Foaie de parcurs

pentru implementarea

Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP in Romania

(PROIECT REVIZUIT)

INTRODUCERE

La 28 ianuarie 2004 Comisia Europeana a aprobat Planul de actiune pentru tehnologii de mediu Environmental Technologies Action Plan - ETAP, in Comunicarea Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European "Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabila: un plan de actiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu" https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0038en01.pdf. Prin acest Plan de actiune se urmareste promovarea tehnologiilor de mediu in scopul reducerii presiunilor asupra resurselor naturale si imbunatatirii calitatii mediului si a vietii concomitent cu cresterea economica. Eco-inovatiile si tehnologiile de mediu pot genera contributii importante in indeplinirea obiectivelor stabilite in Strategia Lisabona.

Planul contine actiuni prioritare care trebuie intreprinse la nivelul Comisiei, guvernelor nationale sau regionale, industriei, al altor factori implicati, in vederea dezvoltarii si utilizarii pe scara larga a tehnologiilor de mediu.

Obiectivele propuse in Planul de actiune sunt grupate, in functie de rezultatele asteptate, in trei domenii prioritare, astfel:

transferul tehnologiilor de mediu din stadiul de cercetare, la disponibilitate pe piata;

imbunatatirea conditiilor de piata pentru a favoriza aplicarea tehnologiilor de mediu;

promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global.

In vederea implementarii ETAP, fiecare Stat Membru are obligatia de a elabora un plan de masuri concrete, o "Foaie de parcurs" la nivel national (National Roadmap), precum si de a stabili un sistem national de raportare a progresului in indeplinirea obiectivelor.

Necesitatea de a impulsiona cresterea competitivitatii economice, in special in perioada 2007-2013, care reprezinta, pentru Romania, prima etapa a procesului post-aderare, impune ca cerinta esentiala reducerea decalajelor tehnologice care ne separa de restul statelor membre UE, in special in contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Aceasta impune ca obiectiv major pentru Romania realizarea unui mediu economic dinamic si competitiv, capabil sa asimileze si sa dezvolte domenii de inalta tehnologie care sa raspunda la cerintele strategice de dezvoltare pe termen lung, fara a crea conflicte intre interesele economice si necesitatea protectiei mediului.

Definirea conceptului de "tehnologie de mediu"

"Tehnologiile de mediu" sunt acele tehnologii prin aplicarea carora se obtine un impact mai redus asupra mediului decat cel generat de tehnologiile alternative relevante existente pe piata. Definitia trebuie inteleasa intr-un sens mai larg, tehnologiile de mediu cuprinzand si know-how, metode si proceduri, materiale si servicii, utilitati si sisteme manageriale si organizatorice. Tehnologiile de mediu includ, in general, tehnologiile "curate", ca de exemplu: tehnologii pentru controlul poluarii (controlul poluarii aerului, gestionarea deseurilor), aplicarea de noi tehnologii - mai putin poluante, produse si servicii mai putin consumatoare de energie (de ex. celule de combustibil - fuel cells) si de resurse naturale, practici de gestionare mai eficienta a resurselor naturale (de ex. sisteme eficiente de alimentare cu apa, tehnologii eficiente din punct de vedere energetic).

Beneficiile aplicarii tehnologiilor de mediu constau, in general, intr-un mare potential de reducere a costurilor de operare si de crestere a productivitatii, prin aceasta contribuind la cresterea competitivitatii, ca urmare a reducerii consumului de materii prime si energie, a nivelului de emisii de substante poluante, precum si prin prevenirea generarii de deseuri.

In contextul definitiei de mai sus, tehnologiile de mediu se aplica in aproape toate sectoarele de activitate, utilizarea lor generand beneficii pe termen lung care depasesc cu mult costurile de investitie initiale si creeaza premisele reducerii externalitatilor de mediu generate de activitatile economice.

POLITICI NATIONALE SI STRATEGII RELEVANTE IN ROMANIA

Programul National de Reforme

Eforturile intreprinse de Romania in procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana au permis in ultimii ani o evolutie economica pozitiva. Romania isi propune continuarea si adancirea reformelor incepute din perspectiva indeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei Lisabona relansate.

Romania isi propune, prin promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, sa treaca mai rapid la o economie intensiva in inovare. In acest context Guvernul Romaniei a elaborat Programul National de Reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale carui prioritati majore pe termen mediu sunt legate de: stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice, imbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice, imbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.

Plecand de la aceste prioritati pe termen mediu, Programul National de Reforme evidentiaza un numar de 14 prioritati cheie recunoscand rolul inovatiilor si tehnologiilor de mediu in dezvoltarea economica si cresterea competitivitatii.

Conform Programului National de Reforme, utilizarea eficienta a resurselor regenerabile si neregenerabile si protejarea biodiversitatii sunt prioritare pentru Romania. In acest sens, Romania isi propune, pana in 2010, reducerea semnificativa a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologica, prin dezvoltarea de metode de productie "curate" si prietenoase pentru mediu, inclusiv utilizarea de materiale noi eco-eficiente.

Documente de politica publica ce sustin dezvoltarea tehnologiilor de mediu

Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013;

Cadrul National Strategic de Referinta 2007 - 2013;

Strategia nationala in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii pentru perioada 2007 - 2013 si Planul National de cercetare - dezvoltare - inovare II (PNII);

Programul National de Reforme 2007-2010;

Strategia Nationala privind protectia atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei;

Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2005-2007 si Planul National de Actiune in domeniul schimbarilor climatice;

Strategia Nationala si Planul National de gestionare a deseurilor;

Strategia Nationala de Gospodarire a Apelor si Schemele cadru de amenajare si gospodarire a apelor pe bazine hidrografice;

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului si Planurile Regionale si Locale de Actiune pentru Protectia Mediului;

Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice" 2007-2013;

Politica industriala a Romaniei pentru perioada 2005-2008 si Planul de actiune pentru implementarea Politicii industriale a Romaniei pentru perioada 2005-2008;

Strategia Nationala in domeniul eficientei energetice;

Planul National de actiune in domeniul eficientei energetice;

Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie;

Strategia in domeniul ajutorului de stat (2006-2013).

Strategiile Regionale de Inovare (SIR) sunt in curs de elaborare. Este de mentionat ca regiunea de dezvoltare Vest a elaborat deja o astfel de strategie si un Plan de Actiune pentru implementarea ei. Aceste strategii sunt concretizate prin Planuri de Actiune, in care sunt si identificate de proiecte de interes regional si local. Prioritatile de inovare sunt incluse in Planul de Dezvoltare Regionala, in Programul Operational Regional si in Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice".

Programul Operational Sectorial pentru infrastructura de mediu (POS Mediu), realizat de catre Autoritatea de Management pentru POS Mediu din cadrul MMDD, a fost adoptat de catre Comisia Europeana la data de 11 iulie 2007. Obiectivul general al POS Mediu este realizarea investitiilor pentru infrastructura de mediu. Acest obiectiv se va realiza prin implementarea proiectelor privind:

imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;

dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015;

reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015;

protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000

reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015;

sprijin pentru managementul si evaluarea POS; sprijin pentru informare si publicitate POS Mediu.

Bugetul total al POS Mediu este estimat la 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezinta finantare nerambursabila a Uniunii Europene si peste 1,1 miliarde Euro reprezinta contributia nationala.

Romania va elabora pana in 2008 Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD). S-a creat cadrul legal (HG nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile) si institutional (Directia Generala de Dezvoltare Durabila in cadrul MMDD) pentru coordonarea elaborarii si implementarii acestei strategii de catre MMDD.

STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE MEDIU IN ROMANIA

Implementarea aquis-ului comunitar in Romania impune reorientarea strategiilor de dezvoltare economica si de protectie a mediului, nemaifiind posibil a se continua cu abordarea solutiilor partiale pentru rezolvarea problemelor numai prin combaterea efectelor acestora.

Dezvoltarea tehnologiilor performante, cu efecte deosebite si in domeniul mediului si sprijinirea dezvoltarii acestora, reprezinta un interes al statului deoarece aplicarea acestora creeaza premiza accesului pe piata libera europeana a produselor romanesti, cresterea oportunitatilor de export , cu beneficii in ceea ce priveste balanta comerciala import-export.

O etapa importanta in introducerea in Romania a tehnologiilor de mediu performante a avut loc dupa anul 2002, cand a fost creat cadrul legal (modificat si completat in anul 2005) pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii. Astfel, la nivel national, in intervalul 2002 - iulie 2007 au fost emise autorizatii integrate de mediu pentru 551 instalatii, din cele 660 instalatii IPPC reinventariate, apartinand urmatoarelor categorii de activitati: producerea de energie, materiale de constructii, gestiunea deseurilor, chimie si petrochimie, cresterea intensiva a pasarilor si porcilor. Pentru fiecare din aceste activitati au fost introduse sau sunt in curs de aplicare, tehnologii de mediu performante in concordanta cu recomandarile documentelor de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

Dezvoltarea tehnologiilor performante, cu efecte deosebite in ceea ce priveste protectia mediului, reprezinta un interes al statului, deoarece aplicarea acestora creeaza premizele accesului produselor romanesti pe piata libera europeana, a cresterii oportunitatilor de export, cu beneficii in ceea ce priveste balanta comerciala import-export.

Pentru a se asigura competitivitatea tehnologiilor de mediu si exploatarea completa a potentialului existent sunt necesare atat reglementari clare, cat si stimulente financiare (scutiri de TVA, acordarea de credite cu dobanzi reduse, scutiri de taxe, etc.).

PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU TEHNOLOGII DE MEDIU

CERCETARE - DEZVOLTARE

In Romania, activitatea de cercetare dezvoltare si inovare (CDI), care acopera in prezent peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice specifice, continua sa se desfasoare in cea mai mare parte in sectorul public (peste 60%).

In acord cu orientarea Strategiei Lisabona privind apropierea pana in anul 2010 de un nivel mediu al cheltuielilor pentru cercetare de 3% din PIB, Romania s-a angajat ferm in directia cresterii cheltuielilor publice pentru cercetare.

Bugetul alocat pentru cercetare inregistreaza urmatoarele cresteri in perioada 2006-2010:

bugetul pentru 2006 a crescut cu cca. 80% fata de 2005, atingand cca. 0,4% din PIB (aproape de doua ori fata de 0,2%PIB in 2004);

bugetul adoptat pentru 2007 prevede o crestere cu cca. 50% fata de 2006, ceea ce va reprezenta cca. 0,5% din PIB;

in perioada 2008 - 2010: Legea 486/ 2006 a bugetului de stat pe anul 2007 prevede cresterea fondurilor publice alocate pentru CDI la cca. 0,75% din PIB in 2008 si la cca. 0,9% din PIB in anul 2009, pentru a atinge in anul 2010 nivelul de 1% din PIB prevazut conform obiectivelor Strategiei Lisabona.

Organismul guvernamental de specialitate care are ca responsabilitate elaborarea si aplicarea politicilor in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii (CDI) este Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), infiintata in 2005, prin preluarea atributiilor privind domeniul CDI de la Ministerul Educatiei si Cercetarii.

ANCS are misiunea complexa de a asigura conditiile pentru integrarea rapida si eficienta a Romaniei in aria europeana a cercetarii (ERA).

Programele nationale de cercetare-dezvoltare si inovare

Politicile nationale in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii se realizeaza in principal prin:

Planul National pentru Cercetare - Dezvoltare si Inovare (PNCDI), coordonat de ANCS;

planuri sectoriale de cercetare-dezvoltare, care sunt planuri de cercetare ale autoritatilor publice centrale si contin programe si proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii;

programe nucleu de cercetare-dezvoltare care cuprind activitati de cercetare dezvoltare inovare specifice la nivelul institutelor nationale de profil.

Toate aceste planuri si programe au o contributie importanta la dezvoltarea tehnologiilor de mediu si a eco-inovatiilor.

De asemenea, obiectivele politicilor CDI sunt sustinute de unul dintre cele patru programe sectoriale care urmeaza sa fie cofinantate din fonduri structurale: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS - CCE), prin axa prioritara 2 - Cresterea competitivitatii economice prin cercetare-dezvoltare si inovare, care va fi gestionata de ANCS.

Unul din obiectivele promovate prin Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice este reprezentat de cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv prin finantarea proiectelor de CD, care vor genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.     Printre aceste proiecte, o pondere importanta o vor avea cele cu finalitate in tehnologii de mediu.

Pentru a intari legatura dintre cercetare si economie ANCS sustine dezvoltarea retelei de institutii specializate pentru transfer tehnologic si inovare - RENITT prin Programul INFRATECH.

Reteaua institutiilor specializate pentru servicii de inovare si transfer tehnologic - RENITT, dezvoltata prin programul INFRATECH, cuprinde in prezent 34 entitati: 8 Centre de Informare Tehnologica, 12 Centre de Transfer Tehnologic, 14 Incubatoare Tehnologice si de Afaceri. De asemenea, RENITT cuprinde 4 parcuri stiintifice si tehnologice.

Planul national pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI) pe perioada 2001-2006 a cuprins 15 programe, dintre care 10 au fost specializate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologica: agricultura, mediu (Programul Mediu, Energie, Resurse - MENER), sanatate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calitatii, tehnologii informationale, biotehnologii, micro si nano-tehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic si spatial.

Programul MENER, in cadrul caruia s-au derulat peste 380 de proiecte CDI, in care au fost angrenate peste 100 de institutii (institute CD, universitati, operatori economici) si circa 450 de cercetatori, a cuprins un subprogram dedicat tehnologiilor de monitorizare, protejare si reabilitare a mediului, inclusiv     celor de monitorizare si diminuare a efectelor factorilor poluanti.

De asemenea, programele din cadrul PNCDI 2001-2006, inclusiv programul MENER, au cuprins componente dedicate dezvoltarii centrelor de cercetare de excelenta, in domeniile stiintifice si tehnice specifice fiecarui program.

Prin PNCDI se asigura si participarea la programele internationale din domeniul CDI, inclusiv la Programele Cadru CDT ale UE, ca si la Programele COST, EUREKA, Programul Stiintific NATO.

Dintre cele 441 de proiecte castigate de cercetatorii romani in cadrul FP6, cca. 15%, respectiv 67, sunt la tematica prioritara reprezentata de dezvoltarea durabila, schimbari globale si ecosisteme (FP6/ Sustainable development, global change and ecosystems).

Pentru a asigura conditiile de pregatire a comunitatii stiintifice si tehnice pentru participarea la Programul Cadru pentru Cercetare - al UE pe perioada 2007-2013 - PC7, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica a lansat in anul 2005 Programul Cercetare de Excelenta - CEEX, care promoveaza directii si obiective de cercetare armonizate cu PC7.

Programul Cercetare de excelenta - CEEX promoveaza cresterea calitatii, a nivelului de performanta si a competitivitatii activitatilor de cercetare si stimuleaza in mod direct formarea consortiilor cercetare-industrie si orientarea catre domenii de inalta tehnologie, armonizate cu prioritatile specifice la nivel European, inclusiv cele referitoare la mediu.

Obiectivele Programului CEEX legate de domeniul protectiei mediului se refera la managementul durabil al resurselor de mediu si la dezvoltarea tehnologiilor de mediu.

Dintre programele nucleu derulate de institutele nationale de cercetare-dezvoltare mentionam in special pe cele ale institutelor din domeniul protectiei mediului - INCD ECOIND, ICIM-Bucuresti, INCDDD-Tulcea, INCDM-Constanta, care sunt axate in principal pe obiective care vizeaza introducerea si aplicarea pe scara larga a tehnologiilor de mediu.

ANCS a lansat recent Strategia Nationala si Planul National de cercetare-dezvoltare si inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobate prin hotararile de guvern 217/ 2007 si, respectiv, 475/ 2007.

Strategia Nationala de Cercetare - Dezvoltare si Inovare 2007-2013, adoptata de Guvernul Romaniei in martie 2007, urmareste cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare, cu impact direct asupra cresterii capacitatii tehnologice a intreprinderilor, care vor beneficia de serviciile oferite de platformele si retelele integrate de cercetare.

Prin Strategia Nationala a s-au stabilit urmatoarele trei obiective ale sistemului national de CDI si anume:

1. Crearea de cunoastere, respectiv obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice de varf, competitive pe plan global, in scopul cresterii vizibilitatii internationale a cercetarii romanesti si a transferarii ulterioare a rezultatelor in practica socio-economica;
2. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare, cu impact la nivelul agentilor economici si transferul cunostintelor in practica economica;
3. Cresterea calitatii sociale, respectiv gasirea de solutii tehnice si stiintifice care sustin dezvoltarea sociala si imbunatatesc conditia umana a acesteia.

Investitia publica pentru CDI are in vedere dezvoltarea cunoasterii motivata de nevoile socio-economice strategice, iar cercetarea va fi evaluata in functie de capacitatea sa inovativa.

Principalul instrument de implementare a Strategiei Nationale CDI este reprezentat de Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), care cuprinde sase programe: Resurse umane, Capacitati, Idei, Parteneriate in domeniile prioritare, Inovare si Sustinerea performantei institutionale.

Cel de-al patrulea program, Parteneriate in domeniile prioritare, este cel mai amplu program al Planului si are in vedere crearea conditiilor pentru o mai buna colaborare intre diferitele entitati de CDI, operatori economici si/sau unitati ale administratiei publice. Programul Parteneriate urmareste intarirea relatiilor intre firme si institutiile de CD prin diverse forme de parteneriate in vederea integrarii activitatii de CD si a transferului tehnologic (retele, clustere, poli) precum si realizarea unor proiecte complexe de cercetare care vor atrage participarea specialistilor internationali de inalt nivel.

Cel de-al treilea subprogram din cadrul programului Parteneriate (Mediu) cuprinde urmatoarele directii de cercetare:

1. Modalitati si mecanisme pentru reducerea poluarii mediului,
2. Sisteme de gestionare si valorificare a deseurilor,
3. Protectia si reconstructia ecologica a zonelor critice si conservarea ariilor protejate,
4. Amenajarea teritoriului, infrastructura si utilitati,
5. Constructii.

Programul Inovare a fost conceput avand in vedere importanta finalizarii cercetarilor prin rezultate practice, legate de dezvoltarile tehnice si tehnologice. Programul va sustine in special activitati de cercetare industriala si precompetitiva care sa conduca la dezvoltarea de produse, tehnologii si servicii cu valoarea adaugata ridicata, noi sau cu imbunatatiri semnificative. De asemenea, acest program va sustine dezvoltarea infrastructurii de inovare.

Platforme tehnologice

In acord cu evolutiile in plan european, MEdC - ANCS a lansat in 2005 o actiune de amploare pentru sustinerea formarii si consolidarii la nivel national a platformelor tehnologice bazate pe parteneriat public-privat, pentru a permite integrarea ulterioara a acestora in cele 26 de platforme tehnologice integrate dezvoltate in prezent la nivel european.

MEdC - ANCS monitorizeaza in prezent participari ale Romaniei in 21 platforme tehnologice europene, dintre care mentionam: hidrogen si pile de combustie, managementul apelor, transport maritim, tehnologii manufacturiere, nanoelectronica, nanomedicina, medicina inovativa, chimie durabila, genomica si biotehnologii pentru plante, aeronautica. In cadrul platformelor tehnologice la nivel national sunt active 44 de institutii publice si 40 din sectorul privat.

Dezvoltarea platformelor tehnologice la nivel national este sustinuta atat prin programele din PNCDI, cat si prin Programul CEEX.

Prin proiectul "Platforma stiintifica si de transfer tehnologic in domeniul oceanografiei operationale, vector pentru cresterea securitatii in partea de vest a Marii Negre", coordonat de catre INCD Marine Constanta si finantat din Programul CEEX, se urmareste imbunatatirea conexiunile stiintifice intre institutele romanesti specializate, stabilirea necesitatilor stiintifice si tehnologice ale producatorilor si utilizatorilor produselor oceanografice, intarirea capacitatii de expertiza a institutiilor din Platforma nationala, precum si transfer tehnologic pentru omogenizarea capacitatilor platformei de a raspunde unitar cerintelor oceanografiei operationale si diseminarea rezultatelor catre utilizatorii finali.

Strategii regionale de inovare

Intre Romania si celelalte State Membre exista decalaje majore, mai ales in privinta avantajelor competitive ale intreprinderilor, cauzate de productivitatea redusa in majoritatea sectoarelor industriale.

Nivelul productivitatii in industria prelucratoare este de cca. 4,5 ori mai mic decat media la nivelul UE. Desi productivitatea a avut o evolutie crescatoare ea nu a fost un rezultat al modernizarii productiei sau al unui management competitiv.

Cresterea productivitatii depinde atat de dezvoltarea tehnologica realizata prin investitii tangibile (echipamente, tehnologii noi) si intangibile (licente, brevete, marci si know-how), cat si de cresterea calitatii produselor, a marketingului si a aplicarii rezultatelor cercetarii-inovarii, dar si de alte surse ce determina cresterea valorii adaugate.

In acest conditii, capacitatea de inovare si viteza de diseminare a inovarii devin cruciale pentru cresterea competitivitatii intreprinderilor. In Romania ponderea intreprinderilor inovative este inca scazuta fata de nivelul european (51% dintre intreprinderi sunt inovative din punct de vedere tehnologic), dar tendinta este de crestere de la 17% la 19,3% . Inovarea inregistrata in industrie si servicii se bazeaza in majoritate pe achizitiile de echipamente si tehnologii noi si doar in mica masura pe propria activitate de cercetare din cadrul firmelor sau pe implementarea rezultatelor CD aplicabile in economie, generate de activitatea desfasurata de catre institutele de C&D si universitati. Conform analizelor realizate de Institutul National de Statistica, rata de transfer a acestor rezultate catre industrie este nesatisfacatoare datorita capacitatii scazute a intreprinderilor de a le implementa in productie (Planul National de Reforma 2007 -2010).

Intrucat economiile locale si regionale in Romania sunt slab inovative si concentrate regional, este necesar sa se investeasca si in modernizarea sectoarelor productive locale si regionale in concordanta cu "Strategiile Regionale de Inovare" (SIR) in curs de elaborare la nivelul fiecarei Regiuni, care contin inclusiv orientari privind cererea pietei. Realizarea acestor obiective va fi sprijinita prin Programul Operational Regional (POR) 2007- 2013.

Este necesara sustinerea si dezvoltarea in continuare a infrastructurii de inovare si transfer tehnologic, in special la nivelul regiunilor, urmarind crearea/dezvoltarea, in cadrul Camerelor de Comert si Industrie locale a unor compartimente si/sau servicii specializate in difuzarea si transferul tehnologiilor de mediu.

SISTEME PENTRU TESTAREA/ CERTIFICAREA TEHNOLOGIILOR DE MEDIU

Activitatea de standardizare

La nivel national, activitatea de standardizare este coordonata de Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) si se realizeaza prin comitetele tehnice alcatuite din reprezentanti calificati din cadrul cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autoritatilor publice, consumatorilor sau organismelor de profil.

Membru CEN/CENELEC si ETSI prin organismul sau national de standardizare-ASRO, Romania are obligatia de a adopta standarde europene ca standarde nationale. Un standard european nu poate fi pus la dispozitia utilizatorilor din Romania, decat in urma adoptarii sale ca standard national numai, de catre organismul national de standardizare, ASRO.

Promovarea bunelor practici in domeniul proprietatii intelectuale

Promovarea protectiei proprietatii intelectuale in Romania si garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de produs, aspecte neglijate pana in prezent, se realizeaza prin aplicarea masurilor prevazute in Strategia nationala in domeniul proprietatii intelectuale (2003-2007). Printre masurile strategice specifice se numara si:

sensibilizarea, educarea si constientizarea publicului cu privire la domeniul si importanta drepturilor de proprietate intelectuala;

adoptarea unor masuri de protectie a consumatorilor impotriva riscului de a achizitiona produse sau de a li se presta servicii care ar putea sa le afecteze viata, sanatatea, securitatea sau interesele economice.

Prevenirea si controlul integrat al poluarii. Ghidurile privind cele mai bune tehnici disponibile

Principiul prevenirii si controlului integrat al poluarii se suprapune cel mai bine peste cel al dezvoltarii durabile si totodata prin documentele aferente domeniului ofera mecanisme de realizare practica, aplicabile la nivelul tuturor statelor membre.

Documentele de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF) sunt documente publice accesibile atat de publicului larg cat si organizatiilor nonguvernamentale din toate domeniile. Operatorii si producatorii de instalatii pot utiliza aceste documente ca referinta pentru stabilirea performantelor care trebuie atinse atinse in domeniul protectiei mediului.

Dintre cele 33 de documentele de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF), elaborate sau in curs de elaborare la nivel European, in tara noastra au fost preluate pana in prezent, prin ordine ale ministrului, 11 documente BREF pentru urmatoarele domenii: industria de celuloza si hartie, var si ciment, clor-alcali, metalurgia neferoasa, producerea fontei si otelului, industria sticlei, tabacirea blanurilor si pieilor, industria textila, industria alimentara si a laptelui, sisteme industriale de racire, monitorizare). Documentele sunt publicate pe site-ul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile la adresa www.mmediu.ro, prin intermediul link-ului pentru Portalul IPPC, la adresa: https://ippcromania.artweb.ro precum si pe site-ul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului https://www.anpm.ro/index.php?_init=global.static&file=bref.

In anul 2005, prin ordin de ministru, a fost infiintat in cadrul MMDD Centrul national de coordonare, informare, reactualizare a ghidurilor privind cele mai bune tehnici disponibile si de comunicare cu Biroul European pentru Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii si cu Forumul European de Informare - Centrul IPPC. In prezent, Grupurile tehnice de lucru (GTL) din cadrul Centrului IPPC, organizate pe categorii de activitati IPPC reprezentative pentru Romania, desfasoara activitatea de analiza a BREF-urilor elaborate la nivelul UE in scopul elaborarii unor ghiduri similare la nivel national. Proiectele de ghiduri nationale urmeaza sa fie evaluate comparativ cu cele europene. De asemenea aceste grupuri tehnice de lucru asigura schimbul de informatii la nivel national referitoare la cele mai bune tehnici disponibile.

In cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu se efectueaza analiza solutiilor propuse pentru modernizare/retehnologizare comparativ cu recomandarile BREF si prin Planuri de actiuni se stabilesc de comun acord cu autoritatea competenta pentru protectia mediului obligatiile de mediu ce ii revin operatorului, in scopul conformarii functionarii instalatiilor cu prevederile legislatiei specifice.

In primul semestru al acestui an, sub coordonarea ANPM, a fost realizata reinventarierea instalatiilor IPPC. Stadiul autorizarii la data de 25 iunie 2007 se prezinta astfel: au fost emise autorizatii integrate de mediu pentru 551 de instalatii IPPC din cele 660, instalatii IPPC reinventariate, dupa cum urmeaza:

430 autorizatii integrate de mediu pentru instalatii fara perioada de tranzitie si 121 pentru instalatii cu perioade de tranzitie;

109 instalatii sunt in procedura de autorizare integrata, 69 fara perioada de tranzitie si 40 cu perioada de tranzitie.

Sistemul de monitorizare a calitatii factorilor de mediu

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile are responsabilitatea asigurarii respectarii reglementarilor din domeniul mediului printr-o evaluare corecta si permanenta a starii mediului precum si a organizarii si reglementarii activitatii de masurare si verificare a factorilor de mediu.

Pentru conformarea cu Directivele europene calitatea aerului, calitatea apelor, controlul poluarii industriale, legislatie orizontala, protectia naturii, zgomotul ambiental, gestionarea deseurilor si substante chimice, s-a inceput realizarea retelei nationale de monitorizare a factorilor de mediu si dotarea cu echipamente a laboratoarelor la nivel national, regional si local precum si acreditarea acestora. In prezent, se afla in curs de realizare reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului. Pe site-ul www.calitateaer.ro sunt disponibile informatii privind calitatea aerului din patru mari aglomerari urbane: Bucuresti, Craiova, Cluj-Napoca si Iasi.

Laboratorul National de Referinta privind Calitatea Aerului din cadrul ANPM a fost dotat cu echipamente de laborator si echipamente pentru controlul si asigurarea calitatii datelor De asemenea, 38 Agentii locale pentru protectia mediului (din 42), au fost dotate cu statii automate de monitorizare a calitatii aerului si cu echipamentele de laborator aferente. Aceasta retea este una dintre cele mai moderne retele de monitorizare a calitatii aerului din Europa.

MANAGEMENTUL PERFORMANTEI DE MEDIU

In conformitate cu obiectivele Strategiei Lisabona si ale Strategiei nationale a domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor, se are in vedere promovarea tehnicilor informatice avansate si extinderea utilizarii lor.

In Romania utilizarea tehnologiei sistemelor informationale geografice (GIS) este cea mai raspandita in domeniul protectiei mediului, atat la nivel central cat si local. GIS este utilizat in mod curent in domeniul protectiei naturii, protectiei atmosferei, prognoza hidrometeorologica, managementul resurselor de apa, managementul riscului, managementul infrastructurii, in agricultura.

Au fost utilizate aplicatiile teledetectiei optice de inalta rezolutie, metodologii GIS si LCCS (Land Cover Classification System) pentru realizarea:

Corine Land Cover - harti privind utilizarea terenurilor;

in domeniul biodiversitatii - harti privind padurile virgine, ariile protejate, distributia speciilor;

Cadastrul apelor - sistemul hidrogeografic si sistemul infrastructurii teritoriale;

harta solurilor, harta geologica, harta zonelor vulnerabile - pentru implementarea Directivei Nitrati (sistem informational de evaluare a fluxurilor de nitrati catre apele de suprafata si subterane).

Prin proiectul Phare 2005 "Achizitionarea de imagini satelitare pentru realizarea de harti GIS" se vor realiza multiple harti GIS ca baza de date si sprijinirea deciziilor pentru domeniul protectiei mediului.

Totodata, in domeniul apelor, se implementeaza noi tehnologii pentru realizarea de sisteme inovative de management performant, precum:

modernizarea sistemului de avertizare si prognoza hidrologica bazata pe module performante de ultima generatie (DESWAT);

modernizarea sistemului de luarea deciziilor pentru implementarea unui management integrat al apelor (WATMAN);

modernizarea sistemului informational din domeniul apelor in vederea satisfacerii cerintelor de raportare ale Uniunii Europene (raportare in sistemul WISE).

Imbunatatirea performantei de mediu a activitatilor economice vizeaza in principal: implementarea si certificarea sistemelor de management de mediu/schemelor de management de mediu si audit - EMAS; acordarea etichetei ecologice pentru grupuri de produse, dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare, si acreditarea acestora, dupa caz; certificarea produselor; aplicarea analizei Ciclului de viata al produsului; introducerea si aplicarea cerintelor privind eco-design-ul; cresterea eficientei energetice.

Sisteme de management de mediu/EMAS

Un instrument important in imbunatatirea performantei de mediu a activitatilor economice este managementul de mediu, implementarea unui astfel de sistem sustinand abordarea holista a problemelor de mediu, cuantificarea economica a impactului asupra mediului si eficientizarea efortului uman si material in procesul de conformare cu reglementarile din domeniul protectiei mediului.

Din ce in ce mai mult, industria romaneasca constientizeaza ca protectia mediului trebuie vazuta ca o conditie a competitivitatii, operatorii economici fiind interesati de implementarea si certificarea sistemului de management de mediu (SMM).

Sustinerea implementarii SMM se face prin diseminare de informatii, schimburi de experienta intre diferiti operatori care au implementat sau incearca sa implementeze astfel de sisteme, promovarea, in cadrul diverselor forme de cooperare internationala, a unor proiecte pilot ce vizeaza astfel de dezvoltari, acordarea de sprijin financiar nerambursabil de la bugetul de stat.

In Romania, conform bazei de date a Societatii Romane pentru Asigurarea Calitatii, la data de 31.07.2007, 1349 organizatii din Romania erau certificate pe sistem de management de mediu ISO 14001:2004. 

Schema de eco-management si audit (EMAS)

Regulamentul european nr. 761/2001 care permite participarea voluntara a organizatiilor la schema comunitara de eco-management si audit (EMAS) se aplica tuturor organizatiilor ("organizatie" inseamna companie, corporatie, firma, intreprindere, autoritate sau institutie, o parte sau o combinatie a acestora, cu raspundere limitata sau cu orice alt statut juridic, publica sau privata, care are propria structura functionala sau administrativa), care doresc sa isi imbunatateasca performanta de mediu.

Imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale organizatiilor este realizata prin:

elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu;

evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme;

validarea de catre un verificator de mediu acreditat a informatiilor din declaratia de mediu intocmita de catre organizatie;

furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu alte parti interesate din afara organizatiilor.

Informarea publica cu privire la performanta de mediu a organizatiei este un aspect important al obiectivului schemei. Aceasta se realizeaza prin declaratia de mediu care ofera informatii publicului asupra impactului de mediu si performantei de mediu a organizatiei, precum si asupra modului in care organizatia se implica activ, prin angajatii sai, in implementarea schemei.

Participarea organizatiilor la schema comunitara de eco-management si audit EMAS se realizeaza prin inregistrarea EMAS a organizatiilor. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este autoritatea competenta pentru punerea in aplicare a prevederilor Regulametului EMAS. In acest scop a fost creata structura organizatorica necesara la nivel national pentru punerea in aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS:

Comitetul Consultativ EMAS si Biroul EMAS indeplinesc functiile organismului national competent pentru inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS;

Comisia pentru acreditarea persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu, denumita Comisia de acreditare, indeplineste functiile organismului national de acreditare a verificatorilor de mediu si de supraveghere a activitatii acestora.

Pentru a incuraja participarea voluntara a IMM-urilor in cadrul EMAS, IMM-urile beneficiaza de reducerea cu 25% a tarifului pentru inregistrarea sau reinnoirea inregistrarii EMAS.

In vederea imbunatatirii capacitatii autoritatilor de la nivel national, regional si local, implicate in punerea in aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS si in promovarea schemei comunitare de eco-management de mediu la nivel national, in 2006 a fost organizat cu sprijinul Comisiei Europene un seminar TAIEX cu tematica "Implementarea prevederilor Regulamentului EMAS". De asemenea, in vederea incurajarii si accelerarii procesului de inregistrare EMAS a organizatiilor, in perioada 12-13 iulie 2007 s-a organizat cu sprijinul Comisiei Europene un seminar TAIEX cu tematica "Promovarea prevederilor Regulamentului EMAS in Romania".

Pana la sfarsitul anului 2007, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile asigura publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri, pliante, afise cu informatii privind EMAS, precum si organizarea unor simpozioane de informare si instruire. Acestea se vor realiza in urma unui studiu propus pentru promovarea EMAS in randul organizatiilor.

Analiza ciclului de viata

Aplicarea analizei ciclului de viata (Lifecycle Analysis) reprezinta o metoda pentru cuantificarea impactului asupra mediului al unui produs sau serviciu, incepand din faza de concepere (inclusiv resursele utilizate) pana la eliminarea sau distrugerea acestuia dupa utilizare. Cu ajutorul acestui instrument se identifica si se cuantifica resursele materiale si energetice consumate, emisiile si deseurile generate, se evalueaza impactul potential al acestora asupra mediului, si se identifica optiunile pentru reducerea acestor impacturi.

Analiza ciclului de viata al produsului presupune contabilizarea fluxurilor si poate fi aplicata atat pentru procesele de productie si servicii, cat si in evaluarea strategica a planurilor si programelor.

Promovarea unor astfel de analize, in special pentru procesele de productie, incepe sa reprezinte din ce in ce mai mult o caracteristica a modului de abordare utilizat in procedurile aferente luarii unor decizii care vizeaza imbunatatirea performantelor de operare.

O serie de proiecte au fost realizate in cadrul Programului sectorial de cercetare -dezvoltare in industrie, urmarindu-se prin aceasta constientizarea, intr-o masura tot mai mare, a acestui tip de abordare, promovandu-se astfel actiuni de decuplare a cresterii economice de efectele adverse asupra mediului.

Eticheta ecologica comunitara

Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe intreaga durata a ciclului de viata.

Regulamentul nr. 1980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a Etichetei Ecologice a fost transpus in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 236/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. Etichetarea ecologica se acorda la cerere si identifica performanta de mediu generala a unui produs sau serviciu.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile reprezinta autoritatea competenta care acorda etichetarea ecologica, iar in luarea deciziilor este sprijinit de catre Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice.

In data de 26 februarie 2007 a demarat campania de promovare a etichetei ecologice in Romania, prin organizarea unor seminarii in mai multe orase din tara.

In perioada 15-16 martie 2007 s-a desfasurat in Bucuresti un seminar TAIEX in vederea implementarii Regulamentului 1980/2000 privind schema de acordare a etichetei ecologice, eveniment organizat impreuna cu expertii Comisiei Europene.

In luna octombrie 2007 se intentioneaza organizarea unei saptamani de promovare a FLORII EUROPENE in Bucuresti, eveniment ce se va realiza cu sprijinul expertilor Comisiei Europene.

Pentru realizarea seminariilor se vor folosi pliante, brosuri, fluturasi, sedinte de informare si buletine informative

publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre eticheta ecologica, brosuri care contin toate informatiile necesare agentilor economici si consumatorilor; aceste brosuri se vor realiza in urma unui studiu pentru promovarea FLORII EUROPENE.

crearea unui website si promovarea lui in randul agentilor economici si consumatorilor. Acesta va cuprinde informatii despre eticheta ecologica comunitara.

Presa scrisa este o alta modalitate care va fi utilizata pentru mediatizarea etichetei ecologice, mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public; vor fi publicate articole referitoare la etichetarea ecologica.

Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative.

Ecodesign

Romania se afla in proces de finalizare a transpunerii in legislatia nationala a prevederilor Directivei

2005/32/EC care stabileste cadrul pentru stabilirea cerintelor de ecodesign pentru produsele utilizatoare de energie, directiva care amendeaza Directiva Consiliului 92/42/EEC si Directivele 96/57/EC si 2000/55/EC a Parlamentului European si a Consiliului.

Astfel, in cursul lunii iunie 2007, Ministerul Economiei si Finantelor a publicat un proiect de Hotarare privind cerintele de eco-proiectare pentru produsele consumatoare de energie si pentru modificarea si completarea HG nr. 574/2005 privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta cazanelor noi pentru apa calda care functioneaza cu combustibili lichizi sau gazosi, a HG nr. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piata si a HG nr.1160/2003 privind stabilirea cerintelor de eficienta energetica pentru introducerea pe piata a balasturilor pentru sursele de iluminat fluorescent.

Proiectul de hotarare a fost supus consultarilor publice pana la data de 23 iunie 2007. Hotararea, care desemneaza Ministerul Economiei si Finantelor drept autoritate competenta, transpune Directiva Consiliului 2005/32/CE din 6 iulie 2005, de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerintelor in materie de eco-proiectare aplicabile produselor consumatoare de energie si de modificare a Directivei Consiliului 92/42/CEE si a Directivelor 96/57/CE si 2000/55/CE ale Parlamentului si Consiliului European.

Implementarea prevederilor privind ecodesignul contribuie la dezvoltarea durabila prin incurajarea imbunatatirilor continue, care nu implica costuri excesive, in ceea ce priveste impactul asupra mediului generat de produsele utilizatoare de energie, in principal prin identificarea surselor majore de impact negativ asupra mediului si evitarea transferului de poluanti dintr-o componenta de mediu in alta. De asemenea, alinierea la cerintele specifice privind ecodesign-ul va contribui la indeplinirea angajamentelor asumate in cadrul Protocolului de la Kyoto, prin imbunatatirea eficientei energetice a produselor utilizatoare de energie.

Pentru a implementa aceasta Directiva, Romania va realiza urmatoarele:

desemnarea autoritatii competente responsabile pentru supravegherea pietei, definind totodata competentele si aranjamentele organizatorice necesare;

asigurarea faptului ca toate partile interesate si in principal consumatorii au posibilitatea de a transmite observatiile lor in legatura cu conformarea acestor produse catre autoritatile competente;

incurajarea IMM-urilor si a companiilor foarte mici de a adopta, inca din faza de proiectare a acestor produse, o abordare a activitatii desfasurate in armonie cu mediul.

Cresterea eficientei energetice si utilizarea resurselor regenerabile

Competitivitatea economica si dezvoltarea durabila se bazeaza in mare masura pe consumul eficient de resurse energetice si de energie.

Obiectivele Politicii energetice a Romaniei sunt in concordanta cu Strategia Lisabona, Politica energetica europeana si cu obligatiile asumate in procesul de aderare, fiind orientate asupra securitatii furnizarii de energie, cresterea eficientei energetice, protectia mediului, toate avand in vedere necesitatea dezvoltarii economice.

Obiectivul pe termen lung este reducerea intensitatii energetice primare pentru atingerea tintei nationale (reducere cu 40% pana in 2015) si reducerea gradului de poluare generat de sectorul energetic.

Romania este caracterizata printr-o intensitate energetica primara si finala extrem de ridicata comparativ cu media Uniunii Europene 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicata). Mai mult, analiza comparativa a indicatorilor specifici de competitivitate arata ca intensitatea energetica reprezinta factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj fata de tarile Uniunii Europene.

In cadrul strategiilor sale nationale pentru eficienta energetica si valorificarea resurselor regenerabile de energie, tinta Romaniei este de reducere a intensitatii energetice primare si de crestere a ponderii energiei produse din resurse regenerabile in consumul energetic national brut. Aceste obiective sunt realizabile numai prin investitii semnificative in reabilitarea si extinderea capacitatilor de productie, in retelele de transport si distributie si in protectia mediului.

Desi Romania dispune de un potential tehnic semnificativ pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie, o foarte mica parte este valorificata, exceptand resursele hidro din hidrocentralele mari.

Domeniile majore de interventie sunt: cresterea eficientei energetice; valorificarea resurselor regenerabile de energie; reducerea impactului negativ asupra mediului generat de functionarea sistemului energetic.

Ca operatiuni indicative sunt stabilite:

sprijinirea investitiilor pentru realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei energetice;

realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale.

In luna octombrie 2006, Romania a devenit partener oficial al Parteneriatului pentru Energie Regenerabila si Eficienta Energetica (REEEP), parteneriat ce sprijina la nivel international politicile si reglementarile in aceste domenii, reprezentarea fiind asigurata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE).

MOBILIZAREA SURSELOR DE FINANTARE

Pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltarii si aplicarii tehnologiilor de mediu/eco-inovatiilor se agreeaza o strategie orientata spre toate sursele de sprijin financiar la nivel national, al Uniunii Europene si global.

Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare si inovare

Sustinerea financiara din fonduri publice a activitatilor de cercetare dezvoltare inovare la nivel national se realizeaza prin:

i) programele de cercetare-dezvoltare si inovare, coordonate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica:

Programul Cercetare de excelenta (CEEX)

Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI)

Programele nucleu

Programul INFRATECH pentru sustinerea dezvoltarii infrastructurii si serviciilor specializate pentru transfer tehnologic si inovare;

ii)    programele de cercetare coordonate de Academia Romana

iii)  planurile sectoriale CD pentru sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector.

Accesul la programele de cercetare-dezvoltare si inovare finantate din fonduri publice este in regim competitional si, cu exceptia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanti - institutii cu profil CD, universitati, intreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri, etc.

Programele cadru europene (European Framework Programmes)

Incepand cu anul 1996, Romania contribuie anual la bugetul programelor cadru europene. Astfel, Romania a contribuit cu 77 milioane de uro la fondul alocat Programului Cadru pentru Cercetare - Dezvoltare al UE pe perioada 2002-2006 (FP6) si este semnificativ de subliniat ca doar 10,3% din propunerile de proiecte din Romania au fost finantate in cadrul FP6, cifra cu mult sub media de 31,58% pentru tarile europene in general.

Fondurile alocate prin Planul National pentru Cercetare - Dezvoltare si Inovare, pentru sprijinirea financiara a proiectelor castigate de cercetatorii romani la programele internationale de cercetare, inclusiv la Programele Cadru CDT ale UE, reprezinta circa 7% din bugetul intregului Plan.

Surse de finantare UE si global pentru dezvoltarea si introducerea tehnologiilor de mediu

Pentru dezvoltarea tehnologiilor de mediu, Romania beneficiaza de experienta dobandita in utilizarea instrumentelor de pre-aderare - Programele: PHARE, ISPA-Mediu, SAMTID, SAPARD, LIFE precum si de instrumente post-aderare.

Pentru proiectele de mediu, din FONDUL DE COEZIUNE ECONOMICA SOCIALA, sunt disponibile resurse financiare ridicate (aproximativ 400-500 milioane Euro/an).

Romania a aderat la Facilitatea Globala pentru Mediu (GEF) in anul 1994 si a implementat pana in prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de tara si 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protectia apelor Marii Negre si ale Dunarii.

Prin Programul Operational Sectorial Mediu, in cadrul celor cinci axe prioritare, se va acorda sprijin pentru: extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate; implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii; dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc.

In cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice se va acorda sprijin pentru achizitia de servicii calificate pentru implementarea si certificarea sistemului de management de mediu (sau a inregistrarii EMAS), precum si pentru indeplinirea si verificarea respectarii criteriilor pentru acordarea etichetei ecologice, aferente diferitelor grupuri de produse. Tot pe aceasta directie se incadreaza si sustinerea dezvoltarii si acreditarii laboratoarelor de incercari si analize.

Prin Programul Operational Regional (POR) 2007- 2013 Axa Prioritara 2: Consolidarea mediului de afaceri regional si local, vor fi sprijinite financiar urmatoarele structuri de afaceri: parcuri industriale, stiintifice, tehnologice, de afaceri si platforme logistice.

Se are in vedere incurajarea participarii sectorului privat in activitatile de CDI, prin cresterea cheltuielilor proprii (inclusiv de investitii) ale intreprinderilor pentru a aplica reglementarile europene si internationale in domeniul mediului, inclusiv prin introducerea de tehnologii de mediu.

STIMULAREA PIETEI PENTRU TEHNOLOGIILE DE MEDIU SI ECO-INOVATII PRIN INSTRUMENTE DE PIATA SI AJUTOR DE STAT

Fondul pentru mediu

Acest fond a fost constituit in anul 2000 ca instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului si a devenit operational din anul 2002. Gestionarea Fondului pentru mediu este asigurata de Administratia Fondului pentru Mediu, institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, in coordonarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Fondul national pentru mediu s-a constituit in baza principiilor europene "Poluatorul plateste" si "Responsabilitatea producatorului", in vederea implementarii legislatiei privind protectia mediului inconjurator, armonizata cu prevederile acquis-ului comunitar si nu poate fi confundat niciunul dintre fondurile europene.

In prima faza, Fondul pentru mediu a functionat in baza Legii nr. 73/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, actualmente, fiind reglementat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006 si este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului.

Unitatea care raspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administratia Fondului pentru Mediu (AFM), institutie publica cu personalitate juridica, in coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Veniturile din care este alimentat Fondul pentru mediu sunt venituri publice si constau din taxe si contributii, ce urmeaza regimul juridic al impozitelor, taxelor, contributiilor si al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Veniturile Fondului pentru Mediu sunt reprezentate de:

contributie de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se retin prin stopaj la sursa de catre operatorii economici colectori si/sau valorificatori, autorizati potrivit legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, care au obligatia sa le vireze la Fondul pentru mediu;

taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, provenite de la surse fixe si mobile, incasate de la operatori economici, in cuantumul prevazut in anexa nr. 1;

taxele incasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile, in limitele prevazute in anexa nr. 2;

o taxa de 1 leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de
catre producatorii si importatorii de bunuri ambalate si de ambalaje de desfacere;

o contributie de 2% din valoarea substantelor clasificate prin acte normative ca fiind
periculoase pentru mediu, introduse pe piata de catre producatori si importatori, cu
exceptia celor utilizate la producerea medicamentelor;

in cazul vanzarii de catre proprietarul sau administratorul padurii, dupa caz, a masei
lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn brut obtinute in urma exploatarii,
contributia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 1% la
valoarea de vanzare si se achita de catre cumparatorul operator economic, care introduce masa lemnoasa intr-un proces de prelucrare;

o taxa de 1 leu (RON)/kg anvelopa, incasata de la producatorii si importatorii care introduc pe piata anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii;

o contributie de 3% din suma care se incaseaza anual pentru gestionarea fondurilor de vanatoare, platita de catre gestionarii fondurilor de vanatoare;

donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice romane ori straine si a organizatiilor sau organismelor internationale;

sumele incasate din rambursarea finantarilor acordate, dobanzi, penalitati de intarziere, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

sumele incasate de la manifestari organizate in beneficiul Fondului pentru mediu;

cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor si a autorizatiilor de mediu;

dobanzi si penalitati de orice fel datorate de catre debitorii Fondului pentru mediu.

Acesti bani se intorc, prin proiectele finantate, la operatorii economici care au programe de conformare si care sunt ajutati, pe aceasta cale, sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin negocierea Capitolului 22 - Mediu, cu UE. Alaturi de acestia, din FM mai primesc bani ONG-urile, autoritatile locale si unitatile de invatamant, care in acest mod pot contribui la imbunatatirea conditiilor de viata din localitatile respective si in acelasi timp, pot educa si informa publicul asupra problemelor de mediu.

Incasarile la Fondul pentru mediu aferente perioadei ianuarie-decembrie 2006 fata de perioada similara a anului 2005 au fost mai mari cu 30%, cu 113% mai mari fata de perioada similara a anului 2004 si cu 181% mai mari fata de perioada similara a anului 2003.

Valoarea totala a incasarilor la bugetul Fondului pentru mediu, in anul 2006, a fost de 193.375.706 lei.

In primul trimestru al anului 2007 s-a incasat o suma totala de 101.307.787 lei, ce reprezinta 59,59% din previziunile pe anul 2007 conform Bugetului de venituri si cheltuieli al AFM.

In ceea ce priveste activitatea de finantare a proiectelor pentru protectia mediului, din Fondul pentru mediu se sustin financiar proiecte apartinand urmatoarelor 16 categorii eligibile:

a) prevenirea poluarii;

b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei si solului;

c) reducerea nivelurilor de zgomot;

d) utilizarea de tehnologii curate;

e) gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase;

f) protectia resurselor de apa, statiile de tratare, statiile de epurare pentru comunitati locale;

g) gospodarirea integrata a zonei costiere;

h) conservarea biodiversitatii;

i) administrarea ariilor naturale protejate;

j) educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului;

k) cresterea productiei de energie din surse regenerabile;

l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

m) reconstructia ecologica si gospodarirea durabila a padurilor;

n) impadurirea terenurilor degradate situate in zonele deficitare in paduri, stabilite in conditiile legii;

o) inchiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;

p) lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.

In vederea implementarii legislatiei privind protectia mediului, inclusiv pentru reducerea poluarii mediului inconjurator, cauzata de traficul rutier in marile centre urbane, in 2005 Guvernul Romaniei a luat decizia demararii Programului de stimulare a innoirii Parcului national auto, urmarind astfel realizarea urmatoarelor deziderate:

diminuarea poluarii aerului in aglomerarile urbane, datorate emisiilor de gaze de esapament de la autoturisme, in scopul incadrarii emisiilor in valorile limita admise la nivel european pentru aerul ambiental;

prevenirea formarii deseurilor ca urmare a abandonarii autoturismelor uzate;

atingerea tintelor prevazute de acquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea si reciclarea deseurilor provenite din vehicule uzate;

respectarea calendarului prevazut in Foaia de parcurs pentru Romania a Comisiei Europene privind incheierea Capitolului de negociere 22-Mediu, cu Uniunea Europeana;

diminuarea efectelor negative ale poluarii aerului asupra sanatatii populatiei si mediului.

In 2005, ca urmare a implementarii Programului de stimulare a innoirii Parcului National auto, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

scoaterea din uz a 14.607 autoturisme vechi care poluau mediul, prin alocarea sumei de 43.823.000 lei (RON) din Fondul pentru mediu

beneficii la bugetul de stat - 21.682.500 Euro din taxe si impozit pe cifra de afaceri platiti de producatorii validati;

reducerea poluarii aerului cu aproximativ 325.500 kg CO, importante cantitati de Pb, hidrocarburi, compusi organici volatili ( COV) care contribuie la formarea poluantilor secundari (ozon si alti oxidanti fotochimici).

Programul de stimulare a innoirii Parcului national auto" a fost reluat in anul 2006, cu un buget de 49.500.000 lei pentru scoaterea din uz a inca 16.500 autoturisme cu vechime mai mare de 12 ani de la data fabricatiei.

Au fost validati 29 de producatori, importatori de autoturisme si reprezentanti autorizati ai acestora.

Proprietarilor de autoturisme vechi, poluatoare, li s-a acordat o subventie de 30 de milioane lei vechi, ca o prima rata pentru cumpararea unei masini noi de la producatorii si/sau importatorii validati.

In 2006, ca urmare a implementarii acestui program, au fost scoase din uz 15.110 autoturisme vechi care poluau mediul, prin alocarea nerambursabila, din Fondul pentru mediu, a sumei de 45.330.000 lei (procent de realizare 92%).

Acest program se va derula si in 2007. Fata de anii anteriori, Programul din acest an se desfasoara in 3 etape si anume :

pana la data de 31.08.2007;

Au fost incheiate 56 contracte de finantare nerambursabila intre Administratia Fondului pentru Mediu si persoane juridice validate (producatori, importatori autorizati, sau reprezentanti autorizati ai acestora), de la care cetatenii vor achizitiona autoturisme noi. Suma alocata in 2007 este de 49.500.000 lei, pentru scoaterea din uz a 16.500 autoturisme mai vechi de 12 ani de la data fabricatiei.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul de Mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de catre comitetul director al Fondului. Resursele fondului sunt in mare parte canalizate catre proiecte/achizitionarea de aparatura cu tehnologie nepoluanta si proiecte de gestiune a deseurilor (inclusiv deseuri periculoase).

Sunt in curs de finantare proiecte privind: prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC); limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer provenite de la instalatii mari de ardere; promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie; gestionarea deseurilor lemnoase si a rumegusului provenite de la exploatarile forestiere si pomicole si din industria de prelucrare a lemnului; reciclarea anvelopelor uzate; procesarea deseurilor de sticla in vederea reciclarii; incinerarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase provenite din activitatea medicala; depozitarea deseurilor; epurarea apelor uzate; protectia resurselor naturale; protectia si conservarea biodiversitatii; educarea si informarea publicului in domeniul protectiei mediului.

Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale

Acest Program multianual a fost promovat in anul 2003, fiind prevazut a se derula in perioada 2003-2007. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt operatori economici cu activitate principala industrie prelucratoare.

Categoriile de proiecte care se pot finanta in cadrul acestui program includ proiecte ce au ca obiect:

implementarea si certificarea sistemelor de management a calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu;

implementarea si certificarea sistemelor de management a sanatatii si sigurantei ocupationale, a sistemelor de management pentru responsabilitate sociala si igiena alimentara si/sau sistemelor de management al securitatii informatiei;

certificarea produselor si/sau obtinerea etichetei ecologice pentru produse;

asimilarea de tehnologii si produse noi care se realizeaza de operatorii economici pentru valorificarea rezultatelor cercetarilor obtinute in cadrul programelor de cercetare-dezvoltare finantate din fonduri publice si aplicarea inventiilor autorilor romani protejate de OSIM;

organizarea si amenajarea in incinta operatorilor economici, in spatiile existente, de expozitii si/sau standuri de prezentare a produselor industriale;

inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor, desenelor si modelelor industriale romanesti;

dotarea si/sau modernizarea laboratoarelor de testare si etalonare existente, precum si acreditarea acestora, dupa caz;

efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activitati din industria prelucratoare, in vederea realizarii planurilor de restructurare-dezvoltare-viabilizare.

Programul va continua in perioada 2007-2013 prin Programul operational sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice".

Mecanismele flexibile prevazute in Protocolul de la Kyoto

Potrivit principiilor care guverneaza dezvoltarea durabila, Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru realizarea tintelor propuse, astfel incat eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera sa se realizeze cu costuri financiare rezonabile. Cele trei mecanisme flexibile sunt: Implementare in Comun (JI), Mecanismul de Dezvoltare Curata (CDM) si Comercializarea Internationala a Emisiilor (IET), primele doua fiind instrumente bazate pe proiecte concrete menite sa promoveze transferul de tehnologie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.

Desi mecanismele prevazute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme "voluntare", Romania s-a implicat cu succes in realizarea unor proiecte de investitii de tip Implementare in comun prin cooperarea cu diferite state, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, fiind cea mai atractiva tara din acest punct de vedere conform agentiei Point Carbon.

Pentru dezvoltarea proiectelor de tip Implementare in comun (Joint Implementation, JI) Romania a initiat si continua sa dezvolte cooperari bilaterale cu diverse state, pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte. Au fost incheiate 10 Memorandumuri de intelegere cu diferite state (Elvetia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia, Franta, Finlanda si Italia), precum si cu Fondul Prototip al Carbonului infiintat de Banca Mondiala. Transferul de unitati de reducere a emisiilor (ERU-uri) va fi efectuat, de catre MMDD dupa anul 2008, numai pe baza rapoartelor de monitorizare a reducerilor efectiv realizate si verificate de catre entitati independente, acreditate in acest scop.

"Implementarea in comun" (Joint Implemention), poate insemna pentru Romania, in primul rand, retehnologizare in cateva domenii prioritare:

cresterea eficientei energetice a sistemelor de incalzire centralizata din orase;

schimbarea combustibililor in instalatiile de producere a energiei cu combustibili "curati";

promovarea energiei neconventionale si constructia instalatiilor de producere a energiei "curate" (in special energie hidroelectrica, eoliana, solara, geotermala, biomasa);

finalizarea de hidrocentrale si modernizarea unor hidroagregate;

evitarea emisiilor sau recuperarea (in scopul utilizarii energiei) emisiilor de metan provenite de la depozitarea deseurilor urbane;

reducerea consumului final de energie in cladiri, precum si in aplicatii si procese industriale.

Marea majoritate a proiectelor aprobate pana in prezent se dezvolta la nivelul autoritatilor locale, vizand: retehnologizarea sistemelor de incalzire centralizata (inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumegus, geotermal), inchideri de depozite de deseuri.

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Directivele UE 2003/87/CE si 2004/101/CE privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera au fost transpuse in legislatia romaneasca prin Hotararea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Aceasta schema nu este un mecanism prevazut de Protocolul de la Kyoto, ci un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini Statele Membre UE in atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO₂ intr-o maniera eficienta din punct de vedere al costurilor. Schema stabileste un sistem de limitare-tranzactionare (cap & trade) pentru instalatiile industriale care care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute in Anexa nr. 1 a Directivei 87/2003/CE (activitati in domeniul energetic, inclusiv rafinarii, productia si prelucrarea metalelor feroase, industria mineralelor-ciment, var, sticla si ceramica - si alte activitati - celuloza si hartie).

Planul National de Alocare reprezinta primul pas prin care se creeaza conditiile pentru implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, impreuna cu sistemul de autorizare in domeniul emisiilor de gaze cu efect de sera care include monitorizarea si raportarea acestor emisii. Planul National de Alocare reprezinta documentul prin care se stabileste numarul total de certificate de emisii de gaze cu efect de sera care se aloca la nivel national, la nivel de sectoare si la nivelul fiecarei instalatii care intra sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006. Aceasta reglementare de mediu da posibilitatea operatorilor sa obtina surse financiare suplimentare in functie de modul in care gestioneaza emisiile de gaze cu efect de sera la nivelul companie.

Toate operatiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera, inclusiv cu unitati de emisii de gaze cu efect de sera, prevazute prin Protocolul de la Kyoto, vor fi inregistrate in Registrul national care va fii administrat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, prin Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera reprezinta o baza de date electronica unica, standardizata si securizata care inregistreaza si urmareste toate operatiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera, in aplicarea Hotararii Guvernului nr. 780/2006, si cu unitati de emisii de gaze cu efect de sera prevazute prin Protocolul de la Kyoto, definite conform Hotararii Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale privind schimbarile climatice.

De asemenea, registrul national asigura evidenta contabilizarii corespunzatoare a operatiunilor electronice de emitere, detinere, transfer si anulare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, inclusiv a operatiunilor electronice cu unitati de emisii de gaze cu efect de sera prevazute de Protocolul de la Kyoto.

Pentru informarea publicului in domeniu, s-a infiintat si functioneaza site-ul www.eu-ets.ro, prezentand cele mai importante informatii referitoare la implementarea schemei in Romania.

Restructurarea taxelor de mediu

Analizand comparativ cuantumului taxelor care se percep pentru mediu in tarile est-europene, vest-europene si in Romania se constata ca in tarile din Europa de Vest nivelul acestor taxe este de 3% din PIB, in Romania acestea reprezentand mai putin 1% din PIB.

In 2006, la initiativa BNR, MMDD a infiintat un Grup de lucru pentru analizarea taxelor avand componenta de mediu si pentru identificarea de noi zone de taxare. Din acest grup de lucru au facut parte reprezentanti ai Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Administratiei Fondului pentru Mediu, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Garzii Nationale de Mediu, Bancii Nationale a Romaniei, Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. In urma intalnirilor acestui grup de lucru s-au tras urmatoarele concluzii:

mediul este o sursa subimpozitata in acest moment in Romania;

trebuie sa se aiba in vedere taxarea consumatorului, asa cum se intampla in acest moment in alte tari;

trebuie revazut nivelul taxelor de mediu pentru sectorul constructiilor, minier si pentru combustibili, precum si in functie de actiunile intreprinse in scopul protejarii mediului (majorarea taxelor pentru neluarea nici unei masuri, reducerea taxelor pentru luarea unor masuri, de exemplu aplicarea rezultatelor CDI relevante, certificarea ISO 14001 etc.) ;

trebuie identificate zone de taxare viabile, fara a afecta competitivitatea activitatilor economice.

Ajutor de stat pentru aplicarea tehnologiilor de mediu

Finantarea proiectelor complexe din Fondul pentru mediu se realizeaza sub forma de scheme de ajutor de stat in cadrul carora se aplica Regulamentul pentru ajutorul de stat regional, ale carui prevederi sunt conforme cu reglementarile europene in vigoare.

Pentru sustinerea unora dintre proiectele din cadrul Programelor Operationale Sectoriale si Programului Operational Regional se acorda ajutor de stat pentru protectia mediului si ajutor de stat regional, acordate in conformitate cu Regulamentele nationale ce transpun Regulamentele Comunitare in aceste domenii.

Ajutor de stat pentru cercetare dezvoltare

Programele din Planul National de Cercetare - Dezvoltare si Inovare functioneaza ca scheme de ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare, in cadrul carora se aplica Regulamentul pentru ajutorul de stat pentru CD, ale carui prevederi sunt conforme cu reglementarile europene in vigoare.

ECO-ACHIZITII

Includerea aspectelor de mediu in cadrul achizitiilor (eco-achizitii) poate contribui substantial la o dezvoltare durabila.

Legislatia nationala referitoare la achizitii publice a fost modificata si completata in scopul armonizarii cu reglementarile la nivelul Uniunii Europene (Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii). Conform noilor reglementari, performantele si cerintele functionale prin care se definesc specificatiile tehnice, cuprinse in caietul de sarcini elaborat de autoritatea contractanta, pot include si caracteristici de mediu. In cazul in care autoritatea contractanta solicita indeplinirea anumitor caracteristici de mediu in ceea ce priveste performantele si cerintele functionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau partial, specificatii definite prin 'etichete ecologice' europene, (multi)nationale sau prin orice alte 'etichete ecologice.

Romania participa la Grupul de lucru al Comisiei Europene pentru eco-achizitii. MMDD a organizat si va continua sa organizeze seminarii, conferinte, cursuri prin care sa disemineze informatiile necesare in scopul schimbarii mentalitatii institutiilor publice si a producatorilor fata de achizitiile" verzi" precum si a promovarii acestora. La pagina web https://www.mmediu.ro/dep_mediu/achizitii_publice.htm se pot accesa prezentarile sustinute in cadrul seminarului TAIEX "Eco-procurement" (Bucuresti, 19-20 aprilie 2007).

Pentru anul 2007, se are in vedere elaborarea unui Plan National de actiune pentru achizitiile verzi. A fost constituit grupul de lucru pentru elaborarea acestui plan de actiune, sub coordonarea MMDD.

INFORMAREA, EDUCAREA SI INSTRUIREA

Desi nu exista o strategie la nivel national privind educatia si constientizarea in domeniul protectiei mediului, acestea joaca un rol important in strategiile sectoriale, constituind instrumente preventive pentru protectia mediului si totodata instrumente pentru realizarea unei dezvoltari socio-economice durabile.

In Romania, in ultimii 10 ani s-a dezvoltat considerabil invatamantul superior in domeniul mediului, prin infiintarea de universitati cu profil ecologic si prin dezvoltarea in cadrul institutelor de invatamant superior existente a unor centre/departamente noi pentru tehnologii de mediu/eco-inovatii.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, ca Autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu, a elaborat:

Planul de instruire pentru personalul implicat in gestionarea Fondurilor Structurale si de Coeziune Economica, precum si pentru beneficiarii acestor fonduri si

Planul de comunicare privind oportunitatile de finantare a proiectelor din Fondurile Structurale si de Coeziune Economica. De asemenea, in cadrul fiecarui proiect finantat din fonduri comunitare, exista o componenta de comunicare si constientizare a populatiei.

Au loc actiuni de informare generala a populatiei asupra noii legislatii nationale armonizate cu reglementarile UE si asupra ghidurilor metodologice de aplicare a legislatiei.

Spre exemplu, este in derulare actiunea de informare a populatiei despre calitatea aerului si despre efectele pe care poluarea aerului le produce asupra sanatatii prin intermediul unor panouri de afisaj interne (amplasate la primarii) si a unor panouri de afisaj externe (amplasate in zone centrale, intens circulate) din municipiul Bucuresti si din alte trei aglomerari din Romania precum si prin intermediul site-ului https://www.calitateaer.ro.

In vederea accelerarii procedurii de autorizare integrata a instalatiilor specifice, pe baza calendarului stabilit de comun acord cu agentii economici, se organizeaza intalniri ale specialistilor din cadrul autoritatilor centrale, regionale si locale cu reprezentanti ai patronatelor, agentilor economici, autoritatilor locale, in scopul clarificarii procedurilor necesare si al elaborarii documentatiei tehnice specifice pentru obtinerea acestei autorizatii integrate.

Diseminarea de informatii, schimbul de experienta, promovarea si mediatizarea tehnologiilor de mediu, a echipamentelor, produselor ecologice, produselor noi competitive, obtinerea etichetei ecologice si a conformitatii produselor constituie actiuni permanente.

Autoritatile publice centrale, institutiile si organizatiile din domeniu, organizatiile nonguvernamentale au postate pe site-ul fiecaruia informatii dedicate informarii, instruirii si constientizarii, pe domenii de referinta.

Se organizeaza seminarii, conferinte, dezbateri comune privind impactul acquis-ului de mediu asupra tehnologiilor si echipamentelor. Pentru viitor se are in vedere intensificarea si permanentizarea acestor actiuni. Prin website-ul dedicat ETAP, ce va fi dezvoltat in primul trimestru al anului 2008, se vor furniza informatii despre toate aceste actiuni. Prin colaborare cu camerele de comert si industrie va fi realizat un program amplu de promovare a ETAP, in scopul stimularii pietei pentru tehnologiile de mediu. Prin aceste actiuni se asteapta ca in prima faza (2007 - 2008) sa se colecteze idei si sa se puna in practica actiuni de promovare a ETAP (ghiduri de finantare, newsletter, forum, interviuri, conferinte, ateliere de lucru etc.), pentru ca eficacitatea acestora sa fie ulterior analizata in cadrul Grupului de lucru pentru implementarea ETAP. Astfel se vor identifica principalele domenii de actiune pentru promovarea oportunitatii de piata in fiecare domeniu tehnologic, prin programe separate, precum si instrumentele necesare pentru sustinerea acestor programe.

Baza de date pentru tehnologii de mediu

In prezent, la nivel national nu exista o baza de date centralizata cu privire la tehnologiile de mediu. autoritatile publice centrale si institutiile si organizatiile din domeniu avand publicate pe paginile web proprii informatii de interes. Este asadar necesara integrarea tuturor informatiilor relevante intr-o sursa unica, precum si crearea unei interfete usor accesibile utilizatorilor. De aceea, MMDD isi propune dezvoltarea unui website bilingv (romano-englez) destinat tehnologiilor de mediu/eco-inovatii, gestionat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, care sa contina:

informatii generale despre tehnologiile de mediu/eco-inovatii;

lista cu paginile web unde pot fi accesate baze de date pentru tehnologii de mediu/eco-inovatii;

o baza de date privind rezultatele partiale sau finale ale proiectelor de cercetare finantate din fonduri publice, cu diferite niveluri de acces pentru utilizatori;

o baza de date privind activitatile desfasurate de agentii economici producatori si importatori de tehnologii de mediu, precum si de cei cu activitati in promovarea acestora;

ghiduri de finantare pentru accesarea fondurilor relevante de catre operatorii economici, linkuri la toate informatiile relevante privind finantarea, disponibile pe paginile web ale altor institutii/organizatii;

documente relevante (legislatie, planuri de actiune, documente de pozitie etc.- din Romania si din Uniunea Europeana);

studii de caz, initiative si proiecte de succes relevante, din Romania si din celelalte State Membre ale UE;

stiri (initiative legislative, manifestari expozitionale, lansari de programe, conferinte si seminarii etc. cu link la celelalte sectiuni relevante ale paginii web).

Pentru a stimula participarea institutiilor de cercetare si operatorilor economici la targuri si expozitii, se va analiza posibilitatea dezvoltarii unui mecanism de sustinere financiara a participarii.

Se are in vedere promovarea intensa a website-ului ETAP in cel de-al doilea trimestru al anului 2008, dupa lansarea acestuia. Pana la lansarea acestui website separat, va fi realizata o pagina ETAP pe site-ul MMDD, cu informatii de interes general, care va functiona si dupa lansarea site-ului ETAP (termen pentru realizarea acestei pagini - septembrie 2007).

PROMOVAREA TEHNOLOGIILOR DE MEDIU LA NIVEL GLOBAL

Institutele de cercetare din Romania participa la programe internationale, bilaterale si regionale, contribuind la intarirea, extinderea si internationalizarea Ariei de Cercetare Europene in domeniu.

Spre exemplu, enumeram cateva proiecte principale ale INCD Marina Constanta avand ca obiective intarirea cooperarii in regiunea Marii Negre, imbunatatirea managementului informatiilor stiintifice si a bazelor de date prin utilizarea celor mai avansate tehnici in domeniu, promovarea contributiei europene la sistemul global de observare a oceanului si climei, imbunatatirea capacitatii de prognoza, realizarea planificarilor transnationale in cadrul ICZM (Integrated Coastal Zone Management):

CE/PC 6: Supporting Programme for Capacity Building in the Black Sea Region towards Operational Status of Oceanographic Services (ASCABOS);

CE/PC 6: Black Sea Scientific Network (SCENE);

CE/PC6: Pan-European infrastructure for Ocean & Marine Data Management (SEADATANET);

CE / CADSES INTERREG III B: Spatial planning in ICZM (PLANCOAST).

MONITORIZAREA SI RAPORTAREA

Monitorizarea si evaluarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu va fi efectuata anual de catre Grupul de lucru pentru implementarea ETAP (lunile august - septembrie). Pe baza evaluarilor Grupului de lucru national se va revizui Foaia de parcurs si se vor stabili prioritatile pentru perioada urmatoare.

La sfarsitul anului 2009, se are in vedere o evaluare ex-post a implementarii ETAP in Romania, realizata de o organizatie independenta. In urma recomandarilor formulate pe baza acestei evaluari, se va elabora Foaia de parcurs ETAP Romania pentru 2010 - 2013.

STABILIREA PRIORITATILOR PE TERMEN MEDIU (2007 - 2009)

Analiza situatiei actuale (integrarea datelor despre cercetare, pe de o parte si despre stadiul pietei pentru tehnologii pentru protectia mediului pe de alta parte, in doua surse comprehensive, astfel incat sa poata fi accesate usor de cei interesati). Pe baza acestei analize, se vor identifica directiile prioritare de actiune pentru urmatoarea perioada (2007 - 2013);

Informarea operatorilor economici cu privire la oportunitatea de afaceri reprezentata de tehnologiile pentru protectia mediului (seminarii, informatii despre evenimentele relevante etc.);

Dezvoltarea de instrumente de sustinere a pietei pentru tehnologiile de mediu (instrumente economice si financiare).

ANEXA - Lista actiunilor de implementare 2007 - 2009