Exemplificati analiza riscului privind poluarea atmosferei prin aplicarea metodologiei generale

Exemplificati analiza riscului privind poluarea atmosferei prin aplicarea metodologiei generale

Poluarea atmosferei poate fi determinata de o multitudine de activitati in special industriale, care sporesc riscul de poluare mai ales chimica a atmosferei. Analiza riscului privind poluarea atmosferei datorata emisiilor unei substante toxice sau unui complex de substante toxice adesea cu efecte sinergice cuprinde urmatorii pasi:

identificarea hazardului: de regula se identifica anumite afectiuni ale traiectului respirator, dar si ale ochilor, pielii sau chiar cardiovasculare, in functie de substanta toxica prezenta in atmosfera; se identifica substanta si sursa sau sursele de emisie;

determinarea raportului doza-raspuns, respectiv determinarea intervalelor de concentratie in care se prezinta substanta sau substantele identificate si care sunt efectele adverse raportate la concentratiile respective; consideratiile se bazeaza pe studii epidemiologice;

determinarea expunerii, a populatiei ca numar de persoane afectate si raza de actiune a substantelor toxice in jurul sursei/surselor poluatoare;

caracterizarea riscului: populatia expusa si efectele asupra sanatatii/severitatea efectelor.

Accidente tehnologice: Bhopal, India, 2-3 decembrie, 1984

Uzina americana de la Bhopal (Union Carbide Pesticide Plant), localitate cu 990000 de locuitori, producea metil izocianat (MIC) prin reactia monometiaminei si a fosgenului. MIC in stare rafinata era apoi transferat intr-o arie separata de stocare, in doua containere de 15000 galoane. Un al treilea galon era pastrat gol pentru urgente. MIC era folosit la fabricarea pesticidelor. Containerul de stocare din care a fost eliberat gazul era inchis de 6 saptamani. In noaptea de 2-3 decembrie 1984, presiunea gazului a crescut foarte mult conducand la eliminarea gazului in atmosfera prin valva sistemului. Aceasta a declansat tragedia. La momentul respectiv, nu se stia daca eliminarea a fost declansata de intrarea in container a unui contaminant, a apei sau a altui agent. Prima masura luata a fost de punere in siguranta a celuilalt container de stocare, care era operational la momentul respectiv.

Investigarea accidentului a fost obstructionata si tergiversata prin lipsa de acces la documentele care inregistrau transferul de MIC si prin imposibilitatea de intervievare a lucratorilor. Sub amenintare, lucratorii au acoperit adevarul.

Probele analizate au aratat ca o cantitate imensa de apa intrase in container. Reactia ei cu MIC a dus la cresterea temperaturii peste 100ºC conducand la o trimerizare exoterma intensa a MIC. Aceasta a determinat o crestere rapida a temperaturii si presiunii, conducand la eliminarea gazului (gaz letal) in atmosfera. Accidentul s-a produs, desi sistemul era proiectat sa fie complet izolat chiar de mici cantitati de apa si in ultimii 5 ani, apa nu avusese acces in nici un container.

Pentru ca productia fusese sistata mai mult de o luna inainte de incident si din variate motive, s-a considerat ca apa intrase direct in container, nu prin sistemul de conducte. Intrarea apei in sistem a fost cheia investigatiilor.

Sub presiunea presei si in lipsa informatiilor pertinente, explicatia accidentului a fost gasita in asa-zisa teorie a "apei de spalare" in zona filtrelor, pusa pe seama neglijentei umane in tarile Lumii a III-a.

Explicatia a fost gasita total neplauzibila de specialisti, apa neputand ajunge in container pe calea respectiva.

Concluzia finala, dupa aproape 2 ani de investigatii, a fost aceea ca a fost un sabotaj. Un lucrator a demontat indicatorul de presiune manual si a introdus in locul lui un furtun de apa folosit la incendii. Vaporii de MIC au inceput sa iasa si operatorii au sesizat o scurgere minora. Au reusit sa o stopeze, dar presiunea a crescut brusc, iar la verificari s-a gasit furtunul de alimentare cu apa.

Realizand ceea ce se intampla, au incercat transferul apei din container dar a aparut eliminarea masiva a gazului.

Efectele au constat in 4000 de morti imediat dupa dezastru, 50000 de oameni au fost tratati in zilele urmand dezastrului, suferind de orbire si blocaje renale si ale ficatului.

Expunerea a fost la concentratii de 85-0.12 ppm, 200000 de oameni fiind expusi. Efectele au constat in inflamarea cronica a ochilor si plamanilor, avorturi spontane, probleme psihologice. Supravietuitorii prezinta efecte multi-sistemice persistente.

Guvernul indian a platit in 2004, 350 miloane de dolari drept compensatie pentru 570000 de victime