CONTRIBUTIA TRANSPORTURILOR LA EFECTUL DE SERA

CONTRIBUTIA TRANSPORTURILOR LA EFECTUL DE SERA

Activitatea umana exercita o presiune puternica asupra planetei noastre, implicit asupra unui numar de ecosisteme, cu efecte negative, greu de prevazut si de controlat in timp. La scara planetara au loc fenomene complexe cu evolutie rapida : poluarea industriala; supraexploatarea solurilor; extinderea desertificarii si a zonelor aride; despadurirea si reampadurirea cu specii nepotrivite; degradarea ecosistemelor prin supraexploatare; scaderea vertiginoasa a "zonelor umede" prin indiguiri si desecari si nu in ultimul rand diminuarea stratului de ozon. La toate acestea transporturile au o contributie importanta.

Human activity has a strong impact on our planet as well as on a great number of ecosystems, having side effects that are hard to predict and control. On a planetary scale complex phenomena are taking place, with a fast evolution: industrial pollution, soil over-exploitations, extending of desert, deforestation and inappropriate reforestation and decreasing of stratospheric ozone. At this, transports contribution, there is very important.

1. CONSUMURILE SI POLUAREA

Dezvoltarea economica si sociala necesita atragerea in circuitul economic a unor resurse naturale neregenerabile disponibile in cantitati finite. Dezvoltarea productiei materiale din ultimele decenii, concomitent cu cresterea populatiei si, respectiv, a cerintelor de energie de materii prime pentru industrie si de produse alimentare, au accentuat conflictul om-natura, dintre procesele de dezvoltare economico-sociala si resursele naturale, cu urmari tot mai ingrijoratoare asupra echilibrului ecologic al planetei.

O comparatie a consumului mondial de energie pe o scara logaritmica, exprimata in milioane tone echivalent in petrol, la inceputul secolului XX si la sfarsitul aceluiasi secol, reflecta gradul de exploatare a resurselor energetice atat regenerabile cat si neregenerabile (fig.1) .

Necesitatea protectiei naturii este o problema de care depinde pe termen lung buna desfasurare a vietii socio-economice.

Fig.1

2. POLUAREA SI PROTECTIA MEDIULUI

Printre cele mai importante probleme cu care se confrunta umanitatea se numara poluarea si protectia mediului. Transformarile care au loc la nivel global in ceea ce priveste calitatea mediului impun gasirea in aceasta epoca a unor solutii fundamentate teoretic si conceptual, pentru a asigura mentinerea echilibrului ecologic al planetei in conditiile unei dezvoltari durabile a societatii.

Neglijarea costului degradarii si a pagubelor aduse mediului si sanatatii umane a generat cheltuieli care au trebuit si trebuie suportate de intreaga societate amenintata cu agravarea pericolelor ecologice. Expansiunea economica si demografica va constitui un potential de presiune dramatic asupra resurselor naturale si a sistemelor biologice.

Un efect negativ cu urmari ireversibile este scaderea biodiversivitatii. Astfel din 243.013 specii de plante supravegheate, 33.418 specii sunt permanent amenintate cu disparitia, iar un numar de 380 de specii au disparut, ramanand doar in amintire.

De asemenea din aproximativ 10.000 specii de pasari , un numar de 5.000 sunt intr-un declin permanent iar circa 2.000 de specii sunt in pragul disparitiei.

Agresivitatea asupra mediului reprezinta una dintre cele mai noi probleme aparute in dezvoltarea societatii si lezeaza caracterul durabil al acesteia.

Odata cu importanta sporita acordata calitatii vietii si a depasirii ingrijoratoare a nivelului de poluare in ultimele doua decenii, transporturile au ajuns in centrul dezbaterilor legate de protectia mediului.

Activitatea de transport este responsabila de circa 35% din totalul emisiilor de CO₂. In centrul marilor aglomerari urbane, traficul rutier este generatorul a 90-95% din concentratiile de CO si Pb regasite in aer, 60-70% din cele ale noxelor si hidrocarburilor, precum si un important procent de particule aflate in suspensie.

Motoarele cu aprindere interna, folosite in transporturi, genereaza o poluare a aerului pe unitatea de energie mai mare decat orice alt consumator energetic. Prin folosirea acestor tipuri de motoare se produc emisii de substante in cantitati si de natura sa cauzeze efecte daunatoare eco-bio-sistemelor atat la nivel local cat si la nivel global.

Datorita activitatii de transport cu vehicule motorizate neelectrice, se emit numerosi poluanti care contribuie la realizarea efectului de sera.

In acest secol rezultatul acestui efect a condus la incalzirea suprafetei terestre cu aproape 2,3 W/m². Tendinta crescatoare a valorii temperaturii medii la sol (sC) se poate observa din figura 2:

Fig.2

3. TRANSPORTURILE SI EFECTUL DE SERA

Cei mai importati dintre poluantii care sunt responsabili de efectul de sera, sunt bioxidul de carbon, metanul, oxizii azotului, ozonul troposferic si clorofluorocarburile (fig.3).

Fig.3

In mod cert cel mai mare impact asupra stratului de ozon stratosferic il are bioxidul de carbon. Nivelul ridicat de CO₂ din atmosfera se datoreaza in cea mai mare masura activitatii autovehiculelor.

Excesul de CO₂ acumulat in acest secol, a condus la incalzirea suprafetei terestre cu aproape 1,4 W/m². Dioxidul de carbon formeaza o parte din ciclul carbonului intre Pamant si lumea vie.

Activitatile noastre adauga cantitati noi de CO₂ in atmosfera; arderea combustibililor fosili reprezinta circa 75% din emisiile produse de om. Prin extinderea defrisarilor emisiile cresc cu o cantitate suplimentara de circa 23% (fig.4).

Fig.4

Metanul este in principal produs de o bacterie care traieste in zonele mlastinoase, orezarii, gropile de gunoi si in intestinele animalelor, in special termitele si bovinele. O vaca domestica produce circa 73.000 litri de metan anual. Provenienta metanului pe procente se poate observa si in figura 5.

Oxizii de azot provin in cea mai mare parte din vegetatia naturala, din arderea biomasei in centrale termice, din transporturi si din ingrasamintele chimice.

Acesti oxizi au o viata lunga, ei raman in atmosfera mai mult de 150 de ani, avand o ascensiune inceata spre stratosfera unde afecteaza patura

protectoare de ozon stratosferic.

Fig.5

Un alt component responsabil cu producerea efectului de sera, sunt clorofluorcarburile (CFC) produse de om, cu diferite utilizari casnice si industriale: propulsori, spume rigide, izolatori, ambalaje, agregate frigorifice, instalatii de climatizare.

Fiecare molecula de CFC este foarte stabila si poate sta in atmosfera peste 130 de ani. In acest timp se pot distruge peste 100 de mii de molecule de ozon stratosferic.

Un important participant la intretinerea efectului de sera, este ozonul troposferic. Acesta este considerat un poluant secundar deoarece este rezultatul interactiunii dintre lumina si poluantii primari: oxizii de azot si hidrocarburile (fig.6).

Fig.6

Acesti poluanti primari provin in mare parte din transporturi, industrie si centrale termice . Din figura 7 se poate observa provenienta oxizilor de azot, iar din figura 8 provenienta hidrocarburilor.

Fig.7

Fig.8

4. CONCLUZII

Transportul rutier reprezinta principala sursa a emisiilor de CO (cca 90%) si de NOx (cca 59%) are o contributie importanta in ceea ce priveste emisiile de CO₂ si o influenta foarte redusa de SO₂ (cca 4%). In acelasi timp, transportul rutier detine principala pondere in domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (cca 45%), precum si in ceea ce priveste emisiile de Pb, estimate a fi de peste 3 ori mai mare decat cele generate de sectoarele industriale.

Avand in vedere numarul in continua crestere al autovehiculelor, cat si tendinta in distribuia transportului si prognoza la nivel european (tab.1.1), reducerea imisiilor poluante datorat transportului rutier este o problema deosebit de complexa a carei rezolvare impune o actiune pe doua planuri: atat a modalitatilor de reducere a emisiilor poluante, cat si optimizarea traficului rutier pe arterele aglomerate.   

Tabelul 1

Tendinte europene in distributia

transporturilor

5. BIBLIOGRAFIE

[1] ARAMA, C., s.a., POLUAREA AERULUI DE CATRE MOTOARELE CU ARDERE INTERNA Ed.Tehnica, Bucuresti, 1975.

[2] BATAGA, N., s.a., MOTOARELE CU ARDERE INTERNA; Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

[3] LAMBERT, J., PREVISION GLOBALES DES EMISSIONNS DE POLLUANTS AUTOMOBILES EN FRANCE A L'HORIZON 2000; Rapport INRETS NR.2, 1986.

[4] SCHAFER, F., s.a., SCHADSTOFFREDUZIERUNG UND KRAFTSTOFFVERBRAUCH VON PKW VERBRENNUNGS MOTOREN; Springer, Wien NewYork, 1992.

[5] SCHNEIDER, H., AUTO UND UMWELT. PERSPEKTIVEN FUR DAS JAHR 2000, ATZ 93, 1991.

[6] WALSH, M.P., NOx EMISSIONS FROM ROAD TRAFFIC IN EUROPE - PROJECTIONS BEYOND THE YEAR 2000, Oslo, 1989.

[7] *** TRANSPORTUL SI MEDIUL IN ROMANIA; Grupul roman pentru transport durabil, Bucuresti, 2000.

[8] *** TRANSPORTUL TERESTRU, MEDIUL SI SANATATEA; GRTD, Bucuresti, 1997.

[9] *** PROGRAM DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI IN EUROPA CENTRALA SI DE EST; Lucerna, Elvetia,1993.