APLICATII/ TEHNICI DE MANAGEMENTUL DRAGARII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR: O ABORDARE DE SELECTIE STRUCTURAT

APLICATII/ TEHNICI DE MANAGEMENTUL DRAGARII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR: O ABORDARE DE SELECTIE STRUCTURAT

GENERALITATI

PIANC Working Group Envicom 13 s-a intemeiat ca un forum pentru dezvoltarea ghidarii prudente in selectarea aplicatiilor de management aparute spre a furniza protectie mediului/ ecologica in cazul proiectelor de dragare. Grupul de lucru s-a constituit din experti din toata lumea, care lucreaza pentru industria de dragare, administratori portuari, consultanti si institutii de cercetare.

Raportul publicat in prezent sub numele de Raportul PIANC nr. 100 ofera un ghid de atentionari si o selectie a aplicatiilor de management pentru protejarea ecologica, ghid bazat pe factori obiectivi si date exacte de natura stiintifica si de inginerie. Raportul descrie sumar intregul procedeu al unui proiect de dragare, de la stadiul de idee/ concept pana la faza operationala si indica unde si cum trebuiesc luate deciziile esentiale de implementare a practicilor/ aplicatiilor manageriale (MPuri) de-a lungul acestui proces. Se face o delimitare clara intre practicile/ aplicatiile manageriale (MPuri) si cele mai bune MPuri (BMPuri). Raportul discuta de asemeni si aplicarea "Principiului Precautiei" asa cum este utilizat in procesul de evaluare a efectelor asupra mediului inconjurator si ofera instrumentele necesare dirijarii proiectelor de dragare intr-un mod ecologic. Aplicat in mod corect, principiul precautiei ofera/ furnizeaza stimulente pentru a descoperi solutii mai bune/ performante. Riscurile se pot reduce drastic prin aplicarea MPuri alese in mod corect.

Un CD-ROM suplimentar acestui raport ofera descrieri dataliate ale unor potentiale practici/ aplicatii de management si informatii detaliate despre ele.

INTRODUCERE

Sus: proiectele de imbunatatire teritoriala/ asanare a insulelor Seychelles au furnizat in plus zone rezidentiale si plajede distractie, dar au solicitat o examinare amanuntita a problemelor ecologice delicate.

Intretinerea dragarii presupune mentinerea unor niveluri suficiente de adancime a apei pentru navigatia in siguranta prin indepartarea periodica a sedimentelor acumulate datorita procesului de sedimentare atat natural cat si provocat de om. Ea poate varia de la o activitate aproape continua de-a lungul unui an, pana la o activitate ocazionala care se petrece doar o data fiecare cativa ani.

In plus fata de proiectele legate de navigatie, dragarea se utilizeaza si in alte scopuri ca de exemplu in asanari, mentinerea circulatiei pe fluviile navigabile, infrumusetarea plajelor si in tratarea ecologica a sedimentelor contaminate/ afectate.

Impreuna cu recunoasterea acestor beneficii, de-a lungul a catorva zeci de ani s-a nascut o constiinta a nevoii de a proteja mediul inconjurator, care e in continua crestere/ dezvoltare. Multe dintre problemele legate fie de procesul de dragare fie de locul de depozitare a materialului dragat nu sunt bazate pe dovezi clare care sa demonstreze ca aceste operatiuni implica un grad mare de risc pentru mediul inconjurator. Pe de alta parte, in multe cazuri, exista prea putine informatii care sa demonstreze legal/ negru pe alb lipsa totala a riscului in cazul unor operatiuni specifice.

PRINCIPIUL PRECAUTIEI

Aceste ambiguitati si incertitudini au dus la o gama larga de aplicatii/ practici manageriale in mediul inconjurator utilizate/ aplicate in operatiunile de dragare cu intentia de a reduce sau chiar a elimina riscurile percepute la nivel ecologic. Din ce in ce mai des, organele oficiale de control au stipulat ca trebuie asigurate masuri de protectie, justificate aproape in intregime de "Principiul Precautiei". Pe scurt, acest principiu specifica faptul ca in situatiile in care sunt necesare unele decizii pentru a proteja resursele ecologice/ mediului inconjurator, iar acea decizie se bazeaza pe niste cunostinte/ informatii cu un grad ridicat de incertitudine, trebuie adoptata varianta cea mai precauta, adica sa se abordeze problema in mod conservator.

In unele cazuri adoptarea "Principiul Precautiei" este justificat de gradul de risc fata de un receptor sensibil. In realitate, adoptarea acestui principiu al precautiei a obtinut denumirea generala de a fi "cea mai buna practica/ aplicatie de management", indiferent daca aspectele in beneficiul sau in detrimentul acestei practici sunt sau nu cunoscute.

In ceea ce priveste dragarea pentru navigatie, aceasta abordare poate promova mijloace de restrictie si de restrangere care au implicatii semnificative din punct de vedere logistic si financiar. De exemplu, ecranele sau perdelele aluvionare sunt adesea recomandate in controlul turbiditatii (gradului de opacitate). Aceste desfasurari/ amplasamente impun costuri considerabile presupunand o intelegere destul de limitata a eficacitatii lor finale (figura 1).

In ultimii ani, a fost adoptata o aplicatie/ practica manageriala mult mai controversata care implica o solicitare/ cerere pentru o "fereastra ecologica" in cazul unui proiect de dragare. Aceasta practica cauta evitarea impactului defavorizant prin restrangerea dragarii si stopeaza efectuarea operatiunilor pana intr-o perioada de timp considerata "sigura". Experienta intampinata in Statele Unite ale Americii si in Australia a indicat faptul ca ferestrele ecologice complica in general programele de contractare si executie pentru proiectele de dragare principala si cele de intretinere prin dragare, ele putand mari in mod semnificativ costurile si putand de asemenea duce la dificultati in relatia de coordonare dintre agentiile de reglementare. In unele cazuri, astfel de practici, in care se face implementarea in mod corect cu monitorizarea adecvata al acelui loc, ar putea furniza un mecanism acceptabil de protejare pentru anumiti receptori in timpul unor perioade de timp cunoscute. In majoritatea situatiilor, in orice caz, ferestrele ecologice reprezinta exemplul implementarii unei practici manageriale bazate aproape in intregime pe principiul precautiei.

Au fost efectuate putine masuri de executie pentru a evalua/ aprecia eficacitatea acestor practici de management. A existat un effort cumolativ minor de partea agentiilor de reglementare pentru a masura/ cuantifica eficacitatea diferitelor abordari manageriale in identificarea protejarii imbunatatirii resurselor si a practicilor manageriale eficiente din punct de vedere economic. Se poate insa presupuna ca anumite practici nu pot oferi nici un fel de masura de protejare sau mai mult decat atat, chiar adauga un element de risc acelui proiect.

DRAGAREA SI MEDIUL INCONJURATOR

Scopul principal/ per ansamblu de management al oricarui proiect de dragare ar trebui sa fie obtinerea unei solutii pertinente/ realizabile, supusa in prealabil unui mediu ecologic, evaluarilor impactului social si financiar, cantarind si evaluand toate riscurile implicite.

Sedimentele reprezinta un component de baza a habitatelor care sustin viata acvatica. Din cauza ca dragarea si depozitarea meterialelor dragate    implica o perturbare inerenta a substraturilor existente, se poate ajunge la impact asupra mediului. Pentru a limita acest impact au avut loc multe conventii nationale si internationale, de exemplu Cadrul de evaluare a materialului dragat de la Conventia de la Londra (LC-DMAF). Un element central al acestor conventii este organizarea evaluarii profunde a impactului din punct de vedere ecologic (EIA) pentru a identifica anterior executiei efectele potentiale a unui anumit proiect de dragare si pentru reducerea inceritudinilor referitoare la nivelurilor impactelor.

Atunci cand EIA determina ca impactul poate fi semnificativ/ important, se iau in calcul masuri care se pot lua pentru evitarea, reducerea sau atenuarea nivelului efectului pana la un nivel acceptabil. Sunt disponibile multe astfel de masuri care pot atenua diferite impacte. Acestea toate sunt cunoscute drept "practici/ aplicatii de management a proiectului de dragare", prin interemediul carora anumite impacte al dragarii si al depozitarii materialelor dragate si in unele cazuri si transportul lor poate fi redus. Aceste practici cuprinde/ insumeaza o intreaga gama de optiuni, pornind de la schimbari operationale relativ minore (de exemplu, modificarea cantitatii de sediment inlaturat) pana la aplicarea unor tipuri de tehnologii inovatoare la restrictii care restrang operatiunea propriu-zisa de dragare la anumite perioade din cursul anului (ferestrele ecologice).

Fig. 1 Aplicarea unei perdele aluvionare la Vousaari, Finlanda in lucrari de constructie portuara. Perdelele aluvionare sunt adeseas recomandate cu scopul de a controla turbiditatea    insa dezvoltarea lor este adesea costisitoare si eficacitatea lor nu este clara in intregime.

Termenul "cea mai buna practica manageriala" a intrat in jargonul/ limbajul de lemn al multor discipline. In prezentul document/ articol se recunoaste faptul ca nu toate optiunile de practica manageriala sunt in mod automat cele mai "bune". Urmand scopul raportului, s-au formulat urmatoarele definitii:

Practica manageriala (MP): o practica/ aplicatie care intentioneaza sa imbunatateasca functionalitatea din punct de vedere ecologic a unui proiect de dragare, incluzand excavarea, transportul si depozitarea materialului dragat.

Cea mai buna practica manageriala (BMP): o practica manageriala sau o combunatie de practici manageriale, determinata ulterior evaluarii de impact, examinarii practicilor altarnative, prin participarea partilor interesate celor mai potrivite pentru ca actiunea sa fie cat mai eficienta, practica, cu mijloace durabile (incluzand aici considerente de ordin tehnologic, economic, social si institutional) in metodele de atingere a unui obiectiv de performanta.   

Multi factori influenteaza selectarea unor MPuri potrivite pentru a reduce sau a atenua impactele de ordin/ din punct de vedere ecologic. De asemenea, perceperea si importanta potentialelor impacte/ influente variaza printre diferitele parti implicate in lucrare (de exemplu proprietarul sau sponsorul proiectului, agentia de resurse cu autoritate de reglementare, organizatii de conservare si publicul larg ). Din acest motiv, o buna intelegere a schimbarilor fizice care rezulta/ reies din dragare si influentele pe care aceste schimbari le poate exercita asupra mediului este o conditie esentiala pentru a selectiona niste Mpuri eficace. In plus, factorii economici, consecintele sociale ale proiectului, si acceptarea de catre toate partile implicate formeaza laolalta motive spre optimizarea costurilor si beneficiaza prin asociere de implementarea/ punerea in aplicare a BMP. Cel mai important, toate partile implicate trebuie sa admita ca BMPurile trebuie fixate pe baza fiecarui proiect separat/ in parte.

INTAMPINAREA DE RISCURI ECOLOGICE INTR-UN PROIECT DE DRAGARE

MPurile au scopul de a imbunatati functionalitatea din punct de vedere ecologic a unui proiect de dragare. Intr-o situatie ideala, toate riscurile ecologice asociate unui proiect de dragare ar fi masurabile/ apreciabile, facand clara necesitatea unor practici/ aplicatii manageriale specifice. In realitate, dragarea ar putea afecta in spatiu si timp diferite ansamburi de organisme sau habitatul lor natural.

Este important de stiut ca desi exista o vasta baza de date si in plus opinia/ parerile unor profesionisti calificati, intotdeauna va fi asociat un element de nesiguranta/ incertitudine cu rezultatele evaluarii ecologice, doar din cauza firii/ caracterului dinamic al mediilor marine si de apa dulce, dar si a complexitatii factorilor de influenta. Efectele operatiunilor de dragare trebuie privite in opozitie/ comparativ cu totalitatea efectelor naturale asemanatoare, ceea ce duce la un procent ridicat de variabilitate. De exemplu turbiditatea provocata de o furtuna poate avea un grad mult mai ridicat si poate dura mai mult timp daca o comparam cu poluarea de la o activitate dintr-un anume loc. Astfel, evaluarea influentelor este adesea bazata in mod necesar pe niste presupuneri care nu se pot masura/ necuantificabile. In momentul in care s-a facut o astfel de evaluare bazata pe informatii si date incomplete sau pe presupuneri reale/ materiale, aceasta trebuie confirmata prin documentatia corespunzatoare in cadrul proiectului, furnizand totodata o evidenta transparenta in argumentarea/ expunerea utilizata pentru efectuarea evaluarii.

Fig. 2 Efecte posibile ale dragarii asupra mediului

Fig. 3 Efecte posibile ale depozitarii materialului dragat

Este total lipsit de pracica alocarea unor MPuri specifice fara a pune in balanta/ cantari nivelele potentialelor efecte si beneficiile ce urmeaza. Procedeul de selectare a practicii manageriale nu reprezinta o problema atunci cand riscul este in mod cert/ clar semnificativ iar MP poate fi pus in aplicare fara a afecta programul de derulare si costul proiectului. In mod asemenator/ similar, in momentul in care riscul ecologic este redus iar costurile de intarziere aferente proiectului sau cele suplimetare sunt mari, optiunea respingerii unei MP este in mod clar justificata. Oricum, in majoritatea cazurilor, probabilitatea unor efecte semnificative/ importante nu pot fi doevedite/ certificate sau infirmate clar/ in mod cert.

Adeseori un proiect real ofera o distinctie clara intre parerile impartiale, neutre si general acceptate. Mai degraba alegerea intre opinii este dictata de valori si perceptii proprii. Tensiunea aceasta poate fi redusa cu succes prin deschiderea unor canale de comunicare care includ:

Un proces transparent;

Implicarea care incepe din timpul celei mai timpurii etape a proiectului si continua de-a lungul tuturor etapelor;

Un procedeu deschis si cinstit; si

Un procedeu/ proces pro-activ care sa implice mass media locala si/sau regionala, deoarece influenta mijloacelor media asupra populatiei poate fi extrem de mare.

O evaluare "corecta" a riscurilor este importanta si in termenul (de cost) ecologic dar si economic. Daca riscul "real" este mare/ de o mare gravitate, insa evaluarea riscurilor este gresit stabilita ca fiind redusa, pot avea loc impacte/ influente importante asupra mediului. De cealalta parte, daca riscul real este unul minor insa el este perceput ca fiind unul major, s-ar putea ajunge la intarzieri importante ale proiectului, costuri mai mari si chiar efecte importante asupra economiei locale si a locurilor de munca de pe plan local. Aceste situatii accentueaza ca ambele evaluari minutioase asupra impactului dar si comunicarea deschisa/ libera sunt factori esentiali care influenteaza succesul unui proiect. O evaluare corecta a riscurilor trebuie sa includa toate aspectele proiectului si nu sa se concentreze pe un singur aspect.

In fata nesigurantei referitoare la riscurile asociate unui proces de dragare, aplicarea Mpurilor adauga acea certitudine ca mediul este protejat, in conformitate cu clauza de proportionaliate a principiului precautiei. In plan practic insa, aplicarea MPurilor per ansamblu sau la intamplare pot sau nu sa protejeze mediul inconjurator. O abordare mult mai puternica, mai rationala, si mai aparata/ protejata din perspectiva tehnica este determinarea nivelului de protejare necesar ca fiind direct proportional cu riscul si apoi selectarea/ alegerea acelore MPuri cunoscute ca fiind eficiente in furnizarea protejarii necesare. In plus, MPurile trebuie sa includa, pe cat posibil, dispozitii numerice corespunzatoare.

Perceperea riscului este influentata foarte mult de circumstrantele sociale, politice si/sau istorice. Nu se poate gasi o solutie in aceste cazuri. Se poate evidentia doar necesitatea comunicarii globale, elaborate si eficiente intre partile implicate de la inceputul unui proiect. Figura 4 prezinta o diagrama a unei retele de management pentru un proiect.

Fig. 4 Reteaua manageriala a unui proiect

OPTIUNI MANAGERIALE SI IDENTIFICAREA MP-urilor POTRIVITE/ CORESPUNZATOARE

Raportul ofera o privire de ansamblu cuprinzatoare pentru aproximativ 100 de practici/ tehnici aplicabile dragarii, transportului si depozitarii materialului dragat.

MPurile identificate sunt clasificate dupa categorii. Aceste categorii pot fi legate fie de etapa/ stadiul de planificare si proiectare, fie de etapa de constructie a proiectului de dragare. MPurile ce sunt pertinente mai ales in etapele de planificare si proiectare reprezinta de fapt instrumente de management si instrumente de plnificare si proiectare. MPurile din etapa de constructie reprezinta instrumente legate strict de alegerea echipamentelor, modalitatile/ metodele de dragare si asanare, mai exact instrumente institutionale si de control. MPurile sunt descrise detaliat oferindu-se si referinte pentru o informare mult mai amanuntita pe un CD-ROM, care este inclus in raport.

Pentru a utiliza MPurile sunt necesare cunostinte despre caracteristicile/ trasaturile tehnice, ecologice si economice ale diferitelor tehnici de dragare si ale eventualelor efecte ecologice. MPurile care imbunatatesc un aspect al unei actiuni/ activitati de proiect ar putea influenta negativ alte aspecte, sau o MP poate imbunatati alta MP, care la randul ei ar putea sa se dovedeasca a fi mai putin atractiva. Per ansamblu, un nivel ridicat de protejare ecologica atrage dupa sine costuri mai mari. Deciziile legate de aplicarea MP trebuie luate tinandu-se seama de favorizarea consecintelor de ordin ecologic fata de consecintele de ordin economic si social.

Pentru a facilita discutia asupra acestor aspecte raportul ofera o scurta descriere asupra modului in care sunt executate proiectele de dragare si asupra modului in care mediul poate fi afectat prin executarea proiectului. Un element cheie a raportului este schita unei metodologii pentru ajungerea la o selectie a MPurilor, care ar putea fi denumita "Cea mai buna MP (sau MPuri)" pentru proiect.

Selectarea celor mai bune MPuri este un proiect specific. Procesul de selectare a MPurilor ar trebui sa se axeze pe o baza de date/ informatii corespunzatoare si pe intelegerea modului de functionare al ecosistemului si a gradului de sensibilitate intalnit in habitatele din zona influentata de proiect. Insa, de o importanta asemanatoare, ca si cea tocmai mentionata, este nivelul ridicat de percepere a aspectelor tehnice si economice ale procesului de dragare. Din aceste motive, identificarea potrivita a celei mai bune MP in cazul unui proiect de dragare necesita opinii avizate din partea expertilor ecologisti si a specialistilor din industria de dragare.

Raportul nr. 100 al PIANC este redactat pentru o gama larga de parti contractoare implicate in procesul de dragare, inclusiv autoritati portuare, agentii de reglementare, reprezentanti ai industriei de dragare si organizatii non-guvernamentale, ca de exemplu ecologisti si consultanti din sectorul privat. Scopul sau este acela de a furniza un ghid de orientare/ asistenta in luarea deciziilor in asupra necesitatii MPurilor dar si in selectarea MPurilor potrivite.

O parte/ sectiune a raportului descrie modalitatea in care se poate identifica MPuri specifice care se adreseaza riscurilor asociate oricarui proiect. Odata identificat, eventualele MPuri potrivite sunt revazute si clasificate in concordanta cu eficacitatea lor, gradul de fezabilitate logistica si costul potential/ aproximativ (figura 5).

Fig. 5 Evaluarea MPurilor in functie de eficacitatea si efortul necesar

Graficul de evaluare pozitioneaza optiunile posibile in raport una fata de cealalta. Nu se intentioneaza identificarea nivelului de effort specific si eficienta necesara. Diferitele forme si contururi indica faptul ca s-ar putea lua in calcul o posibila variatie a nivelului de effort si de eficienta. Acest exercitiu trebuie coordonat de experti in acest domeniu. Mergand pe aceasta directie, reiese un proiect cu un impact ecologic redus, cu o eficienta echilibrata din punctul de vedere a costului si cu un nivel ridicat de transparenta fata de partile implicate.

Graficul are de asemeni menirea de a se constitui ca baza de discutii intre toti cei implicati sau interesati intr-un proiect de dragare. Nu se3 poate ca "toti sa stie totul", dar este important sa se recunoasca faptul ca o comunicare buna si concisa are nevoie de o baza buna si concisa.

ROLUL MONITORIZARII/ SUPRAVEGHERII

Monitorizarea/ Observarea/ Supravegherea poate avea multe forme si poate indeplini diferite obiective/ scopuri anterior, concomitent si ulterior oricarui proces de dragare si de depozitare a materialului dragat. Monitorizarea este un element necesar in contextul aplicarii BMPurilor. Monitorizarea poate fi anume/ in mod special propusa ea insasi ca metoda de practica manageriala sau sa fie folosita pentru a evalua efectul propriu asupra altor practici manageriale.

Obiectivul monitorizarii este acela de a indica/ arata ca MPurile introduse/ utilizate dau randamentul asteptat din punct de vedere ecologic. Monitorizarea este importanta in mod special pentru reducerea ulterioara/ pe viitor a insecuritatii/ gradului de nesiguranta in cadrul unui proiect specific sau in cazul unei evaluari viitoare a MPurilor. Ea reprezinta primul pas in decizia daca va fi necesar sa se asigure rezultatele asteptate in urma proiectului prin intermediul unor MPuri suplimentare sau prin actiuni de corectare/ rectificare. Programele de monitorizare se pot clasa in trei categorii:

Monitorizarea pentru supraveghere

Acest tip mai este cunoscut si sub denumirea de BACI (impactul/ influena dinainte si de dupa control). Acest tip de monitorizare evalueaza schimbarile in timp si spatiu la parametrii stabiliti intre ultima pozitie/ stare si cea anterioara. Aceast tip de monitorizare este cea mai utilizata si cea mai simpla din punct de vedere schematic. Studiul EIA anterior/ precedent ar fi identificat si prevazut impactul/ influenta asupra parametrilor relevanti in cazul programului de monitorizare BACI. Obiectivul supravegherii este acela de verificare a ipotezei emise in timpul pregatirii proiectului.

Monitorizarea feedback-ului sau adaptiva

Monitorizarea feedback-ului (termen european) sau adaptiva (termen american) este o forma aparte de supraveghere/ monitorizare in cadrul careia cateva variabile cu un grad ridicat de reactie si care sunt previzibile din punct de vedere ecologic sunt prognozate prin simulare, urmand ca apoi sa fie monitorizate pe percursul operatiunilor de dragare si/sau de ecologizare terestra. Scopul acestei monitorizari este acela de a asigura faptul ca surplusul de criterii ecologice poate fi prezis intr-un timp atat de scurt incat planurile de dragare pot fi influentate in consecinta si astfel evitate prelungirea perioadelor de timp aferente.

Monitorizarea pentru conformitate

Acest tip asigura conformitatea cu limitarile contractuale. Un obiectiv major in planificarea unui control si/sau a unui program de monitorizare este acela de a certifica ca procesul de dragare se desfasoara respectand anumite limitari, care sunt impuse prin lege sau prin contract. Restrictiile pot varia considerabil de la un proiect la altul, depinzand de conditiile umane si ecologice in vigoare din locatia respectiva. Ele pot fi de natura fizica (de exemplu adancimea de dragare, modalitatea si locul de transportare, limitarea in functie de/ in conditiile de turbiditate sau in functie de nivelul de sedimentare dintr-un loc vulnerabil din punct de vedere ecologic din vecinatate), sezoniere (de exemplu de tip sezonier special, mai exact referitoare la restrictiile/ limitarile speciale din timpul perioadei de inmultire) sau calitative.

Un obiectiv suplimentar al oricarui program de monitorizare este acela de a mari cunostintele legate de conditiile ecologice si de efectele unui anume proces de dragare. Aceaste cunostinte stau la baza unei evaluari mai complexe din punct de vedere ecologic a efectelor in proiectele viitoare de dragare.

CONCLUZII

In general/ ansamblu dragarea serveste multor scopuri utile existentei intregii comunitati, asa cum este cazul porturilor si cailor navigabile. Foarte adesea    proiectele de dragare se efectueaza in zonele costale si in estuare, zone cu un grad ridicat de dinamism din punct de vedere ecologic. Acestea sunt de asemeni si zone de productivitate ridicata dar si cu o biodiversitate mare. Din acest punct de vedere, dragarea trebuie sa lucreze in favoarea si nu impotriva naturii. Aceasta este o idee de baza in industria de dragare si acceptarea sa a dus la dezvoltarea unei game largi de MPuri.

Este cunoscut faptul ca dragarea va afecta starea mediului. Nu exista proiecte fara impact ecologic. Pentru a evalua aceste efecet, este necesar efectuarea unui EIA care sa determine gradul de importanta al eventualelor influente/ impacte si care sa calculeze totodata efectele cumulative si cu efect de combinatie. Acest lucru permite ca dragarea sa fie legata de alte activitati, de exemplu pescuit, navigatie si asa mai departe. Cum dragarea se efectueaza intr-unn mediu natural din punct de vedere ecologic, este necesara acceptarea in evaluare si a incertitudinilor si, prin urmare, a unor posibile riscuri. Nesiguranta/ incertitudinea se poate diminua, insa nu si elimina in totalitate, cu ajutorul simularilor sau studiilor/ cercetarilor suplimentare.

Un mesaj cheie/ de baza este acela ca nu e corect sa presupunem ca aplicand toate MPurile existente unui anume proiect vom ajunge la gradul cel mai ridicat de protejare ecologica. De fapt aplicarea nediscriminatorie a MPurilor poate avea de fapt un efect total defavorizant si poate transforma imediat un proiect in unul care costa mult prea mult si care nu se poate efectua. De aceea se urmareste dezvoltarea durabila si beneficiile sale ulterioare pentru societate.

Se incurajeaza discutiile/ dialogul intre partile implicate intr-un proces de dragare (fie ele clientul, agentiile de autorizare, ONG-uri ecologiste si alte grupuri) pe teme modalitatilor de evaluare si gestionare a situatiilor risc. Perceperea riscului variaza intre grupuri si indivizi in functie de propriile valori. Nu exista o solutie rapida la acest posibil conflict, dialogul deschis si de timpuriu fiind considerat esential. Tipul complex al mediului acvatic si interferenta creata prin operatiuni legate de dragare duce la necesitatea consultarii expertilor in domeniu.

Caracterizarea mediului in care se va produce dragarea, proiectarea acestui proces de dragare si onitorizarea de-al lungul lucrarilor reprezinta activitati stiintifice si de inginerie fundamentale. Insa cum natura nu poate fi intru totul modelata/ transformata, bazarea pe gandirea si recomandarile expertilor si limitarea la legislatie sunt parti necesare pentru a obtine un rezultat rational/ normal care trebuie cunoscute si respectate.

Planificarea, dezvoltatea si punerea in aplicatie cu succes al unui proiect de dragare poate solicita implicarea altor experti, ca de exemplu autoritati de reglementare, avocati dar si politicieni si specialisti in interesul public/ populatiei. Expertii tehnici trebuie sa recunoasca importanta acestor parti participante si aporturile lor trebuie incluse in discursul proiectului. Autoritatile de aprobare trebuie sa se abtina de la specificarea mijloacelor si a metodelor prin care se vor efectua lucrarile. Mai multdecat atat, ele ar tebui sa fixeze standarde de performanta relevante, specifice locului, practice si masurabile. In vederea controlului proiectului, parametrii biologici ar trebui transformati ori unde este posibil in parametri fizici masurabili, pentru a usura evolutia monitorizarii/ supravegherii.

Selectarea practicilor manageriale trebuie sa fie flexibila si sa permita schimbarilor sa raspunda conditiilor/ situatiilor neprevazute din timpul executarii proiectului. Pentru evaluarea si a efectelor ecologice si a rezultatului aplicarii MPurilor este necesara solicitarea unei monitorizari specifice. Chiar si cea mai complexa BMP ar putea sa nu aiba nici un efect daca nu este pusa in aplicare in mod corect.