Definiti hazardele tehnologice si dati exemple de hazarde care vizeaza

Definiti hazardele tehnologice si dati exemple de hazarde care vizeaza

Dezastrele sau hazardele naturale sunt procese naturale care capata efecte catastrofale doar atunci cand populatia este afectata. Alaturi de efectele dezastruoase, ele au uneori, pe termen lung, si efecte benefice. De exemplu, cenusa vulcanica furnizeaza nutrienti pentru soluri, inundatiile furnizeaza nutrienti pentru luncile vailor si chiar cutremurele creeaza bariere, capcane pentru apa freatica, contribuind la stocarea resurselor de apa. Pe ansamblu, hazardele naturale au semnificatie deosebita prin efectele catastrofale pe care le au asupra societatii. Ele se pot cuantifica pe baza riscului pe care il exprima.

Cutremurele, activitatea vulcanica, inundatiile si uraganele comporta un risc mai accentuat datorita potentialului catastrofal. Alunecarile de teren si eroziunea costiera au de obicei un grad de risc mai redus.

Dezastrele naturale pricinuiesc marile catastrofe ale globului prin efectele lor si anume:

- cutremurele sunt catastrofe pentru ca declanseaza avalanse sau alunecari de teren sau avalanse de zapada, gheata, produc rupturi de baraje naturale si artificiale, produc perturbatii atmosferice (nori de praf, cicloane), darama constructii usor vulnerabile si determina incendii; sunt afectate comunitati umane;

- eruptiile vulcanice produc distrugeri datorita miscarilor seismice puternice, datorita curgerilor de lava si a curgerilor noroioase, datorita gazelor vulcanice emise la presiuni si temperaturi foarte ridicate;

- cicloanele si uraganele prezinta pericol prin agresiunea mecanica directa a vantului, prin precipitatiile atmosferice cu torenti devastatori, prin valurile enorme si

uneori trasnete si prin actiunea pe care o au asupra mijloacelor de transport terestre, maritime, aeriene.

Fenomenele/hazardele naturale care constituie o potentiala amenintare pentru oameni sau bunurile lor implica riscuri. Un fenomen natural care nu provoaca daune nu este considerat fenomen natural periculos. Astfel, o avalansa intr-o vale pustie, o eruptie vulcanica pe fundul oceanului, o inundatie intr-o zona nepopulata, nu sunt considerate hazarde naturale pentru om pentru simplu fapt ca omul nu este afectat

Pentru a analiza efectele mediului asupra sanatatii umane, putem porni simplist de la cele trei seturi fundamentale de componente ale mediului in care traim:

fizic (energia intr-o forma sau alta);

chimic (materia, substantele naturale sau artificial create);

biologic (vietuitoarele).

Hazardele ni se prezinta in toate mediile, aer, apa, sol, etc. Influenta pe care o pot exercita asupra sanatatii noastre este foarte complexa si poate fi modelata de constitutia noastra genetica, factorii psihologici si perceptia noastra asupra riscului. Aceasta se refera la hazardele de sanatate a mediului care au caracter general si nu la anumite extreme climatice de exemplu, la hazarde legate de locul de munca, la hazarde asociate alimentatiei sau chiar la efectele pe care le au consecintele economice si sociale ale schimbarilor mediului asupra sanatatii.

Hazardele fizice si efectele adverse asupra sanatatii

Cateva exemple de astfel de hazarde sunt:

modificarile temperaturii, temperaturile extreme, care pot creste rata mortalitatii, inclusiv in zonele temperate;

radiatia electromagnetica si radiatia ionizanta: radiatia electromagnetica variaza intre radiatia cu frecventa joasa, cu energie scazuta, radiatia undelor radio, infrarosii, ultraviolete, spectrul luminii vizibile, raze X si gamma; ultimele forme amintite, asa ca alte forme de radioactivitate cum sunt particulele de energie subatomica (electronii-Razele beta), pot provoca ionizarea intracelulara adica asa-numita radiatie ionizanta; expunerea la radiatia ultravioleta (UV) produce un risc crescut de cancer de piele cum este melanomul sau cataractele, legate in final de timpul de expunere; anumiti poluanti cum sunt clorofluorocarburile (CFC) distrug stratul de ozon din stratosfera permitand ca o cantitate mai mare de radiatie ultravioleta sa ajunga la noi si producand in mod direct efecte negative; in acelasi timp, razele ultraviolete pot produce in mod indirect neplaceri, contribuind la o crestere a ozonului in troposfera (aerul pe care il inhalam); radioactivitatea este asociata cu un risc de cancer (leucemie) dependent de gradul si timpul de expunere; in cea mai mare parte ea este naturala: de exemplu, gazul radon emanat de anumite roci contribuie la cresterea riscului de cancer;

radiatia ionizanta din industria nucleara are o contributie practic neinsemnata comparativ cu cea naturala; in acelasi timp, campurile electrice, magnetice sau electromagnetice neionizante sunt practic asociate cu un risc minor.

Hazardele chimice si efectele adverse asupra sanatatii

Consideram fumatul ca unul din hazardele chimice de mediu care reprezinta probabil cel mai mare risc de sanatate cuantificat in termenii mortalitatii sau ai imbolnavirii (de cancer pulmonar si alte boli ca bronsita cronica, boli de inima si mai ales ale vaselor sanguine). Cu un grad de risc mai scazut, aceste efecte adverse sunt aplicate si nefumatorilor expusi pasiv fumului de tigara.

Poluarea aerului, in general, apare dintr-o mare varietate de cauze, dar poate fi divizata in:

poluare prin combustie/ardere;

alte surse de poluare.

Arderea carbunilor si a altor combustibili fosili poate produce fum (continand hidrocarburi aromatice policondensate, PAH) si dioxid de sulf, pe langa alti agenti cum sunt aceia produsi de arderea produselor petroliere lichide, care poate genera monoxid de carbon, oxizi de azot si alti agenti. Industria si arderea poate genera o gama variata de produse de combustie cum sunt oxizii de sulf si azot, hidrocarburile aromatice policondensate, dioxina. Arderea oricaror combustibili fosili genereaza cantitati variate de particule. Ea adauga mediului dioxid de carbon, un important "gaz de sera", care, in concentratii scazute nu afecteaza direct sanatatea umana. Arderea combustibililor poate genera o serie de substante periculoase, potentiale hazarde pentru sanatate, in alte moduri in afara oxidarii chimice, asa cum ar fi eliberarea benzenului (prin cracarea petrolului) sau a plumbului (din benzina cu plumb). Cativa poluanti primari, cum este dioxidul de azot, pot, sub influenta radiatiei ultraviolete, sa genereze poluanti secundari ca ozonul.

Fara-ndoiala, sute de mii de morti s-au datorat episoadelor de poluare acuta din marile orase la inceputul anilor '50. In zilele noastre, astmaticii pot fi intens afectati de iesirile in zonele cu poluare urbana accentuata (in special ozonul). Ramane inca neclar in ce masura poluarea urbana a aerului din majoritatea marilor orase, respectand liniile directoare privind calitatea aerului, contribuie la imbolnavire si in ce masura valorile liniilor directoare sunt destul de protectoare pentru toata populatia.

Efectele asupra sanatatii constau in astm, bronsite si boli similare ale plamanilor si exista o evidenta destul de clara privind un risc crescut al simptomelor acestor boli cu cresterea concentratiei de dioxid de sulf, ozon si alti poluanti. Mai mult decat atat, este din ce in ce mai evident ca poluarea cu particule solide la niveluri considerate "sigure" este asociata cu un risc crescut de mortalitate datorita bolilor cardio-pulmonare, mai ales pentru populatia care prezinta alti factori de risc ca varsta inaintata, boli de inima si plamani. Aceste aspecte sunt inca studiate peste tot in lume, ca si expunerile la risc crescut la locul de munca cu aer poluat.

Incinerarea deseurilor poate genera substante periculoase daca anumite substante, care in mod normal nu pot fi incinerate, sunt totusi arse sau daca incinerarea se realizeaza la temperatura scazuta (de exemplu, asa se genereaza dioxina).

Anumiti poluanti ai aerului pot lua nastere prin arderea unor produse casnice. Astfel, dioxidul de azot generat prin utilizarea masinilor de gatit cu gaz poate contribui la probleme respiratorii ale locuitorilor caselor respective. Anumite materiale moderne utilizate in constructii pot elibera gaze sau vapori ca de ex. formaldehida, care, chiar la concentratii reduse, poate provoca simptome respiratorii usoare locuitorilor. Standardele concentratiilor de azbest din constructii sunt stabilite in asa fel incat concentratiile fibrelor rezultate in aer sunt atat de reduse incat nu prezinta risc de azbestoza. Totusi, anumite estimari arata ca exista probabil un deces pe an in Marea Britanie cauzat de cancer datorat azbestului din constructii.

Emisiile de gaze industriale la scara mare, cu efecte acute serioase, sunt mai rare, dar au existat astfel de evenimente (ex. India, in Bhopal). Diverse evenimente la scara mai mica au fost determinate de scurgeri din containere pe retelele de transport, incendii in anumite depozite sau fabrici. Expunerea populatiei poate aparea si in locuri speciale, unde anumite comunitati pot fi expuse la spray-uri cu pesticide continand organofosfati.

Apa poate fi si ea o sursa importanta de hazarde chimice. Apa, continand plumb de pe conducte, are efecte negative asupra functiilor neurologice, chiar la nivele considerate acceptabile. Alte efecte adverse se datoreaza anumitor chimicale adaugate apelor. Clorinarea apelor a salvat probabil milioane de vieti, dar se manifesta totusi grija privind o potentiala asociere a riscului de cancer cu apa clorinata, fara insa a fi dovedit. Apa cu fluor reduce incidenta cariilor dar poate contribui la colorarea dintilor. Nitratii apar in ape prin spalarea fertilizatorilor naturali sau artificiali crescand riscul metemoglobinemiei ("copii albastri") la noii nascuti hraniti artificial, dar acest lucru se manifesta foarte rar. Desi pesticidele sunt si ele levigate ajungand in apa, nu exista nici o evidenta ca standardele curente de calitate a apei ar putea fi neadecvate din acest punct de vedere, dar anumite standarde se bazeaza pe altceva decat epidemiologia umana, asa incat este greu de apreciat cu acuratete acest risc.

Anumite probleme apar la calitatea apei potabile. De exemplu, containerele de apa continand plumb pot contribui la cresterea continutului de plumb in apa, in timp ce substantele de reducere a duritatii apei pot contribui la cresterea continutului de sodiu, care poate fi nociv pentru noii nascuti hraniti artificial.

Depozitarea deseurilor solide periculoase poate conduce la introducerea substantelor periculoase in conductele de apa de unde pot ajunge in aer, pot fi inghitite sau absorbite direct (de exemplu de copiii care se joaca in locurile respective). Daca locurile respective de depozitare sunt bine izolate pentru a preveni contaminarea apelor, scade foarte mult riscul privind sanatatea umana.

Hazardele biologice si efectele lor adverse asupra sanatatii

Hazardele biologice sunt in general incluse in doua categorii: acelea care produc efecte adverse asupra sanatatii prin infectii si acelea care produc efecte adverse pe cai neinfectioase sau alergice.

In ceea ce priveste hazardele microbiologice in apa, imbunatatiri substantiale privind sanatatea populatiei au fost obtinute prin eliminarea din apa potabila a organismelor care au produs holera. Imbunatatiri similare ale sanatatii au fost obtinute prin evitarea contaminarii apelor si obtinerea apei sigure din punct de vedere microbiologic, printr-o purificare adecvata incluzand dezinfectia de obicei prin clorinare. Anumite infectii ocazionale pot aparea prin contaminarea apei cu sol continand coliforme. Exista si alte oportunitati de contaminare bacteriologica. De exemplu, Legionella poate creste in colectoarele de apa sau in sistemele de distributie a apei si poate fi dispersata ca aerosoli prin dusuri. Apele recreative care sunt intens contaminate cu agenti patogeni, in general cu bacterii coliforme, reprezinta un risc crescut de boli gastrointestinale si alte boli infectioase.

In ceea ce priveste deseul "clinic", el nu reprezinta un risc ocupational ci un risc pentru copiii care se pot juca cu acele patate cu sange infestat.

Multe substante alergice cum sunt granulele de polen sau materiile fecale foarte fine din praful de casa pot cauza atacuri de astm sau rinite alergice. Expunerea intensa de la o varsta frageda la acesti alergeni creste riscul imbolnavirilor de astm mai tarziu. Un numar crescut de studii sugereaza ca poluarea chimica a aerului poate actiona sinergic cu alergenii naturali, producand efecte asupra functionarii plamanilor, la concentratii mai scazute decat ar    produce in mod normal actionand singular.

Revenind la definirea hazardelor tehnologice, ele sunt evenimente care afecteaza negativ omul sau mediul (hazarde) in legatura cu activitatile industriale, agricole, orice este legat de o activitate antropica (tehnologice).

Exista o multitudine de hazarde tehnologice sau antropice mai mult sau mai putin controlabile. Analiza de risc a acestor hazarde exprima, ca in cazul hazardelor naturale, o evaluare a posibilelor efecte nefaste determinate de anumite activitati desfasurate de om. O potentiala abordare a acestor hazarde poate fi realizata luand in considerare factorii de mediu afectati de respectivele activitati.