ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

AGREGATE MACROECONOMICE

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AGREGATI AI ROMANIEI

In anul 1992 PIB-ul a scazut in termeni reali cu 15,4%, fiind cu 32,2% mai mic decat in anul 1989.In conditiile cresterii accentuate a preturilor din primele luni ale anului, deflatorul PIB s-a situat la 305,3%,nivel mai inalt decat in anul anterior.Datele inca preliminarereferitoare la contributia ramurilorlaformarea PIB arata cresterea ponderii industriei, de la 43,6% in 1991, la 45,2% in 1992 cu toate ca cresterea productiei industriale a fost sensibil mai rapida decat cea a PIB.

In structura PIBeste ingrijoratoare scaderea formarii brute a capitalului fix, a carui pondere a ajuns la numai 13%, intr-un declin continuu din 1989.Desi ponderea variatiei stocurilor a scazut fata de anul anterior de la 18,7% la 15,1%, ea ramane superioara formarii brute a capitalului fix in economie .Aceasta situatie reflecta perpetuarea unor disfunctii, si anume continuarea productiei pe ramuri si domenii de activitate pentru produsele carora nu exista cerere si care constituie principala cauza a formarii arierate;or.

Prin aceasta prisma insa ,apar avidente posibilitatile de redresare a rezultatelor finale ale productiei ,prin eliminarea acestor imobilizari.

Este interesant de semnalat faptul ca ponderea investitiilor brute in totalul PIB este mai mare inanul 1992 decat in 1989 (28,2% fata de 26,8%),dar in cadrul acesteia formarea bruta a capitalului fix a scazut de la 29,9% la numai 13% din PIB.Consumul populatiei a crescut de la 56,6%in 1991 ,la 64,8% in 1992,in timp ce consumul public a ramas ,practic ,la aceloasi nivel .In contextul scaderii PIB ,consumul total s-a redus cu 8,8% ,intr-un ritm mult mai lent decat in 1991 ,cand reducerea a fost de 22,6% .Importul net (deficitul contului curent al balantei de plati) a crescut de la 4% in 1991 la 6,5% din PIB in 1992 .Altfel spus ,cresterea ponderii consumului populatiei a fost sprijinita in cea mai mare parte prin import si , intr-o masura mai mica ,prin formarea maai lentaa a stocurilor si reducerea investitiilor .

Veniturile medii nominale nete au ajuns in luna decmbrie a anului 1992 la 32 631 lei/persoana ,sporul acestora acoperind 93,1% din cresterea de preturi fata de decembrie 1991 .Cele mai scazute venituri se gasesc in agricultura (29 517 lei/persoana ) .

Desi anul 1992 a fost insotit de un declin al veniturilor reale , acesta a fost mai scazut decat cel precedent si al productivitatii muncii ,ceea ce face ca ajustarea salariilor in functie de costul vietii ,desi justificata din puncct de vedre social ,sa fie nesustenabila economic ,reprezentand un factor "clasic" de intretinere a in flatiei structurale.

In anul 1993 ,PIB a crescut in termeni reali cu 1% fata de anul 1992 ,fiind primul an de crestere dupa 1987 .Desi modificarile corective de preturi au fost mai putin insemnate decat in anii anteriori ( cu exceptia notabila a pretului energiei electrice si termice pentru uz casnic).Ca urmare a cresterii mai modeste a preturilor ,deflatorul PIB a fost de 311,7% fata de 314,7% in anul anterior .

Date referitoare la contributia ramurilor la formarea PIB arata o singura schimbare mai importanta : ponderea agriculturii creste de la 17,4% la 21,5%,in timp ce ponderea industriei scade de la 37,5% in 1992 la 36,7% in 1993.In privinta dinamicii principalelor ramuri ce contribuie la formarea PIB ,cressterea cea mai accentuata a inregistrat-o activitatea de posta si telecomunicatii (cu 37% mai mult fata de anul precedent) .Agricultura a crescut cu 20,5% .Aactvitatea de comert ,hoteluri si restaurante a csazut cu 29,9% .Este posibil insa, ca in acest domeniu sa apara subevaluari ale rapoartelor statistice si neinregistrarea tuturor activitatilor de aceasta natura .

Si utlizarea PIB arata depasirea momentului de varf al crizei economice de pana atunci .Consumul final creste cu 1,1% in special pe seama consumului final al administratiei publice ,care are sea mai rapida dinamica (cu 10,8%).Volumul exporturilor a crescut cu 5,1% ,iar cel al importurilor cu 2,6% .pentru prima data ,se inregistreaza un usor declin al ponderii volumului stocurilor din PIB ,cu toate acestea ,structura utilizarii PIB ramane nefavorabila.

Formarea bruta a capitalului fix scade in continuare ,de la 14,9% la 13,4%,ceea ce arata ca procesul investitiilor a ramas modest.

Cresterea stocurilor a depasit in 1993 frmarea bruta a capitalului fix ,situadu-ae la 145 di PIB ( cu 2,2% mai putin totusi decat in 1992 )

Importul net ,desi mai scazut decat in 1992, cand a reprezentat, din PIB s-a mentinut important (5,8% din PIB) ceea ce-nseamna ca, practic, majorarea ponderii consumului final cu aproape 2% s-a realizat tot pe seama finantarii externe, tendinta care nu poate fi continuata.

Veniturile medii nominale nete au ajuns in luna decembrie 1993 la 101331 lei/persoana, fiind cu 210,7% mai mari decat in luna corespunzatoare a anului anterior.

In anul 1994 a continuat procesul de redresare al economiei inregistrat inca din 1993, situatie in care PIB a depasit cu 3,5% realizarile anului anterior. In preturi curente, PIB a ajuns la 48 338 mld Lei, fata de 19 733 mld Lei in 1993. Indicele deflatorului PIB se cifreaza la 237%, reprezentand un nivel substantial mai redus decat in anii precedenti.

Date referitoare la contributia ramurilor in formarea PIB arata ca principalele trei ramuri ale economiei: industria, constructiile si agricultura au in continuare tenmdinta ascendenta, remarcata de fel inca din 1993. Astfel, cresterea cea mai accentuata au inregistrat-o constructiile, a caror variatie anuala se mentine la 16 %. Industria a crescut cu 4 % (fata de 1,7% in anul precedent), iar agricultura, dupa cresterea record din 1993 (24,2%) a reprezentat un spor mai modest de 3,2%.

Ca urmare a acestei evolutii, in structura pe ramuri nu s-au produs modificari importante. Practic, doar ponderea industriei a crescut de la 34,4% la 36,3% in special pe seama diminuarii participarii agriculturii si silviculturii la formarea PIB, de la 21,1% in 1993 la 19,6% in 1994. Contributia celorlalte ramuri este sensibil apropiata de nivelul inregistrat in 1993. Stabilitatea formarii structurii pe ramuri a PIB, in general, si, in particular, reluarea cresterii contributiei industriei arata ca procesul de restructurare al economiei se desfasoara lent.

Nu este mai putin adevarat, insa, ca cifrele inregistrate statistic sufera atat de pe urma distorsiunilor de pret care se mentin inca in economia romana, cat si a imperfectiunilor de inregistrare si subevaluare a unor acvtivitati in crestere vizibila dar neevidentiata statistic.

In privinta utilizarii PIB se remarca scaderea semnificativa a ponderii variatiei stocurilor, de la 12,1% in 1993 la 5,9% in perioada analizata. Aceasta reprezinta cea mai importanta modificare in structura utilizarii PIB, care merita subliniata. Ea a permis atat cresterea ponderii investitiilor, de la 17 % la 20,7%, cat si reducerea importurilor nete de la 5,1% la 1,8% din PIB. Fondul de consum s-a mentinut sensibil la acelasi nivel (75 % in 1993, 75,8% in 1994). Consumul populatiei a inregistrat o tendinta de scadere de la 62% la 60 %. Reducerea consumului populatiei poate fi asociat cu cresterea inclinatiei spre economii, care a fost stimulata de ratele inalte ale dobanzilor bancare pentru depozite.

Scaderea ponderii formarii stocurilor in utilizarea PIB reprezinta practic raspunsul economiei reale la impulsul reprezentat de politicele macroeconomice restrictive practicate de autoritati in 1994. relatia aproape liniara care exista intre reducerea ponderi stocurilor si reducerea importurilor nete, ne arata fara dubiu, ca restrangerea activitatilor generatoare de stocuri reprezinta o forma deosebit de eficace de ameliorare a situatiei economice in ansamblu, si in acelasi timp, delimitarea dependentei de finantarea exterioara.

Se poate chiar aprecia ca accentuarea restructurarii, respectiv reducerea activitatilor generatoare de stocuri nu are efecte negative in planul nivelului de trai intrucat, practic, aceste activitati nu sunt de natura sa majoreze consumul, ci doar indatorarea externa. Este si acesta un argument pentru adoptarea intr-un ritm mai rapid a masurilor necesare pentru restructurarea productiei la nivel microeconomic .

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in anul 1996 marcheaza al patrulea an consecutiv de crestere economi, realizata insa cu pretul accentuarii dezechilibrelor (dezechilibrul extern, bugetar). Aceasta crestere, bazata pe vechile structuri, alaturi de relaxarea politicii fiscale, salariale, monetare a condus la resuscitarea inflatiei spre sfarsitul anului.

Amanarea masurilor decisive de reforma si imposibilitatea sustinerii tipului de crestere din anii anteriori, au impus in 1997 o abordare diferitas programului macroeconomic - liberalizarea. Decidentii in plan macroeconomic si-au asumat in mod constient costurile legate de procesul de liberalizare - atat in ceea ce priveste cresterea semnificativa a preturilor si reducerea activitatii economice - cu scopul de a aseza economia romana pe principii de crestere durabila.

In ceea ce priveste PIB, acesta s-a redus in termeni reali cu 6 %, semnificativ mai mult decat nivelul anticipat si a atins valoarea nominala de 249 750,2 mld Lei. Nivelul din 1997 a reprezentat numai 82 % din cel din anul 1989, an premergator reformei. In conditiile declinului economic si reducerii populatiei tarii (cu circa 62 000 pe anul 1997) PIB pe locuitor s-a cifrat la 11 077 000 Lei, inregistrand o valoare reala de 6 % comparat cu anul precedent. Exprimarea in dolari a PIB pe locuitor, calculat pe baza metodei paritatii puterii de cumparare a scazut de la 4 244 $ in 1996 la 3 975 $ in 1997. calculat pe baza cursului de schimb mediu annual, PIB pe locuitor a ramas nemodificat (de la 1 555 $ in 1996 la 1 545 $ in 1997).

Scaderea PIB a fost determinata de evolutia industriei, constructiilor si serviciilor.

Utilizarea PIB a reflectat atat regresul resimtit in majoritatea ramurilor economice nationale cat si efectele pozitive ale unor evenimente din comertul extern si din sectorul agricol vegetal. Consumul final si formarea bruta de capital fix au scazut in termeni reali fata de anul anterior, in timp ce variatia stocurilor materiale a crescut, iar deficitul general de comertul exterior de bunuri si servicii s-a redus.

Consumul a reprezentat 85 % din PIB (fata de 83,7% in 1996) dar, in termeni reali acesta s-a redus fata de 1996 cu 6,4%. Formarea bruta de capital fix s-a redus cu aproape 16%. Variatia stocurilor materiale a fost cu 9 % mai mare decat in 1996, fiind generata de reducerea cu 8,5% a cererii interne. Inflatia masurata prin deflatorul PIB a fost de 146 %, de trei ori mai mare decat in anul precedent.

Indicatorii macroeconomici pe anul 1999 au reflectat pentru a treia oara consecutiv recesiunea: PIB a scazut, inflatia a depasit cu mult estimarile, iar somajul a cuprins 11 % din populatia activa.

In conditile declinului economic si scaderii populatiei tarii (cu circa 33 000 persoane pe parcursul anului 1999) PIB s-a cifrat la 23 231,6 mii pe locuitor, inregistrand o reducere in termeni reali cu 3 procente fata de 1998. conmtributia sectorului privat la formarea PIB nu s-a modificat semnificativ in 1999 (de la 61% in 1998 la 61,5% in perioada analizata).

Utilizarea PIB a reflectat atat regresul resimtit in majoritatea ramurilor economiei nationale, cat si efectele pozitive ale evenimentelor din comnertul exterior si din sectorul agricol vegetal. Consumul final si formarea bruta de capital fix au scazut in termeni reali comparativ cu anul anterior, in timp ce deficitul generat de comertul exterior s-a redus.

Pentru consum au fost utilizate 84 % din PIB (fata de 86,7% in anul 1998). In conditiile in care toate elementele componente ale consumului final s-au inscris pe o panta descendenta, acesta a inregistrat o scadere fata de anul anterior cu 4 %. Consumul populatiei a fost cel mai afecta, reducandu-se in termeni reali fata de anul precdent cu 4 %. Veniturile reale ale populatiei au avut aceeasi tendinta, castigurile salariale reale ale populatiei erau in decembrie 1999 cu 5 % mai mici decat cu un an in urma.