BIODEGRADARE TESTE DE SIMULARE PE NAMOL ACTIV

METODA

1.1. Introducere

Observatii generale

Metoda se aplica numai pentru acele substante organice care, la concentratia folosita la testare:

sunt solubile in apa la nivelul necesar pentru pregatirea solutiilor de testat

au presiune de vapori neglijabila in conditiile de testare

nu sunt inhibitoare pentru bacterii

Informatiile despre proportiile relative ale componentelor majore ale compusului de testat vor fi utile in interpretarea rezultatelor obtinute, in special in acele cazuri cand rezultatele sunt slabe sau marginale.

Este de dorit obtinerea de informatii despre toxicitatea substantei asupra microorganismelor pentru interpretarea rezultatelor slabe si selectia concentratiilor de testat adecvate.

Determinarea biodegradabilitatii ultime(analiza COD/CCO)

Scopul acestei metode este de a determina biodegradabilitatea ultima prin masurarea eliminarii substantei si a oricaror metaboliti dintr-un model de instalatie cu namol activ pornind de la o concentratie initiala mai mare de 12 mg COD/l (sau aprox. 40 mg CCO/l); 20 mg COD/l pare sa fie concentratia optima. (COD = carbon organic dizolvat; CCO = consum chimic de oxigen).

Trebuie stabilit continutul de carbon organic (sau consumul chimic de oxigen) al substantei de testat.

Determinarea biodegradabilitatii primare (analize specifice)

Scopul acestei metode este determinarea biodegradabilitatii primare a unei substante intr-un model de instalatie cu namol activ in concentratie de aprox. 20 mg/l, folosind o metoda analitica specifica (se pot folosi concentratii mai mari sau mai mici daca metoda analitica si consideratiile de toxicitate permit). Acest lucru permite evaluarea biodegradabilitatii primare a substantei (disparitia structuri chimice de baza).

Scopul acestei metode nu este determinarea mineralizarii substantei de testat.

Trebuie sa existe o metoda analitica adecvata pentru determinarea substantei de testat.

Definitii si unitati

Analiza COD/CCO

Gradul de eliminare al substantei este dat de

T - (E -E₀)

DR = ----- ----- ----- x 100 % [1 (a)]

T

Unde:

DR = gradul de eliminare in procente COD (sau CCO) in cadrul timpului mediu de retentie dat, fata de compusul de testat.

T = concentratia compusului de testat in influent in mg COD/l sau (mg CCO/l)

E = concentratia COD (sau CCO ) in efluentul instalatiei de testare in mg COD/l sau (mg CCO/l)

E₀ = concentratia COD (sau CCO ) in efluentul instalatiei martor in mg COD/l sau (mg CCO/l)

Degradarea se exprima ca procent de eliminare COD (sau CCO) in timpul mediu de retentie dat, fata de compusul de testat.

Analiza specifica

Procentul de eliminare al substantei de testat din mediul apos (R_W) in timpul mediu de retentie dat se calculeaza cu formula:

C₁ -C₀

R_W = --------- x 100% [1(b)]

C₁

Unde:

C₁ = concentratia substantei in influentul instalatiei de testare (mg de substanta/l determinata prin analize specifice)

C₀ = concentratia substantei in efluentul instalatiei de testare (mg de substanta/l determinata prin analize specifice)

Substante de referinta

In unele cazuri, cand se investigheaza o substanta noua , substantele de referinta pot fi utile; totusi, nu se pot recomanda inca substante de referinta specifice.

Principiul metodelor de testare

Pentru determinarea biodegradabilitatii ultime se folosesc in paralel doua instalatii pilot cu namol activ (testul de confirmare OECD sau instalatii de tip vas poros). Substanta de testat este adaugata la influentul (apa uzata sintetica sau menajera) uneia dintre instalatii, in timp ce cealalta primeste este alimentata numai cu apa uzata. Pentru determinarea biodegradabilitatii primare prin analize specifice ale influentului si efluentului se foloseste numai o instalatie de testare.

Se masoara concentratiile COD (sau CCO) in efluenti sau se determina concentratiile substantei prin analize specifice.

COD datorat compusului de testat nu se masoara, ci se mentioneaza pur si simplu.

Cand se fac masuratori COD (sau CCO), diferenta dintre concentratiile medii ale efluentilor de testat si efluentilor martor se presupune ca se datoreaza substantei de testat nedegradata.

Cand se fac analize specifice se poate masura schimbarea in concentratie a moleculei de baza (biodegradare primara).Aceste instalatii pot sa functioneze dupa "Tipul cu instalatii cuplate" printr-o procedura de transinoculare.

Criterii de calitate

Concentratia initiala a substantei depinde de tipul si de limitele analizelor efectuate.

Descrierea metodei de testare

Pregatiri

1.6.1.1.Aparatura

Este necesara o pereche de instalatii de acelasi tip, exceptie facand cazul cand se fac analize specifice. Se pot folosi doua tipuri de dispozitive:

Testul de confirmare OECD

Echipamentul (Anexa 1) consta dintr-un vas de alimentare (A) pentru apa uzata sintetica, pompa dozatoare (B), vas de aerare (C), vas de decantare (D), pompa cu aer comprimat (E) pentru a recircula namolul activ si vas colector (F) pentru colectarea efluentului.

Vasele (A) si (F) trebuie sa fie din sticla sau material plastic adecvat si sa contina cel putin 24 litri. Pompa (B) trebuie sa asigure un flux constant al apelor uzate sintetice in vasul de aerare; se poate folosi orice sistem adecvat care prevede ca fluxul de intrare si concentratia sa fie asigurate. In timpul functionarii normale nivelul vasului de decantare (D) este fixat astfel incat volumul continut in vasul de aerare sa fie de 3 litri de solutie amestecata. Un sistem de aerare (G) este suspendat in vasul (C) la baza conului. Cantitatea de aer suflata prin aerator poate fi monitorizata cu ajutorul unui debitmetru.

Pompa cu aer comprimat (E) este fixata astfel incat namolul activ din vasul de decantare sa fie recirculat continuu si reglat in vasul de aerare (C).

"Vas poros"

Vasul poros este construit din fasii de polietilena poroase (2 mm grosime, dimensiunea maxima a porului 95μm) sub forma de cilindrii cu diametru de 14 cm cu baza conica la 45 ˚ (figurile 1 si 2 din Anexa 2). Vasul poros este asezat intr-un vas din plastic cu diametrul de 15 cm cu un orificiu la inaltimea de 17,2 cm pe partea cilindrica, care determina volumul (3 litri) din recipient. Exista un inel de sprijin rigid, construit din plastic, la partea de sus a vasului interior ca sa existe un spatiu pentru efluent de 0,5 cm intre recipientii interiori si exteriori.

Vasele poroase pot fi montate la baza unei bai de apa cu control termostatic. Exista un flux de aer la baza recipientului interior pe care se plaseaza difuzori adecvati.

Vasele (A) si (E) trebuie sa fie din sticla sau material plastic si sa contina cel putin 24 litri. Pompa (B) trebuie sa asigure un flux constant al apei uzate sintetice in vasul de aerare; se poate folosi orice sistem adecvat, avand in vedere asigurarea fluxului de intrare si a concentratiei.

Sunt necesare vase poroase pentru interior, de rezerva, pentru a le inlocui pe cele care se blocheaza in functionare; vasele blocate sunt curatate prin introducere timp de 24 ore in solutie de hipoclorit, apoi sunt spalate cu apa de la robinet.

1.6.1.2. Filtrarea

Aparatul de filtrare cu membrana are membranele de filtrare cu dimensiunea porului de 0,45μm. Membranele de filtrare sunt adecvate daca se asigura ca ele nu evacueaza carbon si nici nu adsorb substanta in faza de filtrare.

1.6.1.3. Apa uzata

Se poate folosi apa uzata sintetica sau menajera.

Exemplu de apa uzata sintetica

Dizolvati in fiecare litru de apa de la robinet:

Peptona: 160 mg

Extract de carne: 10 mg

Uree: 30 mg

NaCl 7 mg

CaCl₂ . 2H₂O    4 mg

MgSO₄ . 7 H₂O    2 mg

K₂HPO₄    28 mg

Apa uzata menajera

Aceasta trebuie prelevata proaspat in fiecare zi, de la preaplinul vasului de decantare primara al instalatiei de tratare a apei uzate menajere.

1.6.1.4. Solutia stoc a compusului de testat

Se prepara o solutie a compusului de testat, de exemplu 1%, pentru a fi adaugata in instalatia de testare. Trebuie determinata concentratia compusului, astfel incat sa fie adaugat un volum adecvat in apa uzata sau direct in instalatie printr-o a doua pompa pentru a rezulta concentratia de testat necesara care se cunoaste.

1.6.1.5 Inoculul

Observatie: Cand se foloseste apa uzata menajera, nu trebuie sa existe nici un punct in care sa se foloseasca inocul cu concentratie bacteriana scazuta, dar se poate folosi namol activ.

Se pot folosi mai multe tipuri de inocul.

Se dau trei exemple de inocul

(a)   Inocul provenit de la efluentul secundar

Inoculul trebuie obtinut dintr-un efluent secundar de buna calitate prelevat de la o instalatie de tratare alimentata cu apa uzata menajera. Efluentul trebuie sa fie mentinut in conditii aerobe in perioada dintre prelevarea de probe si utilizarea. Pentru a pregati inoculul , proba este filtrata printr-un filtru grosier, primii 200 ml se arunca. Filtratul este pastrat in conditii aerobe pana cand se foloseste. Inoculul trebuie folosit in ziua prelevarii . Trebuie folositi cel putin 3 ml pentru inoculare.

(b)   Amestec de inocul

Inocul provenit de la efluentul secundar

Vezi descrierea de mai sus.

Inocul din sol

100 mg de sol de gradina (fertil, nu steril) se suspenda in 1000 ml apa potabila fara clor. (Solurile cu o cantitate extrem de mare de argila, nisip sau humus sunt neadecvate). Dupa agitare, suspensia se lasa sa se decanteze 30 minute. Supernatantul este filtrat printr-o hartie de filtru grosiera, primii 200 ml se arunca. Filtratul este pastrat in conditii aerobe pana cand se foloseste. Inoculul trebuie folosit in ziua prelevarii.

Inocul din apa de suprafata.

Se preleveaza un inocul dintr-o apa de suprafata mezosaproba. Proba este filtrata printr-o hartie grosiera, primii 200 ml sunt aruncati. Filtratul este pastrat in conditii aerobe pana la utilizare. Inoculul trebuie folosit in ziua prelevarii. Se amesteca volume egale din cele 3 probe de inocul si rezulta inoculul final. Trebuie folositi cel putin 3 ml pentru inoculare.

(c)   Inocul din namol activ

Un volum (nu mai mare de 3 litri) de namol activ (continut de materii in suspensie este de pana la 2,5 g/l) prelevat din vasul de aerare al instalatiei care trateaza in special apa uzata menajera, se poate folosi inocul.

Procedura

Testul se efectueaza la temperatura camerei; aceasta trebuie mentinuta intre 18-25˚C.

Daca este necesar, testul se poate realiza la o temperatura mai joasa (pana la
10 ˚C); daca substanta este degradata atunci nu mai e necesara nici o alta actiune. Totusi, daca substanta nu este degradata, testul trebuie efectuat la temperatura constanta intre 18-25˚C.

1.6.2.1. Perioada de rodaj: formarea/stabilizarea namolului pentru instalatii

Perioada de crestere/stabilizare a namolului este perioada in timpul careia concentratia de materii in suspensie ale namolului activ este adusa la constant iar instalatiile intra in functionare normala in conditiile de testare.

Perioada de rodaj este perioada care dureaza din momentul in care se adauga prima data substanta de testat pana in momentul cand substanta eliminata ajunge la un nivel constant (valoare relativ constanta). Aceasta perioada nu trebuie sa depaseasca 6 saptamani.

Perioada de evaluare este o perioada de 3 saptamani care incepe de la momentul in care substanta de testat eliminata atinge un nivel constant si de obicei o valoare ridicata. Pentru acele substante care prezinta o degradare redusa sau nici o degradare in primele 6 saptamani, perioada de evaluare este considerata ca fiind urmatoarele 3 saptamani.

La inceput, se alimenteaza instalatiile cu cantitatea de inocul amestecat cu influent necesara pentru un singur test. Vasul de aerare (si pompa cu aer comprimat (E), in cazul instalatiilor pentru testul de confirmare OECD) si pompa dozatoare (B) sunt puse apoi in functiune.

Influentul fara substanta de testat trebuie sa treaca prin vasul de aerare (C) fie cu viteza de 1 l/h fie cu viteza de ½ l/h; acest lucru da un timp de retentie mediu de 3 sau 6 ore.

Viteza de aerare trebuie reglata astfel incat continutul vasului de aerare (C) sa fie mentinut constant in suspensie, in timp ce continutul de oxigen dizolvat este de cel putin 2 mg/l.

Trebuie evitata spumarea cu mijloace adecvate. Nu trebuie folositi agenti antispumare care inhiba namolul activ.

Namolul care s-a acumulat la partea de sus a vasului de aerare (C) (si in cazul instalatiilor pentru testul de confirmare OECD la baza vasului de decantare (D) si in circuitul de circulatie) trebuie sa revina la solutia amestecata cel putin o data in fiecare zi prin periere sau alte mijloace adecvate.

Cand namolul nu se decanteaza, densitatea acestuia poate creste in mod repetat, de cate ori este nevoie, prin adaugarea a 2 ml de solutie de 5% clorura ferica.

Efluentul se colecteaza in vasul (E) sau (F) timp de 20 - 24 ore si se preleveaza o proba dupa amestecare. Vasul (E) sau (F) trebuie curatat atent.

Pentru a monitoriza si controla eficienta procesului, consumul chimic de oxigen (CCO) sau carbonul organic dizolvat (COD) din filtratul de efluent acumulat se masoara cel putin de 2 ori pe saptamana precum si cel al influentului filtrat (folosind o membrana cu dimensiunea porului de 0,45 μm, iar primii 20 ml (aproximativ) de filtrat se arunca).

Scaderea CCO sau COD trebuie sa se stabilizeze cand se obtine o degradare zilnica uniforma.

Continutul de substanta uscata al namolului activ din vasul de aerare trebuie determinat de 2 ori pe saptamana (in gr/l).

Instalatiile pot functiona in unul din urmatoarele moduri: continutul de substanta uscata din namolul activ trebuie determinat de 2 ori pe saptamana si daca este mai mare de 2,5 gr/l namolul activ in exces trebuie indepartat sau 500 ml de solutie amestecata este indepartata din fiecare recipient zilnic pentru a da un timp mediu de retentie al namolului de 6 zile.

Cand parametrii masurati si estimati (eficienta procesului (in inlaturarea CCO sau COD), concentratia de namol, decantabilitatea namolului, turbiditatea efluentilor, etc) ai celor doua instalatii sunt constanti, substanta de testat se poate introduce in influentul uneia dintre instalatii conform 1.6.2.2.

Alternativ, substanta de testat se poate adauga la inceputul perioadei de crestere a namolului (1.6.2.1) in special cand namolul este adaugat ca inocul.

1.6.2.2. Procedura de testare

Conditiile de functionare din perioada de rodaj sunt mentinute si se adauga suficienta solutie stoc (aprox 1%) a compusului de testat la influentul instalatiei de testare ca sa se obtina concentratia dorita de substanta de testat ( aprox 10-20 mg COD/l sau
40 mg CCO/l) in apa uzata. Aceasta se poate obtine prin amestecarea solutiei stoc cu apa uzata zilnic sau cu ajutorul unui sistem de pompare separat. Aceasta concentratie poate fi atinsa progresiv. Daca nu exista efecte toxice ale substantei de testat asupra namolului activ se pot testa concentratii mai mari.

Instalatia martor este alimentata cu influent fara adaos de substante.

Se iau pentru analiza volume adecvate de efluenti si se filtreaza prin filtrele cu membrana (0,45μm) si primii 20 ml( aprox ) de filtrat se arunca.

Probele filtrate trebuie analizate in aceeasi zi, altfel acestea trebuie conservate prin orice metoda adecvata de exemplu, folosind 0,05 ml solutie de clorura de mercur 1% (HgCl2) la fiecare 10 ml de filtrat sau prin depozitarea lor la 2-4˚C timp de 24 ore sau sub -18˚C pe perioade mai indelungate.

Timpul de rodaj cu adaugarea substantei de testat nu trebuie sa depaseasca 6 saptamani si perioada de evaluare nu trebuie sa fie mai scurta de 3 saptamani de exemplu, aproximativ 14-20 determinari trebuie sa existe pentru calculul rezultatului final.

Tipul cu instalatii cuplate

Cuplarea instalatiilor se realizeaza prin interschimbarea a 1,5 l de solutie amestecata (inclusiv namol) din vasele de aerare a namolului activ in cele doua instalatii o data pe zi. In cazul compusilor de testat puternic absorbanti, se scoate 1,5 l de supernatant din vasele de decantare si se toarna in vasul cu namol activ.

1.6.2.3. Analiza

Se efectueaza 2 tipuri de analize pentru a urmari comportarea substantei:

COD si CCO.

Se determina concentratiile CCO de doua ori cu analizorul de carbon si/sau valorile CCO (conform referintei 2)

Analiza specifica

Concentratiile substantei de testat se determina printr-o metoda analitica adecvata. Cand se poate trebuie sa se determine substanta absorbita de namol.

2. DATE SI EVALUARE

2.1. Tipul cu instalatii cuplate

Cand se foloseste " Tipul cu instalatii cuplate" gradele zilnice de eliminare , DR se calculeaza conform 1.2.1.

Aceste grade zilnice de eliminare DR se corecteaza la DRc pentru transferul de solutie datorita procedurii de transinoculare cu ecuatia (2) pentru un timp de retentie mediu de 3 ore si cu ecuatia (3) pentru un timp de retentie mediu de 6 ore.

8 100

DR_c = DR - [2]

7 7

4 100

DR_c = DR - [3]

3 3

Se calculeaza media seriilor valorilor DR_c si in plus abaterea standard conform
ecuatiei [4]

^sD_Rc=

Unde:

^sD_Rc    = abaterea standard a seriilor valorilor DR_c

DR_c = media valorilor DR_c

n = numarul de determinari

Valorile exceptionale ale seriilor DR_c sunt eliminate conform unor procedee statistice adecvate, de exemplu Nalimov (6) la nivelul de probabilitate de 95% si se recalculeaza media si abaterea standard a setului de date DR_c fara valorile exceptionale.

Rezultatul final este calculat apoi cu ecuatia [5] ca:

t_n-1;

DR_c= DR_c ± ^sD_Rc

[5]

unde:

t_n-1; = valoarea din tabel a lui t pentru n perechi de valori ale lui E si Eo si increderea statistica P (P=1 - α) unde P reprezinta 95 % (1)

Rezultatul este mentionat ca medie cu limite de toleranta la nivel de probabilitate de 95 %, abaterea standard respectiva si numarul de date fixate din setul de date DR_c lipsite de valori exceptionale si numarul de valori exceptionale, de exemplu:

DR_c = 98,6 ± 2,3 % eliminare COD

s = 4,65 % eliminare COD

n = 18

x = numarul de valori exceptionale.

2.2. Tipul de instalatii necuplate

Performanta instalatiilor se poate verifica dupa cum urmeaza:

CCO sau COD din apa uzata - CCO sau COD din efluent

% eliminare CCO = -------- ----- ------ -------- ----- ------ --------- x100

sau DOC    CCO sau COD din apa uzata

Aceste eliminari zilnice se pot reprezenta grafic pentru a sublinia toate tendintele, de exemplu la aclimatizare.

2.2.1. Folosirea determinarilor CCO/COD

Gradul zilnic de eliminare a DR se calculeaza conform 1.2.1.

Se calculeaza media seriilor valorilor ; in plus se calculeaza abaterea standard conform:

s_DR = [6]

unde:

s_DR = abaterea standard a seriilor de valori DR_i

DR_i = media valorilor DR_i

n = numarul de determinari

Valorile exceptionale din seriile DR se elimina conform procedurii statistice adecvate de exemplu Nalimov (6) la nivelul de probabilitate de 95% si se recalculeaza media si abaterea standard a datelor DR lipsite de valori exceptionale.

Rezultatul final este calculat apoi cu ecuatia [7] ca:

t_n-1;

DR_c= DR_c ± ^sD_Rc

unde:

t_n-1; = valoarea din tabel a lui t pentru n perechi de valori ale lui E si Eo si increderea statistica P (P=1 - ) unde P reprezinta 95 % (1)

Rezultatul este mentionat ca medie cu limite de toleranta la nivel de probabilitate de 95 %, deviatia standard respectiva si numarul de date fixate din setul de date DRc si lipsite de valori exceptionale si numarul de valori exceptionale, de exemplu:

DR    = (98,6 ± 2,3)% eliminare COD

s = 4,65% eliminare COD

n     = 18

x    = numarul de valori exceptionale.

2.2.2. Folosirea analizei specifice

Procentul de eliminare al substantei de testat din mediul apos (R_W) se calculeaza conform 1.2.2.

3. RAPORTAREA

3.1. Raportul de testare

Daca se poate, raportul de testare trebuie sa contina urmatoarele:

- Tipul de fisa (formularul) este dat in anexa 3 aratand conditiile de functionare ale testului

- Aparatul ales (testul de confirmare OECD sau vasul poros)

- Modul de operare selectat : instalatii cuplate sau nu

- Tipul apei uzate: sintetica sau menajera - in cazul apei uzate menajere data si locul prelevarii

- Inoculul cu data si locul prelevarii

- Mentionarea si descrierea metodei analitice, daca se fac analize specifice

- Reprezentarea grafica a eliminarii CCO sau COD in functie de timp, inclusiv perioada de rodaj si evaluare

- Determinarea analitica a substantei de testat ca CCO sau COD din solutia stoc

- Daca se fac analize specifice reprezentarea grafica a procentului de eliminare a substantei de testat din mediul apos in functie de timp (perioada de rodaj si de evaluare)

- Media eliminarii COD sau CCO din substanta de testat si abaterea standard se calculeaza din rezultatele perioadei de evaluare, adica cand exista o eliminare constanta a substantei de testat sau perioada functionarii constante

- Reprezentarea grafica a concentratiei de namol activ in functie de timp,

- Orice observatie privind namolul activ (eliminarea namolului in exces, FeCl₃, etc.)

- Concentratia substantei de testat

- Toate rezultatele privind analizele efectuate pe namol

- Toate informatiile si rezultatele experimentale privind substanta de testat si substanta de referinta, daca s-a utilizat

- Motive stiintifice pentru toate schimbarile de procedura.

3.2. Interpretarea rezultatelor

Eliminarea redusa a substantei de testat din mediul apos se poate datora inhibarii microorganismelor de catre substanta de testat. Acest lucru poate fi observat prin liza si pierderea de namol, rezultand un supernatant tulbure si prin scaderea eficientei eliminarii CCO (sau COD) din instalatia pilot.

Adsorbtia fizico-chimica poate sa joace uneori un anumit rol. Diferentele intre actiunea biologica pe molecula si adsorbtia fizico-chimica pot fi observate prin analizele facute pe namol dupa o desorbtie adecvata.

Sunt necesare teste suplimentare daca trebuie sa se faca o distinctie intre biodegradare (sau biodegradare partiala) si adsorbtie.

Aceasta se poate face in mai multe feluri, dar cel mai convingator este folosirea supernatantului ca inocul intr-un test de baza (de preferinta testul respirometric).

Daca se oberva eliminari mari ale COD sau CCO, aceasta se datoreaza biodegradarii, in timp ce la eliminarile reduse biodegradarea nu se distinge de eliminare. De exemplu, daca un compus solubil prezinta o constanta de adsorbtie ridicata de 98 % si rata de pierdere a surplusului de namol este de 10 % pe zi, poate sa existe o eliminare de pana la 40 %; la o rata de pierdere a surplusului de namol de 30 % eliminarea se datoreaza adsorbtiei si eliminarea cu surplus de namol poate ajunge la 65 % (4).

Cand se folosesc analize specifice, trebuie sa se acorde atentie relatiei intre structura substantei si analizele specifice folosite. In acest caz, fenomenul observat nu poate fi interpretat ca o mineralizare a substantei.

BIBLIOGRAFIE

OECD, Paris, 1981, Test Guideline 303 A, Decision of the Council C(81) 30 final.

C.6.    Degradation Test - Chemical Oxygen Demand.

Painter, H.A., King, E.F., WRC Porous Pot method for assessing biodegradability, Technical Report TR70, June 1978, Water Research Centre, United Kingdom.

Wierich, P., Gerike, P., The fate of soluble, recalcitrant, and adsorbing compounds in activated sludge plants, Ecotoxicology and Environmental Safety, vol.5, No 2, June 1981, pp.161 to 171.

Council Directives 82/242/EEC, Official Journal of the European Communities, No I, 347, 17. 12.1973.

Streuli, H., Fehlerhafte Interpretation und Anwendung von Ausreißertests, insbesondere bei Ringsversuchen zur Űberprüfung analytisch-chemischer Untersuchungsmethoden, Fresenius-Zeitschrift für Analytische Chemie, 303 (1980), pp. 406 to 408.

ANEXA 1

FIGURA 1

aer

Legenda:

A=vas de alimentare

B=pompa dozatoare

C=vas de aerare (3 l capacitate)

D=vas de decantare

E=pompa cu aer comprimat

F=vas colector al efluentului

G=sisteme de aerare

H=debitmetru de aer (optional)

FIGURA 2

ANEXA 2

FIGURA 1

Echipament utilizat evaluarea biodegradabilitatii

Legenda:

A=vas de alimentare

B=pompa dozatoare

C=vas poros de aerare

D=vas exterior impermeabil

E=vas colector al efluentului

F=sisteme de aerare

G=rotametru (optional)

FIGURA 2

Detalii ale vasului poros de aerare de 3l

poros