-complexul Paltinis pot fi strabatute, fiecare, in cite o zi de mers.

Punctele de interes turistic intilnite de-a lungul traseului se succed astfel: Petroseni, 610 m-Valea-Maleia-Moluvisu, 800 m-cabana Rusu, 1168 m-cabana Paring, 1579 m -saua Paring, 2202 m- vf. Cirja, 2404 m-vf. Paringul-Mare, 2518 m - Piatra-Taiata (la sud de vf. Pietrele de pe Coasta-lui-Rus), 2306 m- lacul Cilcescu, 1921 m-muntele Carbunele- muntele Stefanu, 1915 m-cabana Obirsia-Lotrului, 1400 m -Coasta Timpa-vf. Timpa, 1905 m-vf. Preaja, 2005 m-vf. Piatra-Alba (Steaja), 2179 m-vf. Cristesti, 2233 m-sub vf. Steflesti, 2212 m-vf. Cindrelul, 2244 m-vf. Niculesti, 2036 m -Dealu-Serbanei, 1954 m- muntele Batrina, 1794 m - Gradina-Oncesti, 1631 m - complexul Paltinis, 1450 m - Valea-Stezii-saua Dirdalat, 881 m - cabana Curmatura Stezii, 680 m -comuna Rasinari, 573 m.

De la Petroseni si pina pe vf. Paringul-Mare, urcusul este continuu. Pina aproape de cabana Paring, drum carosabil. Zone de padure se intilnesc in regiunea cabanei Paring, intre lacul Cilcescu si cabana Obirsia-Lotrului, pe Timpa, in imprejurimile complexului Paltinis si din valea Stezii pina aproape de Rasinari. Imediat in apropierea lizierii de sus a padurilor, stine.

Ramificatii pe traseu: La cabana Rusu, converg traseele nr. 1, 1 a, 1 b si 5, ce urca de la Petroseni si Livezeni.

Sub vf. Mindra, intilnim traseul nr. 3 (la dreapta, spre gara Pietrele-Albe), comun cu traseul nr. 1 pina la Coasta-lui-Rus (de aci, la dreapta, spre Muntii Capatinii); pe Muntele Stefanu, traseul 28 (la dreapta, spre Rudaru) si traseul nr. 4 (la dreapta, catre Novaci), comun cu traseul nr. 1 pina la cabana Obirsia-Lotrului. La cabana Obirsia-Lotrului, converg traseele nr. 1,2, 4 si 14. Sub virful Steflesti se ramifica traseul nr. 25 (la dreapta, spre Negovanul-Mare), iar sub vf. Frumoasa, traseul nr.12 (la stinga, spre vf. Frumoasa). La Gradina-Oncesti, converg traseele nr. 20 (la ^dreapta, spre cabana Prejba) si nr. 24 (la dreapta, spre casa de vinatoare Dobrunu). In sfirsit, din Valea Stezii se ramifica traseul nr. 1c, o varianta a drumului spre Rasinari.

Pentru drumetii antrenati, traseul este accesibil iarna pe portiunile Petroseni - cabana Paring si Rasinari-complexul Paltinis.

1a PETROSENI (Institutul Minier), 770 m - DEALUL MOSICI, 831 m - CABANA RUSU, 1168 m - CABANA PARING, 1579 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 2˝ ore. Caracteristica parcursului: Traseul este o varianta a traseului nr. 1, ce porneste din Petroteni.

De la Petroseni si pina la Institutul minier, distanta este de 2 km. Iarna, in sens invers, traseul este foarte potrivit pentru coborirea cu schiul.

1b PETROSENI, 610 m - SLATINIOARA, 581 m - CHICIOARA, la 925 m - CABANA RUSU, 1168 m - CABANA PARING, 1579 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 2˝ ore. Caracteristica parcursului: Traseul este o varianta, la pornire, a traseului nr. 1, fiind folosit mai ales de drumetii care coboara in halta (Petroseni-triaj), loc din care, distanta pina la primele semne de marcaj este de aproximativ 500 m.

Din gara Petroseni insa si pina la intrarea pe traseu, distanta este de 2,5 km. In timp de iarna, traseul este frecvent folosit ca drum pentru schi.

1c COMUNA RASINARI, 573 m - VALEA-STEZII - COMPLEXUL PALTINIS, 1450 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 3˝ ore. Caracteristica parcursului: Traseul este o varianta de capat a traseului nr. 1 si foloseste o ruta care, trecind prin Valea-Stezii, evita saua Dirdalat. In timp de iarna, aceasta varianta este mai dificila decit traseul clasic.

2. TALMACIU (Satul Talmacel), 442 m - CABANA PREJBA, 1630 m - CASA DE VINATOARE DOBRUNU, 1687 m - VALEA LOTRULUI -CABANA OBIRSIA-LOTRULUI, 1400 m - CABANA SURIANUL, 1734 m.

Marcaj: banda albastra. Durata: 3033 ore. Caracteristica parcursului: Traseul strabate Muntii Lotrului si Sebesului.

Itinerarul este dificil atit prin lungimea lui cit si prin diferentele mari de nivel ale parcursului. Cabanele Prejba, Obirsia-Lotrului si Surianu, numeroasele case silvice (de vinatoare sau de exploatare forestiera) ca si stinele de petraseu sau din apropierea lui, usureaza fragmentarea itinerarului prin popasuri de noapte sau pentru adapost in caz de vreme nefavorabila.

Punctele de interes turistic intilnite in lungul traseului se succed astfel: Talmaciu (satul Talmacel), 442 m-vf. Plesita, 1514 m-cabana Prejba, 1630 m -vf. Maciuca, 1533 m -vf. Bran, 1592 m -Fintina Cerbului, 1436 m -vf. Panta, 1785 m -muntele Duduragu -muntele Bucegiul, 1617 m -casa de vinatoare Dobrunu, 1687 m -muntele Stricatu-casele Balindru, 1002 m -valea Lotrului-casele Puru, 1200 m-cabana Obirsia-Lotrului, 1400 m-sub vf. Poiana-Muierii (1756 m), la 1668 m-vf. Salanelor, 1712 m -vf. Smida-Mare, 1774 m -Gura-Potecului, 1618 m -platoul Bilele, 1760 m - Curmatura-Surianului, 1793 m -cabana Surianul 1734 m.

Portiunea initiala a traseului prezinta dificultati din cauza marii diferente de nivel dintre punctul de plecare (satul Talmacel) si cabana Prejba, cladita pe versantul sudic al muntelui Prejba, pe locul numit «Izvorul-Vacii». Urmeaza apoi un drum de culme, peste vf. Voinesita, si coborirea la casa de vinatoare Dobrunu. De aci inainte, pina la vf. Balindru-Mare, urcusul este iarasi relativ greu. In continuare, pina la casele Balindru, se coboara o buna diferenta de nivel, iar mai departe, pe valea Lotrului, se urca domol pina la cabana Obirsia-Lotrului. Pe ultima portiune a itinerarului, urcusul pina la cabana Surianul alterneaza cu un coboris relativ lung, intre vf. Smida-Mare si platoul Bilele.

Ramificatii pe traseu: In sus de Stina-din-Muma, urca traseul ce vine de la Masa-Verde. De aci inainte, acesta este comun cu traseul nr. 2 pina la cabana Prejba. Sub vf. Prejba trece traseul nr. 20 (la dreapta, spre Paltinis; la stinga, spre halta Valea-Fra-telui). Sub vf. Voinesita intilnim traseul nr. 21 (la stinga, spre Riul-Vadului); la casa Dobrunu, traseul nr. 24 (la dreapta, spre Paltinis; la stinga, spre Voineasa); la casele Puru, traseele nr. 26 si 27 (spre Voineasa) si nr. 34 (spre Polovragi). La cabana Obirsia-Lotrului, converg traseele nr. 1, 2, 4 si 14. Pina la Poiana-Muierii, traseul nostru este comun cu trasul nr. 4 care, de aci, se desparte la stinga, spre Lonea. Tot la Poiana- Muierii intilnim traseul nr. 15 (la dreapta spre vf. Frumoasa). In Gura-Potecului, se ramifica traseu l nr. 13 (la dreapta, spre cabana Oasa); pe platoul Bilele, traseul nr. 11 (dinspre stinga, de la cabana Lonea) care, impreuna cu traseul nr. 2, se indreapta spre cabana Surianul. In Curmatura-Surianului intilnim traseul nr. 10 (dinspre stinga, de la Lonea) care, impreuna cu traseul nr. 2, se continua pina la cabana Surianul.

In timp de iarna, traseul este accesibil pentru drumetii antrenati si numai pe portiunile Talmacel - cabana Prejba si cabana Obirsia-Lotrului - cabana Surianul.

3. CALIMANESTI, 280 m - VF. URSUL, 2124 m - CURMATURA-OLTETULUI, 1640 m - COASTA-PAPUSII - LACUL CILCESCU, 1921 m - VF. MINDRA, 2324 m - STINELE DIN PRISLOAPE -STATIA PIETRELE-ALBE, 513 m.

Drum nemarcat. Durata: 36 40 ore. Caracteristica parcursului: Traseul strabate in intregime culmea principala a Muntilor Capatinii si, in parte, pe cea a masivului Paring si constituie un drum de legatura intre valea Oltului si valea Jiului.

Dificil din cauza lungimii mari si a diferentelor de nivel importante ce trebuie trecute, traseul prezinta si inconvenientul lipsei de cabane; singurele adaposturi ce se intilesc pe parcurs sint stinele din apropierea lizierei superioare a padurii, astfel incit se recomanda folosirea cortului si a sacilor de dormit.

Punctele de interes turistic se succed astfel in lungul traseului: Calimanesti, 280 m - minastirea Cozia, 360 m -Plaiul Priboienilor, 680 m-plaiul «La Capul-Pietrii», 880 m-Sturu-Olanestilor, 1114 m - Dosul-Pamintului, 1175 m -Plaiul-lui-Stan, 1491 m-vf. Cindoaia, i 405 m-vf. Falea, 1647 m -vf. Batrina, 1581 m-vf. Gera,1805 m -vf. Preota, 1953 m-vf. Zmeuratu, 1938 m-vf. Valeana, 2020 m-sub vf. Cocora, 1963 m- Piatra-Rosie, 1995 m- vf. Ursul, 2124 m-vf. Capatina, 2113 m -Beleoaia, 2104 m-vf. Nedeia, 2064 m-vf. Negovanu, 1963 m- Curmatura-Oltetului, 1640 m - vf. Igoiul-Micaia, 2179 m-vf. Musetoaia, 2058 m-vf. Galbenul, 2123 m-vf. Cioara- sub vf. Papusa, 2134 m -Coasta-Papusii-sub vf. Mohoru, 2335 m - lacul Cilcescu, 1921 m- Piatra-Taiata, sub Coasta-lui-Rus, la 2306 m-saua de sub vf. Paringul-Mare - vf. Mindra, 2324 m-vf. Ciocirliul-Prisloapelor, 2028 m-stinele din Prisloape-vf. Recii, 1468 m -vf. Petriceaua, 1426 m -muntele Pietrele-Albe-statia Pietrele-Albe, 513 m.

Sectoarele de capat ale traseului sint cele in care trebuie urcate, respectiv coborite, diferente mari de nivel. Pe parcurs se ating punctele de altitudini maxime ale celor doua masive strabatute: vf. Ursul (2124 m) si vf. Paringul-Mare (2518 m).

Ramificatii pe traseu: Sub vf. Cindoaia se ramifica traseul nr. 22 (la dreapta, spre cabana Prejba; la stinga, comun cu traseul nr. 3 pina sub vf. Gera, spre Baile-Olanesti), iar pe vf. Preota, traseul nr. 38 (la stinga, spre manastirea Bistrita). Deasupra izvoarelor Gurgiului se intilneste traseul nr. 37 (la stinga, spre manastirea Bistrita; la dreapta, spre Voineasa). Pe vf. Piatra-Rosie, urca dinspre manastirea Bistrita traseul nr. 36, iar pe vf. Beleoaia, traseul nr. 34, de la Polovragi, care, impreuna cu traseul nr. 3 merge pina la Curmatura-Oltetului, de unde o ia apoi la dreapta, spre casele Puru. Pe vf. Nedeia se ramifica, la dreapta, traseul nr. 31 spre Ciungetu, iar pe vf. Muse-toia vine, din stinga si dinspre Baia-de-Fier, traseul nr. 33. Dincolo de vf. Papusa se intilneste traseul nr. 4 ce vine de la Novaci si merge paralel cu traseul nr. 3 pina In pasul Urdele, de unde continua apoi spre cabana Obirsia-Lotrului. Din pasul Urdele si pina la Coasta-lui-Rus, traseul nr. 3 este comun cu traseul nr. 6, iar de la Coasta-lui-Rus, si pina sub Mindra, este comun cu traseul nr. 1. Pe Coasta-lui-Rus, traseul nr. 1 se indreapta spre cabana Obirsia-Lotrului, iar de sub vf. Mindra, urca la dreapta, spre Petroseni. Pe vf. Ciocirliul-Prisloapelor, urca de la Novaci traseul nr. 8, iar la stinele din Prisloape, venind de la gara Ilie Pintilie, se intilneste traseul nr. 7. Itinerarul nu se parcurge iarna.

4. LONEA, 675 m - CABANA VOIEVODUL (Lonea), 950 m -CABANA OBIRSIA-LOTRULU1, 1400 m- CABANA RINCA, 1600 m - COMUNA NOVACI, 504 m.

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 18... 20 ore. Caracteristica parcursului: Pina la cabana Lonea, traseul insoteste valea Jiului-Transilvan, iar drumul poate fi parcurs cu trenul local (industrial)

De la casa, un urcus adeseori pieptis, ne scoate sub vf. Poiana-Muierii, de unde se coboara apoi, pe un drumeag de munte, la cabana Obirsia-Lotrului. In continuare, pina la Novaci, traseul urmeaza vechea sosea alpina Sebes - Novaci, in prezent greu accesibila pe portiuni lungi. Soseaua, clasata sosea nationala, este planificata a fi modernizata in curind.

Punctele de interes turistic intilnite pe traseu se succed astfel: Lonea, 675 m - Cimpa, 704 m-cabana Voievodul (Lonea), 950 m-dealul Sterminosu, 1422 m -vf. Poiana-Muierii - dealul Pravat-cabana Obirsia-Lotrului, 1400 m - muntele Stefanu, 1915 m -muntele Carbunele -pasul Urdele, 2100 m-Coasta-Papusii, pe sub vf. Papusa, 2134 m-sub vf. Cornesu-Mare, 1686 m-cabana Rinca, 1600 m -muntele Cornesu-Mare - sub vf. Cornesu, 1695 m - sub vf. Plopul, 1597 m - casele Florile-Albe, 1556 m-sub vf. Cerbu, 1585 m-sub vf. Magura, 1162m-sub Scarita, 980 m - comuna Novaci, 504 m.

Traseul strabate hotarul dintre Muntii Sebesului si cei ai Paringului, trece peste culmile ce leaga masivul Paring de Muntii Latoritei si Muntii Capatinii si, din saua Papusii mai departe, coboara prin zona de sud-vest a Muntilor Paringului. Alcatuirea de itinerarii pe acest traseu lung este insa usurata de existenta cabanei Obirsia-Lotrului si a cabanelor Lonea si Rinca. Urcusul dinspre Novaci este mai domol decit cel dinspre cabana Lonea.

Ramificatii pe traseu: La cabana Lonea se ramifica la stinga traseul nr. 11, spre cabana Surianul. In Poiana-Muierii converg traseele nr. 2 (la stinga spre cabana Surianul si la dreapta, comun cu traseul nr. 4, spre cabana Obirsia-Lotrului) si nr. 15 (la stinga, spre vf. Frumoasa). La cabana Obirsia-Lotrului converg traseele nr. 1, 2, 4 si 14. Pe muntele Stefanu converg traseele nr. 1 (comun cu traseul nr. 4, de la cabana Obirsia-Lotrului si la dreapta spre Petroseni) si nr. 28 (la stinga, spre satul Rudaru). Din pasul Urdele se ramifica la dreapta, spre Coasta-lui-Rus, traseul nr. 6. Din pasul Urdele si pina sub vf. Papusa, traseul nostru este comun cu traseul nr. 3, care, spre dreapta duce la gara Pietrele-Albe si spre stinga, la Calimanesti. La casele Florile-Albe, se ramifica la stinga, spre comuna Baia-de-Fier, traseul nr. 32.

In timp de iarna, traseul este accesibil numai intre Lonea-cabana Lonea si Novaci - cabana Rinca.

5. LIVEZENI, 581 m - VALEA SALATRUCULUI, 629 m - CABANA RUSU, 1168 m - CABANA PARING, 1579 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 3˝ ... 4 ore. Caracteristica parcursului: Dupa ce parcurge valea inferioara a Salatrucului, drumul marcat suie la cota 1088 si dupa ce urca inca 80 m, intilneste traseele ce conduc din Petroseni la cabana Paring.

Ramificatii pe traseu: La cabana Rusu, converg traseele nr. 1, 1 a, 1 b si 5, ce vin dinspre Petroseni si Livezeni si conduc, unite in traseul nr. 1, la cabana Paring si apoi la Rasinari.

Traseul este indicat si pentru drumuri de iarna.

6. PIATRA-TAIATA, SUB COASTA-LUI-RUS, LA 2306 m - PASUL URDELE, 2100 m.

Marcaj (in curs de desfintare): triunghi rosu. Durata: 2˝... 3 ore. Caracteristica cursului: Marcajul face legatura intre traseele nr. 1 si nr. 4.

Poteca urmeaza marginea parcursului caldarilor sistemului glaciar Cilcescu si iese in pasul Urdele, sub muntele Dengheru, in soseaua alpina Scoarta - Novaci - Sebes.

Ramificatii pe traseu: In punctul de plecare (Coasta-lui-Rus), converg traseele nr. 1 (la vest spre Petroseni; la est, spre comuna Rasinari) si nr. 3, comun cu traseul nr. 6 pina in pasul Urdele. Sub punctul de sosire (pasul Urdele), se ramifica traseele nr. 3 (la sud, spre Calimanesti) si nr. 4 (la nord, spre cabana Obirsia-Lotrului si la sud, spre Novaci).

Traseul nu este indicat iarna.

7. STATIA ILIE PINTILIE, 456 m - MANASTIREA LAINICI. 418 m -VF. RECII, 1468 m-STINELE DIN PRISLOAPE - VF. CIOCIRLIUL-PRISLOAPELOR, 2028 m.

Drum nemarcat. Durata: 8... 9 ore. Caracteristica parcursului:Pe o distanta relativ scurta, traseul urca o mare diferenta de nivel (1600 m). Din vf. Ciocirliul-Prisioapelor, continuind urcusul se poate ajunge pe vf. Paringul-Mare si apoi, in coboris, la cabana Paring.

Ramificatii pe traseu: La stinele din Prisloape se ramifica traseul nr. 3 (spre stinga, la gara Pietrele-Albe si spre dreapta, comun cu traseul nr. 7 pina pe vf. Ciocirliul-Prisioapelor, spre Calimanesti). Pe vf. Ciocirliul-Prisioapelor, in afara traseului nr. 3, urca si traseul nr. 8, dinspre sud, de la Novaci.

Traseul nu este indicat iarna.

8. COMUNA NOVACI, 504 m - SCHITUL CUSTURA, 543 m - SUB VF. MOLIDVISUL, 1757 m-LA IZVORUL-CALD - VF. CIOCIRLIUL-PRISLOAPELOR, 2028 m.

Drum nemarcat. Durata: 12... 13 ore. Caracteristica parcursului: Traseul reprezinta cel mai scurt drum pe care se poate ajunge din Novaci pina in zona centrala a Muntilor Paringului. Cararea urmeaza spinarea culmii intr-un urcus aproape continuu, intrerupt doar de coborirea in saua Groapa. Traseul este paralel cu portiunea superioara a vaii Gilortului, impadurita si adincita catre dreapta noastra. Parcurgerea itinerarului este destul de dificila din cauza lungimii traseului, a diferentelor mari de nivel si a lipsei de adaposturi convenabile.

Punctele de interes turistic se succed in lungul traseului astfel: Comuna Novaci, 504 m - Novacei - schitul Custura, 543 - vf. Bradului, 1410 m - vf. Redeiul, 1561 m - vf. Rotunda, 1599 m - vf. Plasele, 1637 m - stina Florile-Albe, 1583 m - sub vf. Molidvisul, 1757 m, la Izvorul-Cald - Coasta Crasovenilor - vf. Tatarelul, 1959 m - saua Groapa, 1920 m - vf. Ciocirliul-Prisioapelor, 2028 m.

Ramificatii pe traseul: Pe vf. Molidvisul, urca dinspre stinga, de la Bumbesti-Jiu, traseul nr. 9. Pe vf. Ciocirliul-Prisioapelor, converg traseele nr. 3 (din stinga, de la gara Pietrele-Albe si din dreapta, de la Calimanesti) si nr. 7 (din stinga, de la gara Ilie Pintilie).

Traseul nu este indicat iarna.

9. COMUNA BUMBESTI-JIU, 299 m - VF. PASTAIA, 906 m -VF. URMA-BOULUI, 1281 m - VF. MUNCELUL (II), 1495 m -FINTINA-UNTULUI, 1474 m - SUB VF. MOLIDVISUL, 1757 m. LA IZVORUL-CALD.

Drum nemarcat. Durata: 78 ore. Caracteristica parcursului: Drumul urmeaza culmea in urcus aproape continuu si constituie cea mai scurta cale de legatura intre Bumbesti-Jiu si vf. Paringul Mare, virf pe care se ajunge, urmind de la Izvorul-Cald

Inainte, traseele nr. 8 si apoi nr. 3. De pe Paringul-Mare se poate cobori la cabana Paring. Singurele adaposturi ce se intilnesc in apropierea traseului sint stinele.

Ramificatii pe traseu: Pe vf. Molidvisul, traseul nr. 8 (la stinga, spre vf. Ciocirliul-Prisloapelor si la dreapta, spre Novaci).

Traseul nu este indicat iarna.

10. LONEA, 675 m - STATIA I.F.E.T.(Cheile Taia) 823 m - VALEA AUSELU - CASA DE VINATOARE AUSELU, 1024 m - STINA-LUI-BRAT (Auselu), 1383 m - DEALUL BRATES, 1690 m - CURMA-TURA-SURIANULUI, 1793 m - CABANA SURIANUL, 1734 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 89 ore. Caracteristica parcursului: Distanta de la Petroseni la Lonea (7 km) si la statia I.F.E.T. din cheile Taia (9 km), se poate parcurge cu trenul forestier local.

Traseul conduce din Lonea, suburbie a orasului Petrila, la cabana Surianul, in Muntii Sebesului, urmind vaile Taia si Auselu pina la casa de vinatoare si strabatind apoi golul alpin de deasupra stinei Auselul. Urcus pronuntat, de la casa de vinatoare pina la stina.

Ramificatii pe traseu: La statia I.F.E.T. se ramifica varianta nr. 10 a, spre stina Auselu, de unde cele doua trasee (nr. 10 si 10 a) se reunesc.

Traseul poate fi strabatut si iarna, casa de vinatoare Auselu si stina cu acelasi nume fiind pretioase puncte de refugiu pe vremea rea.

10 a - STATIA I.F.E.T. (cheile Taia), 823 m - BOTUL-DEALULUI - STINA-LUI-BRAT (Auselu), 1383 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 2˝ . 3 ore. Caracteristica parcursului: Accesul la statia I.F.E.T. se face de la Petroseni sau din Lonea, folosind trenul forestier local. Drumul este o varianta a celui precedent (nr. 10) si scurteaza traseul catre cabana Surianul, evitind casa de vinatoare Auselu. Drum pieptis, de culme.

Ramificatii pe traseu: La statia I.F.E.T. se ramifica traseul nr. 10, de la Lonea, care este reintilnit apoi la stina Auseiu, de unde, in continuare, conduce la cabana Surianul.

In timp de iarna, itinerarul poate fi parcurs, daca vremea este buna si nu impune un popas la casa de vinatoare Auselu.

11. CABANA VOIEVODUL (Lonea), 950 m - PIRIUL VOIEVODUL -PLATOUL BILELE, 1760 m - VF. AUSELU, 2005 m - CURMATURA SURIANULUI, 1793 m - CABANA SURIANUL, 1734 m.

Marcaj: cruce albastra. Durata: 5... 6 ore. Caracteristica parcursului: Accesul la cabana Lonea se face urmind din Petrila (Lonea), traseul nr. 4.

Traseul leaga cabana Lonea de cabana Surianul din Muntii Sebesului si, in prima lui parte, strabate pe un drumeag de munte, valea inferioara a piriului Voievodul. Iesirea in golul alpin se face pe platoul Bilele («gilele», in dialect local).

Ramificatii pe traseu: Pe la cabana Lonea trece traseul nr. 4 (la vest, spre Lonea si la est, catre Novaci). Pe platoul Bilele, vine - dinspre dreapta, de la Talmacel - traseul nr. 2 care este comun cu traseul nr. 11, pina la cabana Surianul. In Curmatura-Surianului vine - dinspre stinga, de la Lonea - traseul nr. 10 care, apoi, este comun cu traseul nr. 11, pina la cabana Surianul.

In timp de iarna, in raport de starea zapezii, traseul poate fi parcurs numai cind vremea este stabila. Pe traseu lipsesc adaposturile.

12. CABANA SURIANUL, 1734 m - SUB VF. PRIGOANA, 1464 m -CABANA OASA, 1207 m-VF. OASA-MARE, 1732 m - DEALUL-DOMNILOR, 1742 m - VF. SERBOTA-MARE, 2009 m - VF. FRUMOASA, 2160 m.

Marcaj: cruce rosie. Durata: 89 ore. Caracteristica parcursului: Traseul face legatura intre cabana Surianul, din Muntii Sebesului, cu partea centrala a Muntilor Cibinului. Parcurgerea lui este usurata de existenta cabanei Oasa, situata in valea Sebesului, pe soseaua alpina Novaci - Sebes. De pe vf. Frumoasa, pe traseul nr. 1, se poate ajunge la complexul Paltinis.

Ramificatii pe traseu: La cabana Oasa converg traseele nr. 12, 13 si 14, iar pe vf. Frumoasa se aduna traseele nr. 12, 15 si 19 si prin apropiere trece traseul nr. 1.

Iarna itinerarul se parcurge obisnuit numai ps portiunea cabana Surianul - cabana Oasa; in rest el nu este accesibil in mod curent.

13. PLATOUL BILELE, 1760 m - GURA-POTECULUI, 1618 DEALUL-SLONTII (CIONTII) - CABANA OASA, 1207 m

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 3 ore. Caracteristica parcursului: Itinerar de legatura intre traseul nr. 2 si cabana Oasa.

Ramificatii pe traseu: Prin Gura-Potecului trece traseul nr. 2 (la stinga, catre cabana Surianul; la dreapta, catre Calimanesti). Din soseaua alpina, pina la cabana Oasa, traseul nostru este comun cu traseul nr. 14, care vine de la cabana Obirsia-Lotrului.

Traseul este accesibil si iarna.

14. CABANA OASA, 1207 m - CASA SILVICA TARTARAU. 1320 m -CABANA OBIRSIA-LOTRULUI, 1400 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 6ore. Caracteristica parcursului: Traseul urmeaza soseaua alpina Sebes-Novaci. Pe o portiune de 5 km, de la casa silvica Tartarau spre sud, marcajul este comun cu cel al traseului Nr. 15.

Ramificatii pe traseu: De la cabana Oasa, traseul este comun cu traseul nr. 13 care conduce la Gura-Potecului. La Tartarau, intilnim traseul nr. 15 (dinspre stinga, de la vf. Frumoasa) care, dupa cca. 5 km de parcurs comun cu traseul nostru, se ramifica la dreapta, spre Poiana-Muierii. La cabana Obirsia-Lotrului, converg traseele nr. 1, 2, 4 si 14.

Casa silvica Tartarau, situata aproximativ la jumatatea distantei dintre cabanele Oasa si Obirsia-Lotrului, face ca traseul sa poata fi parcurs cu usurinta in timpul iernii.

15. POIANA-MUIERII, LA COTA, 1658 m - CASA SILVICA TARTARAU, 1320 m - VALEA-FRUMOASA - DEALUL-TIRNII - CASA PIATRA-ALBA, 1583 m - IN VALEA FRUMOASA, LA COTA 1485 m -VF. FRUMOASA, 2160 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7... 8 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de legatura intre Muntii Sebesului si Muntii Cibinului. Pe o distanta de aproximativ 5 km, traseul foloseste soseaua alpina Sebes - Novaci, fiind, in aceasta zona, comun cu traseul nr. 14. De pe vf. Frumoasa, unde se ajunge dupa un urcus pronuntat, se poate continua drumul la complexul Paltinis (traseul nr. 1 trece pe sub vf. Frumoasa).

Ramificatii pe traseu: In Poiana-Muierii converg traseele nr. 2, 4 si 15. Pe soseaua alpina Novaci - Sebes, intilnim traseul nr. 14 (dinspre dreapta, de la cabana Obirsia-Lotrului), comun cu traseul nostru pina la Tartarau, de unde conduce la cabana Oasa. Pe vf. Frumoasa converg traseele nr. 12, 15 si 19. Traseul nu este indicat iarna.

16. HALTA SIBIEL, 499 m - CACOVA-SIBIULUI, 612 m - CABANA FINTINELE, 1257 m - PRIPOARELE, 1400 m.

Marcaj: cruce albastra. Durata: 3 ore Caracteristica parcursului: Din Sibiel si pina la cabana, traseul urmeaza drumul de caruta local.

Ramificatii pe traseu: La cabana Fintinele sfirseste traseul nr. 17 ce vine de la complexul Paltinis. Pe la Pripoarele trece traseul nr. 18 (la dreapta, spre Crint si la stinga, catre vf. Strimba-Mare).

Traseul este accesibil in timpul ierni:

17. O CABANA FINTINELE, 1257 m - RIUL-MIC, LA 738 m - LA-PISC, 662 m - CHEILE RIULUI-MARE (Cibinului), 834 m - COMPLEXUL PALTINIS, 1450 m.

Marcaj: punct rosu, Durata: 4... 5 ore. Caracteristica parcursului: Drum de legatura intre cabanele din Muntii Cibinului (Fintinele si complexul Paltinis), trecind prin cheile Cibinului. Traseu dificil din cauza diferentelor mari de nivel.

Ramificatii pe traseu: Pe la cabana Fintinele trece traseul nr. 16 (dinspre nord-est, de la halta Sibiel si catre vest, la Pripoarele).

Traseul nu este indicat iarna.

18. CABANELE CRINT, 1250 m - PRIPOARELE, 1400 m - CASA DUS, 1317 m - CRUCEA-BALTII - SUB VF. RUDARILOR, 1655 m - DRUMUL-PIETROS - SUB VF. STRIMBA-MARE, 1830 m

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: La cabanele Crint, se ajunge pe soseluta care face legatura intre comuna Saliste si statiune. Salistea este deservita de gara cu acelasi nume, de pe linia de cale ferata Sibiu - Vintu-de-Jos. Prin Saliste trece drumul raional Sacel - Sugag.

Ramificatii pe traseu: La Pripoarele sfirseste traseul nr. 16 ce vine de la halta Sibiel. Sub vf. Strimba-Mare traseul nr. 19 (spre nord-vest, catre Bistra si spre sud, catre vf. Frumoasa).

In timp de iarna, traseul este accesibil intre cabanele Crint si casa Dus.

19. FOSTA COLONIE BISTRA, 1326 m - SUB VF. PALTINEIUL, 1588 m - RUNCUL-CAILOR, 1577 m - SUB VF. RUDARILOR, 1655 m - DRUMUL-PIETROS - SUB VF. STRIMBA-MARE, 1830 m - SUB VF. FOLTEA, 1971 m - VF. FRUMOASA, 2160 m - VF. CINDREL, 2244 m.

Marcaj: banda albastra. Durata: 6 ore. Caracteristica parcursului: La fosta colonie Bistra, se ajunge pe un drum de caruta care, in punctul «La Tau», se desparte din soseaua alpina Sebes - Novaci, la 46 km de la Sebes si care insoteste valea Bistra, pe aproape intreaga lungimea ei.

Traseul conduce de la fosta colonie Bistra, in zona centrala a Muntilor Cibinului, pe vf. Cindrel, cel mai inalt pisc al masivului.

Ramificatii pe traseu: Sub vf. Strimba-Mare, sfirseste traseul nr. 18 ce vine din Crint. Pe vf. Frumoasa, converg traseele nr. 12 (de la cabana Surianul) si nr. 15 (de la Poiana-Muierii).

Traseul nu este indicat iarna.

20. HALTA VALEA-FRATELUI, 360 m - VALEA LOTRIOARA - CASA GIRCU, 1160 m-DEALUL-LOTRIOAREI, 1425 m-CABANA PREJBA, 1630 m-STINA PRISLOPUL-CABANA CIUPARI, 571 m-COMUNA RIU-SADULUI, 629 m - CATUNUL FUNDUL-RIULUI, 659 m -GRADINA ONCESTI, 1631 m - COMPLEXUL PALTINIS, 1450 m.

Marcaj: cruce rosie (executat numai pe portiunea cabana Prejba - complexul Paltinis; restul, in proiect). Durata:.cca. 10 ore. Caracteristica parcursului: Traseul constituie o cale de acces intre valea Oltului si complexul Paltinis. Parcurgerea acestui itinerar lung si cu diferente de nivel relativ mari, este usurata de existenta localitatilor Ciupari, Riu-Sadului si Fundul-Riului si a cabanelor Prejba si Ciupari, in care se poate ramine peste noapte. Pe valea Sadului, intre Ciupari si Fundul-Riului, sosea pentru autovehicule.

Ramificatii pe traseu: La Izvorul-Mielului intilnim traseul nr. 22 (dinspre sud, de la Baile-Olanesti si spre nord, la Masa-Verde), comun cu traseul nr. 20 pina la cabana Prejba. Pe la cabana trece si traseul nr. 2 (dinspre vest, de la cabana Surianul si catre est la Talmacel). La Gradina-Oncesti converg traseele nr. 1 (din stinga, de la Petroseni si spre nord, la Rasinari) si nr. 24 (dinspre sud, de la Voineasa). La Paltinis, converg traseele nr. 1 (de la Petroseni si de la Rasinari), nr. 20 (de la halta Valea-Fratelui), nr. 17 (de la cabana Fintinele) si nr. 24 (de la Voineasa).

Traseul nu este indicat iarna.

21. RIUL VADULUI, 360 m - DEALUL-LUI-VLAD, 1352 m -COASTA CIINENI, 1840 m - MUNTELE STINISOARA - VF. PIRCALABUL, 2060 m - VF. STERPULUI, 2143 m- VF. VOINEAGUL-CATANESII, 1960 m -VF. VOINOSITA, 1850 m.

Drum nemarcat. Durata: 1112 ore. Caracteristica parcursului: Traseul conduce din valea Oltului catre regiunea centrala a Muntilor Lotrului si este dificil mai ales In prima lui parte, portiune in care se urca pieptis. De la Muntele Stinisoara, in continuare, drum de culme. De pe vf. Voinesita, folosind traseul nr. 2, se poate ajunge la casa de vinatoare Dobrunu.

Ramificatii pe traseu: intre Muntele Stinisoara si vf. Pircalabul, traseul nostru intilneste traseul nr. 22 (dinspre sud, de la Baile-Olanesti si catre nord, la Masa-Verde). Pe vf. Voinesita se ramifica traseul nr. 2 (dinspre vest de la cabana Surianul si catre nord, la Talmacel).

Traseul nu este indicat iarna.

22. BAILE-OLANESTI, 443 m - VF. FALEA, 1647 m - CATUNUL VALEA-LUI-STAN - SUB VF. ROBU, 1900 m - CASA GIRCU, 1160 m - CABANA PREJBA, 1650 m - MASA-VERDE, 546 m.

Marcaj: triunghi albastru, executat pe teren numai intre cabana Prejba si Masa-Verde, In rest, drum nemarcat. Durata: 30... 33 ore. Caracteristica parcursului: Traseul trece peste ramura estica a Muntilor Capatinii, coboara in valea Lotrului (in amonte de Brezoi), urca la Robu si - trecind peste inalta culme a Muntilor Lotrului - ajunge la cabana Prejba; continua apoi pina in valea Riului Sadu, la Masa-Verde. Itinerarul este dificil prin lungimea lui si diferentele mari de nivel ce trebuie trecute. El poate fi fragmentat cu popasuri de noapte la Gura-Vasilatului, casele silvice de la Ovisor (sub muntele Robu) si cabana Prejba.

In lungul traseului, se intilnesc urmatoarele puncte de interes turistic: Baile-Olanesti, 443 m - satul Gurguiata, 600 m - plaiul Piatra-Taiata - vf. Stogu, 1494 m - sub vf. Caprareata, 1799 m - Muntele Stina Batrina, 1581 m - vf. Falea, 1647 m - sub vf. Cindoaia, 1405 m - Plaiul-lui-Stan - catunul Valea-lui-Stan - Gura-Vasilatului - valea Vasilatu - Plesa-Oii, 1184 m - vf. Pietrosul, 1442 m - sub vf. Robu, 1900 m - Muntele Stinisoara - vf. Pircalabul, 2060 m - Muntele Stircasul - casa Gircu, 1160 m - Dealul-Lotrioarei, 1425 m - Cabana Prejba, 1630 m - Stina-din Muma, 1540 m - Masa-Verde, 546 m.

Ramificatii pe traseu: Pe vf. Stogu intilnim traseul nr. 40 (venit de pe vf. Vinturarita). Intre Muntele Stina-Batrina si vf. Cindoaia, traseul nostru este comun cu traseul nr. 3 (catre vest, spre gara Pietrele-Albe; catre est, spre Calimanesti). Sub vf. Robu intilnim traseul nr. ^23 (de la Robesti la Robu) si pe vf. Pircalabul, traseul nr. 21 (de la gara Riul-Vadului). intre casa Gircu si cabana Prejba, traseul nostru este comun cu traseul nr. 20 (dinspre est, de la halta Valea-Fratelui; spre vest, apoi nord, catre complexul Paltinis), intre cabana Prejba si sus de Stina-din-Muma, traseul nr. 22 este comun cu traseul nr. 2 (catre vest, spre cabana Surianul; catre est, spre Talmacel).

Traseul,cu exceptia partii finale (cabana Prejba - Masa-Verde), nu este indicat iarna.

23. COMUNA ROBESTI, 350 m - DEALUL PLAIUL-VIEI - VF. RIGLA, 1424 m - SUB VF. ZANOAGA, 1488 m - MURGASIUL - VF. DANULUI, 1762 m - SUB VF. ROBU, 1900 m.

Drum nemarcat: Durata: 8... 9 ore. Caracteristica parcursului: Traseul, care urca din valea Oltului catre zona inalta a Muntilor Lotrului, urmeaza o spinare de munte ce se ramifica din vf. Robu si sfirseste deasupra Oltului, intre Robesti si Saracinesti.

Ramificatii pe traseu: Sub vf. Robu, intilnim traseul nr. 22 (dinspre sud, de la Baile-Olanesti; catre nord, spre Masa-Verde, in Valea Sadului).

Traseul nu este indicat iarna.

24. COMUNA VOINEASA, 620 m - DOBRUNUL - LA-CASTEL - CASA DE VINATOARE DOBRUNU, 1687 m -VF. DOBRUNULUI, 1900 m - SUB VF. NEGOVANUL-MARE, 2134 m - SUB VF. NEGOVANUL, 1877 m - GROAPA-BUJORILOR - VALEA SADULUI, LA CABANA GITUL BERBECULUI - GRADINA-ONCESTI, 1631 m -COMPLEXUL PALTINIS, 1450 m.

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 13 . 14 ore. Caracteristica parcursului: Urcind de la Voineasa, traseul strabate Muntii Lotrului si, trecind peste culme, coboara in Valea Sadului, pe teritoriul Muntilor Cibinului, de unde se indreapta spre complexul Paltinis. Itinerarul, lung si cu diferente mari de nivel, poate fi fragmentat prin popasuri de noapte la casa de vinatoare Dobrunu si la cabana Gitul Berbecului, din Valea Sadului.

Ramificatii pe traseu: In Voineasa converg traseele nr. 24, 26, 27 si 37; la casa Dobrunu, traseele nr. 2, 21 si 24. Sub vf. Negovanul-Mare (l), se ramifica spre vest, traseul nr. 25, catre vf. Steflesti. La Gradina-Oncesti converg traseele nr. 1, 20 si 24.

Traseul nu este indicat iarna.

25. SUB VF. NEGOVANUL-MARE, 2134 m - SUB VF. BALINDRU, 2209 m - SAUA DE SUB CONTU-MARE, 2040 m - VF. STEFLESTI,

Marcaj: Banda albastra. Durata: 2 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de legatura intre traseele nr. 1 si nr. 24, drumul parcurge o portiune centrala inalta, din culmea principala a Muntilor Lotrului. Din punctele de capat ale traseului, se poate cobori, respectiv, la complexul Paltinis sau la Obirsia-Lotrului.

Ramificatii pe traseu: Traseul nostru porneste din traseul nr. 24 (de la sud, dinspre Voineasa; catre nord, spre complexul Paltinis). Pe vf. Steflesti, intilnim traseul nr. 1 (dinspre sud, de la Petroseni; spre nord, catre Rasinari).

Traseul nu este indicat iarna.

26. COMUNA VOINEASA, 620 m - VF. RUNCULET, 1467 m - VF. MINILEASA-MICA, 1844 m - CASELE PURU, 1200 m.

Drum nemarcat. Durata: 89 ore. Caracteristica parcursului: Traseul face legatura, de-a lungul unui drum de culme, intre doua puncte de pe valea Lotrului: comuna Voineasa si casele Puru. Este folosit de drumetii care cauta privelisti deschise.

Ramificatii pe traseu: In Voineasa converg traseele nr. 24, 26, 27 si 37; la casele Puru, traseele nr. 2, 26, 27 si 37.

Traseul nu este indicat iarna.

27. COMUNA VOINEASA, 620 m - VALEA MINILEASA - CURMATURA (Nord Fratosteanu), 1590 m - VALEA VIDRUTEI - PIRIUL VIDRA - CASELE PURU, 1200 m.

Drum nemarcat. Durata: 89 ore. Caracteristica parcursului: Ca si traseul precedent, traseul nr. 26 face legatura intre comuna Voineasa si casele Puru, folosind insa doua vai (Minileasa, la urcus si Vidra, la coborire). In Curmatura, poteca trece peste culmea secundara Fratosteanu-Minileasa.

Ramificatii pe traseu: In comuna Voineasa, converg traseele nr. 24, 26, 27 si 37.

Din Curmatura si pina la casele Puru, traseul nr. 27 este comun cu traseul nr. 34 (dinspre sud, de la Polovragi). La casele Puru, converg traseele nr. 2, 26, 27 si 34.

Traseul nu este indicat iarna.

28. GURA-LATORITEI, 520 m - GURA-PLAIULUI - VF. FRATOSTEANU, 2053 m - COASTA-BENGHII - MUNTELE STEFANU, 1915 m.

Drum nemarcat. Durata: 14...15 ore Caracteristica parcursului: Traseul strabate in intregime culmea principala a Muntilor Latoritei, cumpana de ape intre Lotru (nord) si Latorita (sud). Marcajul urmeaza soseaua alpina (azi impracticabila) Rudaru - Muntele Stefanu, o ramificatie a soselei Novaci - Sebes. Lungimea traseului este de 32 km. Parcurgerea acestui drum ofera minunate privelisti panoramice asupra intregului grup de munti cuprins intre Jiu si Olt.

Punctele de interes turistic intilnite pe traseu se succed in ordinea urmatoare: Gura-Latoritei, 520 m - Dealul-Ciresilor, 1161 m - vf. Chica-Lupului, 1125 m - dealul Boldur, 1117 m - Gura-Plaiului - sub vf. Stevia, 1608 m - vf. Plaiul-Poienii, 1625 m-vf. Fratosteanu, 2053 m-vf. Purul, 2048 m-Puru, 1956 m-Coasta-Benghii - sub vf. Bora, 2054 m - Muntele Stefanu, 1915 m.

Ramificatii pe traseu: Pe vf. Fratosteanu intilnim traseul nr. 29 (dinspre sud, de la Gura-Latoritei). intre vf. Fratosteanu si vf. Purul, traseul nostru este comun cu traseul nr. 34 (catre nord, spre casele Puru; dinspre sud, de la Polovragi). Pe muntele Stefanu, converg traseele nr. 1, 4 si 28.

Traseul nu este indicat iarna.

29. GURA-LATORITEI, 520 m - SATUL CIUNGETU, 600 m - VF. REPEDEA, 1976 m -VF. FRATOSTEANU, 2053 m.

Drum nemarcat. Durata: 9... 10 ore Caracteristica parcursului: intre Gura-Latoritei si Ciungetu, marcajul insoteste drumul local de pe malul Latoritei si este comun cu traseul nr. 30. De la Ciungetu, se urca pieptis catre culme, poteca urmind apoi spinarea muntelui ce separa bazinele vailor Rudareasa (nord) si Latorita (sud). Traseul este dificil din cauza urcusului greu dintre Ciungetu si vf. Repedea. De pe vf. Fratosteanu, se poate cobori la casele Puru si apoi se poate ajunge la cabana Obirsia Lotrului.

Ramificatii pe traseu: Prin Gura-Latoritei trec traseele nr. 29, 30 si 37. In Ciungetu converg traseele nr. 29, 30 si 31, iar pe vf. Fratosteanu, traseele nr. 28, 29 si 34.

Traseul nu este indicat iarna.

30. GURA-LATORITEI, 520 m - SATUL CIUNGETU, 600 m - VALEA LATORITEI - CASELE PETRIMANU, 1140 m.

Drum nemarcat. Durata: 78 ore. Caracteristica parcursului: intre Gura-Latoritei si Ciungetu, traseul merge paralel cu traseul nr. 29 si foloseste drumul local, accesibil autovehiculelor. Traseul, In totalitatea lui, parcurge salbatica si pitoreasca vale inferioara a Latoritei (Lotritei), pe trei sferturi din lungimea ei.

Ramificatii pe traseu: Prin Gura-Latoritei trec traseele nr. 29, 30 si 37, iar la casele Petrimanu converg traseele nr. 30 si 34.

Existenta pe traseu a caselor si cabanelor forestiere usureaza alcatuirea de itinerare pe timp de iarna.

31. SATUL CIUNGETU, 600 m - IZVORUL-MIERLEI - VF. TIRNAVA, 1880 m - VF. NEDEIA, 2064 m.

Drum nemarcat. Durata: 6... 7 ore. Caracteristica parcursului: Traseul strabate in lung o culme secundara a Muntilor Capatinii, pe cumpana apelor dintre bazinele Latoritei (nord-vest) si Repedea (sud-est) si conduce pe culmea principala a masivului. De pe vf. Nedeia se poate cobori la Polovragi (traseul nr. 34).

Ramificatii pe traseu: In Ciungetu converg traseele nr. 29, 30 si 31, iar pe vf. Nedeia, traseele nr. 3, 31 si 34.

Traseul nu este indicat iarna.

32. COMUNA BAIA-DE-FIER, 560 m - PESTERA-MUIERII - RIUL GALBENUL (Piriul-Baii) - VF. BIZGELE, 1204 m - SUB MUNTELE CERBU, 1585 m - CASELE FLORILE-ALBE, 1556 m.

Drum nemarcat. Durata: 56 ore. Caracteristica parcursului: Traseul este folosit pentru vizitarea Pesterii-Muierii si, in continuare, pentru a se ajunge la soseaua alpina Novaci - Sebes. Urcus pronuntat, din valea riului Galbenul pina pe Bizgele si muntele Cerbu. De la casele Florile-Albe, se poate ajunge usor la cabana Rinca.

Ramificatii pe traseu: intre Baia-de-Fier si Pestera-Muierii, traseul este comun cu traseul nr. 33 (la dreapta, catre vf. Musetoaia). La casele Florile-Albe, intilnim traseul nr. 4 (dinspre sud, de la Novaci; spre nord, catre cabana Obirsia-Lotrului).

Traseul nu este indicat iarna, decit pina la Pestera-Muierii.

33. COMUNA BAIA-DE-FIER, 560 m - RIUL GALBENUL (Piriul-Baii) -PESTERA-MUIERII - PLAIUL-BAII - SUB MUNTELE CATALIN, 1744 m - VF. MUSETOAIA, 2058 m.

Drum nemarcat. Durata: 8.. 9 ore. Caracteristica parcursului: Traseul trece pe la Pestera-Muierii, una din cele mai interesante formatii carstice din masiv. De la pestera se urca pe culme -cumpana apelor intre riul Galbenul (vest) si Oltetul (est)- traseul conducind in marginea rasariteana a culmii Paringul-Mare - Coasta-lui-Rus - Papusa - Curmatura-Oltetului. Cel mai apropiat adapost este cabana Rinca.

Ramificatii pe traseu: intre Baia-de-Fier si Pestera-Muierii, traseul nostru este comun cu traseul nr. 32 (spre stinga, catre casele Florile-Albe). Pe vf. Musetoaia se intilneste traseul nr. 3 (dinspre est, de la Calimanesti; catre vest, spre gara Pietrele-Albe).

Traseul nu este indicat ca drum de iarna decit pina la Pestera-Muierii.

34. COMUNA POLOVRAGI, 550 m - VF. BELEOAIA, 2104 m -CASELE PETRIMANU, 1140 m - CURMATURA (Nord Fratosteanu), 1590 m - CASELE PURU, 1200 m.

Drum nemarcat. Durata: 10 12 ore. Caracteristica parcursului: intre punctul de intrare pe traseu si manastirea Polovragi, marcajul urmeaza soseaua care strabate in lung comuna Polovragi. Traseul patrunde in zona extrem vestica a Muntilor Capatinii, urcind dinspre sud, de-alungul unei spinari secundare de munte, pina la culmea principala pe care o urmeaza apoi spre Curmatura-Oltetului. De aci mai departe, drumul coboara In valea Latoritei, urca (la vf. Purul) pe culmea principala a Muntilor Latoritei, parcurge aceasta culme pe portiunea dintre virfurile Purul si Fratosteanu, de unde, prin Curmatura, coboara la casele forestiere de la Puru.

Punctele de interes turistic se succed astfel in lungul traseului: Comuna Polovragi, 550 m - manastirea Polovragi, 670 m - Muntele Padesul, 1452 m - Plesea - vf. Polovragi, 1833 m - Vf. Casarului, 2065 m - vf. Beleoaia, 2104 m - vf. Nedeia, 2064 m - Curmatura-Oltetului, 1640 m-casele Petrimanu, 1140 m -sub vf. Fratosteanul 2053 m - Curmatura (nord Fratosteanu), 1590 m - valea Vidruta - Valea-Vidrei - casele Puru, 1200 m.

Traseul este dificil prin lungimea lui, si mai ales, prin diferentele mari de nivel ce trebuie urcate si coborite. Itinerarul poate fi fragmentat prin popasuri de noapte la casele Petrimanu, sau la stinele intilnite pe parcurs.

Ramificatii pe traseu: Pe vf. Beleoaia intilnim traseul nr.3(dinspre est, de la Calimanesti) cu care traseul nostru este comun pina in Curmatura-Oltetului (catre vest, spre gara Pietrele-Albe). Pe vf. Nedeia, intilnim traseul nr. 31 (de la Ciungetu); la casele Petrimanu, traseul nr. 30 (de la Gura-Latoritei). intre vf. Fratosteanu si vf. Purul, traseul este comun cu traseul nr. 28 (dinspre vest, de la Muntele Stefanu; catre est, spre Rudaru). Pe vf. Fratosteanu intilnim si traseul nr. 29 (de la Gura-Latoritei). La casele Puru, converg traseele nr. 2, 26, 27 si 34.

Traseul nu este indicat iarna.

35. COMUNA VAIDEENI, 630 m - PIRIUL LUNCAVATUL - FRASINETUL, 1174 m - PETRICEAUA - VF. ROMINU, 1904 m.

Drum nemarcat. Durata: 56 ore. Caracteristica parcursului: Traseul urca dinspre sud catre culmea principala a Muntilor Capatinii, facind legatura intre Vaideeni si traseul nr. 36. De la vf. Rominu mai departe, cea mai apropiata asezare omeneasca este comuna Malaia (traseele nr. 36, 3 si 37).

Ramificatii pe traseu: Pe vf. Rominu intilnim traseul nr. 36 (dinspre sud, de la manastirea Bistrita; spre nord, catre vf. Piatra-Rosie).

Traseul nu este indicat iarna.

36. MANASTIREA BISTRITA, 560 m - COMUNA ROMINII-DE-JOS -     MANASTIREA HOREZU, 570 m - COMUNA ROMINII-DE-SUS, 650 m - PETRICEAUA - VF. ROMINU, 1904 m - VF. PIATRA- ROSIE, 1995 m - PE CULME, la 1900 m altitudine.

Drum nemarcat. Durata: 910 ore. Caracteristica parcursului: Traseul da posibilitatea cercetarii manastirii Horezu, important monument de arhitectura si arta veche romineasca, din epoca lui Constantin Brincoveanu. In continuare, pe un drum de culme, itinerarul conduce pe creasta principala a Muntilor Capatinii, in zona centrala si de maxima altitudine a masivului. De aci mai departe, cel mai apropiat adapost se gaseste in satul Malaia (traseele nr. 3 si 37).

Ramificatii pe traseu: La manastirea Bistrita converg traseele nr. 36, 37 si 38. Pe vf. Rominu intilnim traseul nr. 35 (dinspre sud, de la Vaideeni); pe vf. Piatra-Rosie, traseul nr. 3 (dinspre est, de la Calimanesti; spre vest, catre gara Pietrele-Albe).

Traseul nu este indicat iarna.

37. COMUNA BABENI-BISTRITA - VALEA BISTRITEI - MANASTIREA BISTRITA, 560 m - CHEILE-BISTRITEI - VF. ZANOAGA, 1662 m- Uf VF. GURA-URSULUI, 1722 m - SUB VF. ZMEURATU, 1938 m - SATUL MALAIA, 480 m - GURA-LATORITEI, 520 m - SATUL RUDARU, 580 m - COMUNA VOINEASA, 620 m.

Drum nemarcat. Durata: 10 12 ore (de la manastirea Bistrita). Caracteristica parcursului: intre Babeni-Bistrita si manastirea Bistrita, o sosea raionala strabate, de-a lungul vaii Bistrita, o pitoreasca regiune deluroasa, legind o intreaga serie de sate si comune. In Tomsani, aceasta sosea intersecteaza soseaua nationala nr. 67 (Tg. Jiu - Rimnicu-Vilcii), dupa care trece prin Costesti, spre manastirea Bistrita.

De-a lungul Bistritei, din Babeni-Bistrita si pina in Cheile-Bistritei, trece o cale ferata forestiera, cu ajutorul careia se poate parcurge cea mai lunga portiune a traseului (cca. 40 km).

Traseul leaga valea Oltului (de la Babeni-Bistrita) cu valea Lotrului (la Voineasa), trecind peste culmea principala a Muntilor Capatinii, intre manastirea Bistrita si satul Malaia, singurele adaposturi sint stinele si casele forestiere. De la Malaia si pina la Voineasa, sosea raionala si cale ferata forestiera.

Ramificatii pe traseu: La manastirea Bistrita converg traseele nr. 36, 37 si 38. Pe creasta intilnim traseul nr. 3 (din spre vest, de la gara Pietrele-Albe; catre est spre Calimanesti). La Gura-Latoritei converg traseele nr. 29, 30 si 37; La Rudaru, traseele nr. 28 si 37; la Voineasa, traseele nr. 24, 26, 27 si 37.

In timp de iarna, traseul nu este accesibil intre manastirea Bistrita si satul Malaia.

38. MANASTIREA BISTRITA, 560 m - MANASTIREA ARNOTA, 840 m - PISCUL ARNOTA, 1184 m - VF. LESPEZI, 1819 m - VF. GOVORA, 1958 m - VF. ZMEURATU, 1938 m.

Drum nemarcat: Durata: 7... 8 ore. Caracteristica parcursului: Traseul parcurge o culme secundara a Muntilor Capatinii si conduce, dinspre sud, catre creasta principala a masivului. Urcusul la manastirea Arnota (monument istoric si de arhitectura romineasca veche) se face pe un drumeag ce suie pieptis, in serpentine dese. De la vf. Zmeuratu, cele mai apropiate adaposturi se afla in satul Malaia (traseele nr. 3 si 37).

Ramificatii pe traseu: La manastirea Bistrita converg traseele nr. 36, 37 si 38. Pe vf. Netedul, intilnim traseul nr. 39 (de la Barbatesti); pe vf. Preota si Zmeuratu, traseul nr. 3 (dinspre vest, de la gara Pietrele-Albe; spre est, catre Calimanesti).

Traseul nu este indicat ca drum de iarna decit pina la manastirea Arnota.

39 COMUNA BARBATESTI, 480 m - VF. SILISTEA, 895 m -MUNTELE CACOVA - MUNTELE PIATRA, 1641 m - MUNTELE BUILA, 1890 m - VF. STEVIOARA, 1847 m - VF. VINTURARITA, 1866 m-VF. SCINTEIA, 1685 m - VF. LESPEZI, 1819 m.

Drum nemarcat: Durata: 6... 7 ore. Caracteristica parcursului: Traseul conduce dinspre sud, catre culmea principala a Muntilor Capatinii si foloseste cararea ce urmeaza spinarea uneia dintre culmile secundare ale masivului. De pe vf. Lespezi, cele mai apropiate asezari omenesti se gasesc in satul Malaia (traseele nr. 38, 3 si 37).

Ramificatii pe traseu: Sub vf. Vinturarita, se intilneste traseul nr. 40 (ramificatie spre est, catre vf. Stogul). Pe Muntele Lespezi, intilnim traseul nr. 38 (dinspre sud, de la manastirea Bistrita; catre nord, spre vf. Preota).

Traseul nu este indicat iarna.

40. VF. VINTURARITA, 1866 m - CHEILE RECEA - MUNTELE STOGUL, 1494 m.

Drum nemarcat. Durata: 4... 5 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de legatura intre traseele nr. 39 si 22, important prin aceea ca inlesneste vizitarea pitorestilor chei Recea, pe care piraiele Cheia si Caprareata le-au taiat in masivele de calcar prin care trec.

Ramificatii pe traseu: La pornire, drumul se desparte din traseul nr. 39 (dinspre sud, de la Barbatesti; catre nord, spre vf. Lespezi). La sosire, pe vf. Stogul, intilnim traseul Nr. 22 (dinspre sud, de la Baile-Olanesti; spre nord, catre Masa-Verde).

Traseul nu este indicat ca drum de iarna.

In afara de itinerarele turistice descrise mai sus, Muntii dintre Olt si Jiu prezinta unele zone favorabile practicarii schiului, intre acestea, se situeaza pe primul plan imprejurimile cabanelor si caselor de odihna, care sint in mod special indicate pentru schi, intrucit constructiile mentionate constituie excelente puncte de sprijin in alcatuirea itinerarelor.

Cele mai cautate locuri pentru practicarea schiului sint insa zonele din jurul cabanei Paring si cele din apropierea complexului turistic Paltinis, puncte in care, amenajari speciale (schi-lifturi, piste de coborire, trambuline pentru sarituri etc.) stau la indemina celor indragostiti de unul dintre cele mai frumoase sporturi de iarna.

In functie de starea zapezii, de conditiile atmosferice si de antrenamentul fiecaruia, se pot alcatui itinerare interesante, In caldarile superioare ale masivelor descrise, sau pe drumurile dintre cabanele si casele de odihna.

Unii pereti de granit din masivul Paringului, aproape verticali si de mare inaltime, ca si intreaga zona de relief carstic din Muntii Capatinii, constituie interesante locuri in care s-ar putea desfasura o intensa activitate de alpinism tehnic. Interesul cataratorilor nostri nu a fost inca stimulat pina in prezent pentru cercetarea acestei regiuni din Carpatii rominesti, astfel incit Muntii dintre Olt si Jiu, ramin o rezerva pentru viitoarea activitate a cluburilor si asociatiilor sportive, in domeniul alpinismului.

Cercetarea amanuntita a citorva dintre pesterile muntilor din aceasta parte a tarii, s-a putut face insa numai cu concursul alpinistilor nostri fruntasi, iar cercetarile de aceasta natura sint departe de a fi terminate.

ABRUPT - perete stincos, accidentat, foarte inclinat sau vertical; termenul se foloseste si pentru pantele puternic inclinate, dar accesibile (ex.: coboris abrupt).

AMONTE - spre izvor (in legatura cu pozitia unui punct de pe cursul unei apei; in sens contrar curgerii apei.

AVAL - (in opozitie cu amonte) spre varsare; in sensul de curgere al apei.

AVEN - pestera verticali; put natural.

BAZIN HIDROGRAFIC - regiunea din care iti aduni apele un riu.

CHEIE - vale strimti intre pereti inalti de stinci.

DE-A COASTA - se foloseste pentru a arita mersul in lungul unei coaste, fie a urca sau cobori. CUMPANA APELOR - linie de separatie a doua bazine hidrografice; coincide cu o creasti sau o coama.

CINEGETIC - privitor la vinatoare; vinatoresc.

CONAC - constructie simpla de lemn, cu o incapere locuibila si cu un grajd pentru iernatul vitelor in finetele de munte; casoaie.

CALDARE - depresiune circulara, marginita de versanti prapastiosi, situati in zona inalti a muntilor.

CIOPOR - grup de capre silbatice; turma.

CIRC GLACIAR - depresiune circulara, avind aspectul unui amfiteatru, formata prin eroziune sau prin actiunea unui ghetar, situata in zona inalti a muntilor.

CURMATURA - element geografic in forma de sa, de V, de portita, etc., situat pe o linie de creastei si care, marcind punctul de minimi altitudine dintre doua virfuri, serveste obisnuit ca loc de trecere de pe un versant pe altul.

DOLINA - groapa in formi de pilnie, rezultati prin dizolvarea de catre ape a rocilor solubile.

DEFILEU - vale ingusta si adinca formata de o apa curgatoare In regiunile de munte.

DORNA - lac adinc, subteran (in pesteri); Virtej; viltoare; bulboana.

DUNGA - separatia dintre doua circuri, zanoage sau caldari glaciare; spinarea dungii este rotunjiti. GENUNE - prapastie adinca, abis; pe cursul unei ape, loc intins cu adincime foarte mare.

GOL ALPIN-zona situati deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu pasuni, tufisuri marunte

etc., sau lipsita de vegetatie.

GREABAN - parte mai ridicata din culmea unui munte.

GUANOFOSFAT - acumulare a gunoiului de lilieci.

IZBUC - locul de iesire a apei unui piriu sau riu subteran ce curge pe un canal natural.

IEZER - lac de munte; tau; ochi de mare (local).

OROGRAFIE - partea geografiei fizice care se ocupa cu descrierea, clasificarea si studierea formelor

de teren.

PLATOU CARSTIC - platou cu formatiuni carstice (pesteri, doline, avene, ponoare, vii oarbe etc.).

POLIE - depresiune carstici inchisa; pe fundul ei plat curge o apa care obisnuit se pierde in pamint, dar care la viituri umple depresiunea, formind un lac temporar.

PONOR - loc de pierdere al unui curs de apa prin crapaturi inpenetrabile pentru om; scurgerea apei nu se face sub presiune; este situat de obicei la piciorul unui perete de calcar.

PAS - trecatoare peste munte.

PLAI - parte de munte, usor inclinati, acoperiti cu pasuni; drum de munte; poteca.

RELIEF CARSTIC - relief specific regiunilor cu roci solubile (calcar, gips, sare); se caracterizeaza prin platouri cu vii oarbe, chei, abrupturi, doline, polii, ponoare, sorburi, izbucuri, avene, pesteri etc., generate de actiunea de dizolvare si de circulatie a apei pe canale subterane.

RELICT - plante si animale rare, multe din ele pastrind intacte formele pe care le-au avut.

STALACTITE-STALAGMITE - forme de depunere, in pesteri, a rocilor solubile (cel mai adesea calcar); stalactitele atirna din tavan ca niste turturi, stalagmitele se ridici de pe podeaua pesterii.

SORB - loc de pierdere in pamint unui curs da api situat sub oglinda apei; scurgerea apei se face tub presiune.

SA - portiune mai joasa a unei culmi sau creste.

TALVEG - linie de cea mai mare adincime de pe cursul unei ape; firul vaii.

TERASA - suprafata de teren in forma de trepte asezate la diferite inlatimi deasupra albiei unei ape

curgatoare.

TINOV - mlastina de turba.

TISA - arbore sau arbust rasinos, care poate atinge virsta de 1000 ani, cu frunze in forma de ace moi, verzi, otravitoare; are lemnul tare si foarte pretios. (Taxus baccata).

VALE OARBA - vale inchisa de un perete, la baza caruia se pierde apa.

ZADA - arbore rasinos, cu frunze lungi, in forma de ace, pe care le pierde toamna; are lemn tare si durabil, foarte pretuit; larice; (Larix).

ZANOAGA - depresiune circulara, cu versanti prapastiosi, in zona inalta a muntilor; caldare; circ.

Scanare, OCR si corectura : Rosioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la https://groups.yahoo.com/

Carte obtinuta prin amabilitatea dlui. Sergiu Babei.