RELIEFUL ROMANIEI - Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Subcarpatii, Dealurile de Vest

RELIEFUL ROMANIEI

Carpatii Orientali

I. Asezare geo:intre: N-granita cu Uraina

S-v. Prahovei

E-Pod.Mold.+Subcarp. Mold.

V-CV+DV+DCT

II.Trasaturile reliefului:

1. altitudine mijlocie; maxima in vf. Pietrosu Rodnei 2303m

2. formare:-prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina; in neozoic au avut loc eruptii vulcanice ce au format cel mai lung lant montan vulcanic din Europa: Oas, Gutai, Tibles, Calimani (cei mai inalti m-ti vulcanici din tara-2100m), Gurghiu, Harghita;

3. roci (alcatuire petrografica): sunt dispuse pe 3 fasii paralele: in V roci vulcanice, in centru sisturi cristaline, in E flis; grupa de S este formata in totalitate din roci sedimentare numite flis

4. fragmentare data de prezenta depresiuni (Maramuresului-cea mai inalta din tara, Brasovului-cea mai intinsa din tara) si de vai;

5. orientarea culmilor: grupa de N si centrala sunt orientate de la NV la SE iar grupa de S in toate directiile datorita formei curbate;

6. tipuri de relief: glaciar (in M-tii Rodnei-L.Lala, L.Buhaiescu), vulcanic (conuri, cratere, un lac vulcanic L. Sf. Ana din Masivul Ciomatu, M-tii Harghitei), carstic (pesteri, chei, defilee), structural, petrografic

7. detine cel mai inalt pas din tara-P. Prislop 1416m (din grupa de N)

1.Carpatii Maramuresului si Bucovinei (grupa de N Orientali)

Limite: in N: granita cu Ucraina

S:depresiunile Dornelor si Campulung

E: pod. Mold (Pod. Sucevei)

V:CV+DV+DCT

Trasaturi: -ca altitudine, reprezinta cea mai inalta grupa din Orientali; maxima se inregistreaza in Vf. Pietrosu Rodnei 2303m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina; in Neozoic, au fost inaltati m-tii vulcanici Oas, Gutai, Tibles; la inceputul Cuaternarului, in Rodnei s-au depus ghetari ce au format un relief glaciar reprezentat prin lacuri glaciare (L. Lala, L. Buhaescu);

-au o structura cutata deci apartin zonei de orogen;

-culmile sunt dispuse pe 3 fasii paralele: in V munti vulcanici, in centru munti inalti, in E munti josi;

-paralelismul petrografic este reprezentat prin 3 fasii paralele: in V roci vulcanice, in centru sisturi cristaline, in E roci sedimentare (flis);

-culmile sunt orientate de la NV la SE;

-tipuri de relief: glaciar, vulcanic, carstic

-detine cel mai inalt pas din tara (P. Prislop) si cea mai inalta depresiune Maramuresului-800m).

2.Carpatii Moldo-transilvaneni (grupa centrala a Orientalilor)

Limite: in N: depresiunile Dornelor-Campulung

S: depresiunea Brasovului+v. Oituz

E: Subcarp. Mold.

V:DCT

Trasaturi: -ca altitudine, este grupa cu altitudinea mijlocie; maxima este in Vf. Pietrosu Calimani 2100m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orrogeneza alpina; in Neozoic, au fost inaltati m-tii vulcanici Calimani, Gurghiu, Harghitei;

-au o structura cutata deci apartin zonei de orogen;

-culmile sunt dispusepe 3 fasii paralele: in V m-ti vulcanici, in centru m-ti inalti, in E m-ti josi;

-paralelismul petrografic este reprezentat prin 3 fasii paralele: in V roci vulcanice, in centru sisturi cristaline, in E roci sedimentare (flis);

-culmile sunt orientate de la NV la SE;

-tipuri de relief: vulcanic (cratere vizibile, un lac vulcanic Sf. Ana din Mas. Ciomatu), carstic (pesteri, defilee, chei), structural, petrografic.

3. Carpatii Curburii (grupa de sud a Orientalilor)

Limite: in N: depres. Brasov+v. Oituz

V: v. Prahovei

-in interior: DCT

-spre exterior: Subcarp. Curburii

Trasaturi: -este cea mai joasa grupa montana din Orientali; altitudinea maxima se inregistreaza in M-tii Ciucas, vf.Ciucas 1954m

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

-au o structura cutata deci apartin zonei de orogen;

-culmile sunt dispuse in toate directiile datorita formei curbate;

-este alcatuita in totalitate din roci sedimentare cutate (flis);

-tipuri de relief: structural, petrografic, carstic;

Carpatii Meridionali la est de Olt (grupa Bucegi si Fagaras)

I. Limite: N-DCT

S-Subcarp. Getici+Subcarp. Curburii

V- defileul Oltului

E- valea Prahovei

II. Trasaturile reliefului:

-sunt cei mai inalti si mai masivi din tara, cu o altitudine medie de peste 2000m;

-au altitudinea maxima in Mtii Fagaras cu vf. Moldoveanu 2544m, vf. Omu 2505m (Bucegi)

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

-sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar la extremitati apar calcare si conglomerate;

-sunt orientati de la est la vest;

-mtii Fagaras si Bucegi joaca rol de nod orografic pentru ca din ei se desprind radiar celelalte culmi muntoase;

-au o fragmentare mica datorita putinelor depresiuni si vai (Depres. Lovistei pe Olt);

-tipuri de relief: la peste 2000m apare relieful glaciar (L.Balea, Capra, Iezer), si carstic (defileul Oltului, cheile Dumbravicioarei);

-detin cel mai inalt pas din Meridionali: P. Giuvala 1240m

Carpatii Meridionali la vest de Olt (grupa Parang si Retezat-Godeanu)

I. Limite:

-in N -DCT

-in S-Pod. Mehedinti+Subcarp. Getici

-in E-Defileul Oltului

-in V-Cul Timis-Cerna-Bistra

II. Trasaturile reliefului:

-sunt cei mai inalti si masivi din tara; altitudinea medie depaseste 2000m iar maxima atinge 2519m in vf. Parangu Mare;vf. Peleaga (din Retezat) 2509m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in ororgeneza alpina;

-se desfasoara de la est la vest;

-mtii Parang si Godeanu joaca rol de nod orografic pentru ca din aceste masive se desprind radiar ceilalti m-tii;

-sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar la extremitati apar calcare si conglomerate;

-tipuri de relief: glaciar la peste 2000m (L. Bucura, Zanoaga, Galcescu), si carstic (pestera Muierii, defileul Jiului si Oltului);

-prezinta masivitate datorita putinelor depresiuni si vai;

-detine cel mai important bazin de carbune din tara (huila) in Depresiunea Petrosani.

III.Diviziuni: Parang, Lotrului, Sureanu, Candrel, Capatanii, Retezat, Godeanu, Cernei, Mehedinti, Tarcului, Valcanului, Muntele Mic.

IV. Resurse naturale: roci de constructie, izvoare, paduri, pasuni, ape curgatoare, lacuri de acumulare.

Carpatii Occidentali la nord de Mures (Muntii Apuseni)

I. Limite:

-in N-valea Somes si Barcau

-in S-valea Muresului

-in E-DCT

-in V-CV+DV

II. Trasaturile reliefului

-sunt cei mai josi din Carp. Romanesti dar cei mai inalti din Carp. Occidentali;

-detin altitudinea maxima in vf. Bihor cu 1849m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

-sunt considerati un "mozaic petrografic" pentru ca sunt alcatuiti din toate tipurile de roci si exista o larga varietate de tipuri de relief;

-mtii Bihor sunt nod orografic pentru celelalte culmi;

-sunt fragmentati de patrunderea CV+DV sub forma depresiunilor-golf;

-au cel mai dezvoltat relief carstic din tara (defileul Crisului Repede, Pestera Ursilor, Vantului, Meziad).

Carpatii Occidentali la sud de Mures (Mtii Banatului si Poiana Rusca)

I. Limite:

-in N-valea Muresului

-in S-defileul Dunarii

-in E-Cul Timis-Cerna-Bistra

-in V-CV+DV

II. Trasaturile reliefului:

-sunt cei mai josi din Carp. Romanesti; au altitudinea maxima in vf. Semenic 1446m; vf. Padesu din Poiana Rusca la 1374m

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare;

se desfasoara de la nord la sud, iar mtii Semenic joaca rol de nod orografic;                                                                       

sunt fragmentati de patrunderea CV+DV sub forma depresiunilor-golf;

mtii Poiana Rusca deti cele mai importante resurse de fier si marmura;

au un relief carstic dezvoltat (cheile Nerei).

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Asezare:-in interiorul arcului carpatic intre: in N: Dealurile de V, Carp. Orientali

S: Carp. Meridionali

E: Carp. Orientali

V: M-tii Apuseni

Trasaturi: -s-a format prin scufundarea interiorului arcului carpatic si umplerea cu sedimente a acestei depresiuni;

fundamentul sau se gaseste azi la o adancime de 4500m;

roci sedimentare:argile, gresii,marne, conglomerate, pietrisuri, nisipuri;

este o mare arie depresionara cu un relief de podis, dealuri si depresiuni marginale;

altitudine medie de 500-600m; maxima in Subcarp. Transilv.-D. Biches (Becheci) 1080m;

apar domuri gazeifere cu gaz metan si resurse de carbuni in C. Transilv. Si Pod. Tarnavelor

se produc alunecari de teren datorita substratului argilos (omul a construit iazuri pt. piscicultura si irigatii);

pe margini apar strate de roci cu sare numite cute diapire.

Diviziuni:

1. Pod. Transilvaniei ocupa partea centrala si cuprinde:

a. Pod. Somesan in NV, cu dealuri de  500-600m

b. C. Transilv., intre Somes si Mures, cu aspect de deal dar numita campie datorita utilizarii agricole; are un substrat argilos ceea ce favorizeaza producerea alunecarilor de teren; omul a construit lacuri (iazuri) pt.piscicultura si irigatii;pe alocuri, apar boltiri ale scoartei terestre ce detin resurse de gaz metan numite DOMURI GAZEIFERE.

c. Pod. Tarnavelor intre Mures si Olt, pe cele doua Tarnave (Mare si Mica), cu 2 subunitati, una mai inalta,   Pod. Hartibaciului, si una mai joasa, Pod. Secaselor.

2. Zona marginala cuprinde depresiuni formate prin eroziune si acumulari piemontane

Subcarpatii

Trasaturi generale:

insotesc spre exterior arcul carpatic, intre v. Moldovei (in N) si v. Motrului (in V);

sunt alcatuiti din dealuri inalte inconjurate de depresiuni subcarpatice;

au o altitudine medie de 700-1000m, maxima se inregistreaza in Subcarp. Getici cu Dealul Chicera 1200m;

s-au format prin incretirea scoartei terestre, ca si muntii;

apartin zonei de orogen, au o structura cutata;

petrografie: roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne;sare in strate numite CUTE DIAPIRE

Diviziuni: Subcarpatii Moldovei, Curburii, Getici

1.     Subcarpatii Moldovei: limite: N:v. Moldovei

S: v. Trotus

V: Carpatii Orientali (grupa centrala)

E: Culoarul Siretului

trasaturi:-cuprind un singur sir de dealuri inchise de un sir de depresiuni

subcarpatice

-formati prin incretire

-au o structura cutata, apartin zonei de orogen

-roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne

-altitudine medie joasa, maxima in Culmea Plesu 911m

-orientarea culmilor de la NV la SE

2. Subcarpatii Curburii:  -limite: la exteriorul Carpatilor Curburii si a grupei Bucegi intre:

-in N: v. Trotus

V: v. Dambovitei

la exterior CR

spre interior Carpatii Curburii si grupa Bucegi

-trasaturi: s-au format ca si Carpatii, prin incretire;

-au o structura cutata, partin zonei de orogen;

-sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne

-altitudine maxima Magura Odobestilor 996m

-reprezinta cel mai complex sector subcarpatic pentru ca:

-sunt formati din 2 siruri de dealuri si 2 de depresiuni;

-au o forma curbata, dealurile se desfasoara in toate directiile;

-intra in contact direct cu o campie (CR);

-au limite greu de stabilit datorita patrunderii din zona montana a unor pinteni de

flis (Pintenu Ivanetu).

3. Subcarpatii Getici: -limite: -in sudul Carp. Meridionali intre:

-in N: Carp. Meridion.

S: Pod. Getic

E: v. Dambovitei

V: v. Motrului

trasaturi: -s-au format prin incretire, ca si muntii;

-au o structura cutata, apartin zonei de orogen;

-roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne;

-altitudine maxima D. Chicera (Chiciora) 1200m;

-cuprind 2 siruri de dealuri si 2 de depresiuni;

-se desfasoara de la E la V.

Dealurile de Vest

Asezare si limite: -in V tarii, intre: N: Carp. Orientali

S: granita cu Serbia

V: CV

E: Carp. Occidentali

Trasaturi: -s-au format prin acumulari de sedimente aduse de raurile ce coboara din Carp. Occidentali;

-au aparut ca treapta de relief inainte de CV;

-roci sedimentare (argile, pietrisuri, nisipuri), rar, apar sisturi cristaline si roci vulcanice sub

forma de maguri;

-altitudini reduse de 200-400m, maxima in D-le Lipovei 311m;

-fragmentate de patrunderea CV pana la poalele Carp. Occidentali sub forma depresiunilor-golf;

-usor inclinate de la E la V.

Podisul Moldovei

Asezare si limite:

-in E tarii, intre: N-Ucraina

S-CR

V-Carp. Orientali(grupa de N) si Cul. Siretului

E-v. Prutului

Trasaturi: - s-a format prin depuneri de sedimente pe un fundament f. vechi: la N de Iasi pe platforma est-europeana, iar la S de Iasi este situat pe o zona de scufundare;

-roci sedimentare: gresii, conglomerate, argile;

-este format din dealuri inalte si joase;

-se produc alunecari de teren datorita prezentei argilei;omul a construit iazuri (ex. L. Dracsani);

-altitudine medie 500-600m, maxima in D. Ciungi (Pod. Sucevei) 688m;

-pe alocuri apare un relief de coaste numite cueste (ex. Coasta Iasilor);

-este cel mai intins podis din tara;

-stratele de roci sunt orientate spre S, SE.

Diviziuni:

Pod. Sucevei situat in NV, cu altitudinea maxima de 688m in D. Ciungi

1.           Campia Moldovei (C. Jijiei), strabatuta de raul Jijia, afluentul Prutului, situata in NE, cu altitudini joase de 200-300m, utilizata agricol, cu substrat argilos si

alunecari de teren (iazuri);

2.           Pod. Barladului, situat la S de Iasi, pe raul Barlad, inclinat de la N la S.

Podisul Dobrogei

Asezare si limite: -in SE tarii, inconjurat din 3 parti de ape: in N si V de v. Dunarii, in E de M. Neagra iar in S se invecineaza cu Bulgaria

Trasaturi: -este cel mai complex teritoriul din tara pentru ca a fost afectat de cele mai vechi orogeneze si

datorita petrografiei diverse: in N: orogeneza hercinica a inaltat cei mai vechi m-ti din Rom-

M-tii Macinului, alcatuiti din roci vulcanice (granite), in centru, ororgeneza caledoniana a format  

Pod. Casimcei, alcatuit din sisturi verzi aflate la suprafata, iar in S roci sedimentare (calcare,

gresii) peste care vantul a depus o roca galbuie, prafoasa, numita LOESS, in care se pot forma

depresiuni de tasare numite CROVURI;

-altitudine redusa 200-400m, maxima in M-tii Macinului, vf. Greci 467m;

-inclinare diferita: in N de la V la E, iar in S, invers, de la E la V;

-rocile dure dau un relief rigid.

Diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord si Pod. Dobrogei de Sud

Podisul (Piemontul) Getic

Limite: N:Subcarpatii Getici

S: CR

V:Dunarea

E: V. Dambovitei

Trasaturi de relief: altitudine medie 500-700m, maxima 772m in Platforma Argesului;

-inclinare de la nord la sud;

-apartine zonei de platforma

-stratele de roci sunt orizontale sau usor inclinate

-s-a format prin acumulari sedimentare depuse la poalele unei unitati de

relief mai inalte de unde decurge caracterul sau piemontan;

-roci sedimentare intre care predomina pietrisurile;

-este fragmentat de rauri in mai multe diviziuni numite platforme

Podisul Mehedinti

-ocupa un loc aparte intre podisurile tarii pentru ca:

a. se aseamana cu muntele: datorita formarii sale prin incretirea scoartei terestre, alcatuirii sale din sisturi cristaline si calcare si prezentei reliefului carstic;

b. se aseamana cu dealul dupa altitudinea medie (500-600m).

Campia de Vest

Asezare si limite:-in vestul tarii, intre: in N: Carp. Orientali

S: granita cu Serbia

V: granita cu Ungaria si Serbia

E: DV, Carp. Occidentali

Trasaturi: -reprezinta partea de est a Campiei Panonice;

-se mai numeste C. Banato-Crisana;

-s-a format prin umplerea cu sedimente aduse de raurile carpatice a unei mari (M. Panonica),

-roci sedimentare: pietrisuri, nisipuri, argile; pe alocuri, vantul a depus loess in care se sapa

depresiuni de tasare numite crovuri;

-altitudine joasa 80-100m, maxima este in C. Vingai 174m.

-usor inclinata de la E la V;

-patrunde pana la poalele m-tilor sub forma depresiunilor-golf (Vad-Borod, Beiusului,

Zarandului);

-cuprinde 3 tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de scufundare), tabulare (orizontale).

Campia Romana

Limite:

-in N: Pod. Mehed+Subcarp. Getici+Subcarp. Mold

-in S,V,E: Lunca Dunarii

Relief:

-altitudinea medie 80-90m, max. 300m in C. Pitestilor, minima este de 6m in C. Siretului Inferior

-s-a format prin retragerea Lacului Pontic si depuneri de sedimente;

-este alcatuita din roci sedimentare peste care, pe alocuri, vantul a depus loess in care se pot forma depres. de tasare numite crovuri;

-in crovuri se pot acumula lacuri sarate (ex. in Baragan-L. Sarat, L. Amara);

-inclinare: de la vest la est si de la nord la sud;

-raurile isi schimba directia de scurgere, "curbandu-se" spre est, la confluenta Siretului in Dunare;

Delta Dunarii

Limite:

-are o forma triunghiulara: In N- granita cu Ucraina, in S-Pod. Dobrogei, in E-Platforma contin. a M. Negre;

Relief :

-in dreptul orasului Tulcea, Dunarea se desface in 3 brate principale:

-in N-Chilia, cu cel mai mare debit si la gura sa de varsare se formeaza o delta secundara pe teritoriul Ucraina

-in centru: Sulina, singurul brat navigabil

-in S: Sf. Gheorghe, cel mai lung si sinuos (meandrat);

-este cea mai joasa unitate de relief avind altitudinea medie de 0,5m, iar maxima de 12m in Grindul Letea;

-este cea mai noua unitate de relief pentru ca si in prezent Dunarea depune aici aluviuni;

-este usor inclinata de la V la E;

-uscatul se intinde pe suprafete restranse si este reprezentat prin grinduri;

-predomina apele (brate principale si secundare ale Dunarii, garle, lacuri, mlastini);

-a fost golf marin care a fost umplut cu sedimente si a devenit o campie aluvionara;

-mareea slaba a Marii Negre a permis formarea Deltei;

-este declarata Rezervatie Mondiala a Biosferei.

Cauzele formarii Deltei: maree slaba, cantitati mari de aluviuni depuse de catre Dunare, inclinarea slaba a deltei si a platformei continentale a Marii Negre, oscilatiile nivelului marii de la inceputul Cuaternarului.