IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1. Influenta apei asupra starii de sanatate a populatiei

Apa poate avea o mare influenta asupra starii de sanatate a organismului uman. Sunt teorii care afirma chiar ca succesul civilizatiei moderne nu se trage in principal din revolutia industriala ci mai mult din redescoperirea igienei.   Calitatea apei este o problema de maxima importanta ce ar trebui sa ne preocupe pe toti, indiferent de pregatirea pe care o avem sau de situatia materiala. Trebuie tras un semnal de alarma in primul rand pentru copii. Sanatatea noastra este dependenta direct de sursa de apa !  Sursa de apa trebuie sa fie principala grija in fiecare casa !Calitatea apei trebuie sa devina principala noastra grija , pentru ca apa reprezinta peste 70% din greutatea corpului noastru, peste 93% din greutatea creierului nostru, peste 90% din volumul ochilor nostri, peste 92% din sange, iar o data la 17-19 zile se inlocuieste intreaga cantitate de apa existenta in organism, dar toxinele si impuritatile din apa se acumuleaza continuu ! O apa de cea mai buna calitate va da si rezultate pe masura ! Este demonstrat stiintific: cu cat sursa de apa este mai curata, cu atat creste imunitatea organismului, capacitatea acestuia de a rezista la solicitari fizice si efort intelectual. Fosfatii, nitritii, nitratii deosebit de periculosi si alte peste 76.000 de substante chimice produse sintetic, se transforma in reziduri dupa utilizare, iar mare parte dintre acestea sunt 'spalate' de apele de suprafata. Toate bolile de care suferim, sunt cauzate de doua surse principale: paraziti si poluanti. Apa primita in acest moment la chiuveta, in bucatarie sau in baie, este apa menajera sau de uz casnic, nicidecum apa potabila 100 % sigura pentru consumul populatiei, in foarte multe localitati. Peste 42% din totalul gospodariilor romanesti, folosesc apa netratata ! Contaminarea maxim admisa pentru apa potabila conform standardelor EPA U.S. este de 500 mg / litru. La robinet in Romania, in multe case, avem valori cuprinse intre 500 si 2.700 mg / litru ! Pe intelesul tuturor, cantitatea de impuritati la litrul de apa, fie ele microorganisme, streptococi, corpuri grele, metale, este per total foarte mare. Specialistii O. M. S. afirma ca infestarea cu paraziti este problema Nr.1 a populatiei globului, iar intre 35% si 60 % din toate formele de cancer sunt legate direct de ceea ce bem si ce mancam ( sursa: raportul Dieta O.M.S.). Un exemplu, clorul in contact cu substantele organice din apa produce TRIHALOMETANI, un grup cunoscut ca foarte cancerigen.Apa de la robinetul din bucatarie are de multe ori, incarcatura microbiologica, clor, rugina, calcar, plumb, nitriti, din mizeria existenta in apa contactam multe boli fara a sti care a fost sursa. Transmiterea prin lichide este asemanatoare cu cea pe calea aerului, in majoritatea cazurilor nu stim de unde am contactat o raceala, la servici, in mijlocul de transport, la ghiseu, sau la coada pentru plata unor impozite.  La inceputul anului 2005 existau 1310 statii si instalatii de epurare si stocare. Investigate si controlate in anul 2005, 492 de statii, reprezentand 37.6 %, au functionat corespunzator, iar restul de 818 statii, adica 63.4%, necorespunzator, retineti: circa 2/3 din totalul lor functioneaza necorespunzator.

Fig.6.1. Starea apelor in Romania

            De prea multe ori uitam ca apa este principala sursa a vietii, elementul esential in mentinerea echilibrului organismului nostru. Stim deja, organismul uman este peste 70% apa. Cand nu bem apa indeajuns, organele corpului se deshidrateaza si apar durerile localizate in diferite zone. Luam medicamente si nu stim ca primul tratament de care avem nevoie este chiar apa.

Toti avem probleme cu apa de la robinet, in principal datorita retelelor de distributie invechite, colmatate cu depuneri. Apa este indispensabila vietii, dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor, bacteriilor, transportator de calcar, pesticide, solventi, spori, alergeni, impuritati, cloruri si peste 180 de alte substante. Ganditi-va ca apa este suportul vietii, pentru toate organismele vii, fara nici o selectie. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste, pentru ca ei - nu noi, ei stapanesc planeta, noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor.

Fig. 6.2. Apa de la robinet

Pentru a distruge o parte din germenii existenti in apa, la noi se foloseste in acest moment numai metoda clorinarii. Cercetatorii considera clorul ca una dintre cele mai toxice substante chimice de pe pamant. Studiile au demonstrat ca sansa de a dezvolta cancer este cu 93 % mai mare atunci cand consumi apa cu un mare continut de clor. Si totusi organismului nostru i se administreaza zilnic o doza de clor.

Simtim  deseori mirosul de clor in apa de la robinet.  Considerat in trecut sigur si inofensiv, se stie acum, ca are efecte nocive asupra organismului uman. In Europa si SUA, peste 3.000 uzine de apa de dimensiuni foarte mari folosesc ''Ultraviolet Water Desinfection Sistem'', o metoda sigura fara dezavantaje, pentru a reduce considerabil cantitatea de clor utilizata.

Tratamentul UV reprezinta in acest moment cea mai sigura si utilizata metoda de sterilizare a apei, aceasta distrugand orice microorganism prezent in apa: giardia, bacterii, virusi, intr-un procentaj de peste 99, 97 % ! Dar aceste echipamente sunt scumpe, iar tarile sarace nu-si permit transformarea statiilor intr-un timp foarte scurt.

Dupa statistici recente in tarile sarace 3 din 5 persoane au acces la apa potabila,75% dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de igiena. Astfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor anual circa 15 milioane de copii cu varste de pana la 5 ani ! De aceea O.N.U. decide  ca principala preocupare a societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii. Dar daca O.N.U. trage astfel de concluzii nu este de ajuns, fiecare persoana trebuie sa devina constienta de necesitatea diminuarii poluarii surselor de apa.

Fig.6.3. Continutul apei potabile

Inundatiile masive din ultimii ani au facut ca in sursele din care se colecteaza apa potabila sa fie concentrati, prin spalarea scoartei, numerosi nitriti folositi ca ingrasamant chimic,foarte toxici pentru organism. Nu ne-am gandit foarte des la aceste lucruri, iar acum cand le citim intr-un text concentrat pe o singura pagina pare halucinant, dar aceasta este cruda realitate pe care nu trebuie sa o mai toleram, incercand sa ne facem ca nu o cunoastem sau ascunzand-o de marele public.

Industrializarea fortata a dus la contaminarea surselor de apa prin deversarea necontrolata a deseurilor chimice de-a lungul a zeci de ani. De pe strazi apele se incarca cu reziduuri petroliere, uleiuri, plumb de la combustibili, particule din abrazarea cauciucurilor si discurilor de frana ale automobilelor, etc. Tehnologia avanseaza si noi trebuie sa beneficiem de noile descoperiri (mai ales in privinta calitatii apei, elementara vietii), daca nu cu bani publici, atunci cu un efort individual.

Demonstrat cu analize LAREX (organism din cadrul Autoritatii Nationale a Protectiei Consumatorului).

Va prezint mai jos, cateva experimente simple, prin care se  demonstreaza calitatile incontestabile ale apei purificate. Pentru acest experiment s-au folosit doua vase ceramice de culori diferite, in care pe un suport de vata s-au presarat cateva seminte de brocoli. In primul vas de mai jos, s-a turnat apa de la robinet, iar in al doilea vas de culoare bleu, s-a turnat apa obtinuta de la purificatorul model Ro HY POTENT. Vasele au fost tinute la intuneric cinci zile in conditii identice. Fotografiile au fost facute dupa aceasta perioada si dovedesc clar ca indiferent ce forma de viata utilizeaza apa purificata, rezultatul este spectaculos ! Vigoarea si ritmul de crestere al plantelor crescute cu apa purificata este cu mult mai mare decat in cazul utilizarii apei de la robinet. Acelasi efect il are si in cazul consumului uman ! Apa din  vasul din figura de mai jos este luata direct de la robinet

Fig.6.4. Apa potabila

Apa din vasul doi este luata de la un purificator model Ro HY POTENT.

In continuare veti observa un mod simplu in care si dumneavoastra puteti 'colora' toate impuritatile existente in apa de la robinet .

Fig.6.5 Purificatorul Ro HY POTENT

faza a)

Fig.6.6. Purificatorul Ro HY POTENT

Faza b)

Fig.6.7. Purificatorul Ro HY POTENT

Faza c)

Asa arata apa noastra 'cea de toate zilele' pe care o bem si cu care preparam mancarea zilnic, in multe localitati, iar prin fierbere numai o parte din clor se evapora si eventual matasea broastei se mai dezinfecteaza, in rest, tot ce vedeti ajunge in organismul nostru ! Sa nu ne mai miram de unde apar problemele de sanatate, la rinichi, la stomac si in multe alte locuri, cu astfel de apa folosita zilnic la preparat mancarea.

2. Impactul asupra factorilor de mediu

          Potectia calitatii apelor

se va asigura  alimentarea cu apa potabila in scop menajer si tehnologic prin racordarea la reteaua de apa , in zona de intrare  printr-un camin din beton, prevazut cu contor pentru masurarea consumului (asigurat prin lucrarile executate pentru realizarea primelor trei celule ale depozitului);

apa potabila va fi distribuita in continuare utilizatorilor printr-o retea de incinta la care se va monta un hidrant de incendiu;

apele uzate menajere  vor fi colectate si conduse gravitational in bazinul etans, vidanjabil. Acesta trebuie vidanjat periodic, iar apa vidanjata, va fi supusa analizei pentru verificarea incadrarii indicatorilor de calitate, se va transporta la statia de epurare;                           

levigatul va fi colectat la baza depozitului printr-un sistem format din :

strat de drenare format din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu de maxim 10%;

conducte de drenaj pentru levigat din polietilena de inalta densitate ;

se va asigura panta de scurgere gravitationala a levigatului, avandu-se in vedere configuratia terenului ;

intreaga cantitate de levigat colectat in bazinul de retentie inchis este pompat in statia de tratare unde este supusa preepurarii ;

levigatul  tratat se va colecta intr-un bazin  si se va transporta la statia de epurare;

O alta problema ce trebuie sa se aiba in vedere este achizitionarea si montarea unei statie de preepurare pentru levigat care sa asigure urmatoarele : 

capacitate care sa fie in concordanta cu caracteristicile sistemului de colectare;

desfasurarea proceselor corespunzatoare pentru reducerea valorilor concentratiilor la urmatorii indicatori: materii solide in suspensie, consum chimic de oxigen, consum biochimic de oxigen, amoniu, nitrati, sulfuri, cloruri, metale grele. Se vor analiza indicatorii de calitate a levigatului tratat pe probe prelevate din bazinul care urmeaza sa fie vidanjat.

eliminarea reziduurilor de la tratarea levigatului se va asigura  in fuctie de caracterul periculos sau nepericulos al acestora; 

se va limita cantitatea de levigat rezultata prin stabilirea corespunzatoare a marimii zonelor de operare;

se va dezafecta sistemul de recirculare a levigatului realizat in prima faza de constructie, fiind interzisa operatia de reintroducere a acestuia in masa depozitului si se va asigura in permanenta tratarea levigatului;

canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de scurgere;

canalul de desecare se va decolmata ori de cate ori se impune acest lucru;

se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol;

se vor executa foraje de observatie amplasate in extremitatile rampei de depozit si in zona bazinului de colectare a levigatului pentru monitorizarea calitatii apei freatice ;

se va asigura  un sistem de control pentru detectarea scurgerilor de levigat in afara zonei impermeabilizate, in zonele in care exista riscul cel mai mare de rupere a  conductelor.

             Protectia aerului

se va asigura colectarea gazului de depozit conform prevederilor legislatiei de mediu in vigoare;

gazul de depozit colectat va fi ars in instalatii performante,

se va planta pe perimetrul imprejmuit, inca din faza de inceput a constructiei, perdea vegetala de protectie;

se va insamanta cu iarba si se va stimula regenerarea naturala a zonelor libere de cladiri sau instalatii, inca din timpul fazei de constructie;

materialele cu risc de dezvoltare excesiva a prafului vor fi umezite imediat dupa descarcare folosind apa curata;

se va preveni riscul imprastierii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera prin acoperirea periodica  a deseurilor depozitate cu pamant sau materiale inerte;

imediat dupa umplerea  unei celule, se va aplica un sistem de impermeabilizare pe suprafata nivelata (acoperire provizorie);

se interzice utilizarea levigatului pentru stingerea incendiilor.

             Protectia solului si subsolului

Un depozit trebuie sa fie amplasat si proiectat astfel incat sa satisfaca conditiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafata si a asigura colectarea eficienta a levigatului in conformitate cu Sectiunea 2. Protectia solului, apei subterane si de suprafata se va realiza printr-o combinare a unei bariere geologice cu o  impermeabilizare a bazei depozitului in timpul fazei operationale/ active si prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioara in cursul fazei pasive / dupa inchidere:

studiul geotehnic, parte integranta a proiectului tehnic va trebui sa corespunda legilor;

straturile de etansare a bazei depozitului se vor aplica numai dupa receptia fundatiei de catre factorii responsabili ;

materialul natural argilos folosit pentru impermeabilizarea bazei va fi verificat de laboratoare specializate si va avea urmatoarele caracteristici:

continutul de carbonati sub 10% (masa) ;

continutul in materii organice sub 5% (masa) ;

continutul minim de minerale argiloase cu d<0,002 mm sa fie de 20% ;

continutul maxim de nisip si pietris cu diametrul particulelor intre 0,06 mm si 0,63 mm, sa fie de  40% ;

continutul de minerale cu potential ridicat de umflare (illit, montmorilonit) sa fie de minim 10%;

impermeabilizarea bazei depozitului se realizeaza printr-o bariera geologica construita formata din :

        -strat de argila;

         -geocompozit cu bentonita

          -geomembrana HDPE cu grosimea de 2mm;

           -geotextil de protectie ;

materialele sintetice folosite pentru realizarea straturilor de etansare vor fi verificate si garantate de producator ;

la executarea impermeabilizarii se vor respecta prescriptiile tehnice in legatura cu imbinarea membranei, cat si substantele folosite la aceasta operatiune;

dupa executarea lucrarilor de impermeabilizare se va verifica etanseitatea imbinarilor geomembranei;

peretii laterali si fundul rezervoarelor de colectare levigat vor fi impermeabilizate si verificate in acelasi mod cu suprafata cuvetei ;

se vor asigura conditii pentru depozitarea in siguranta a materialelor de constructie si se vor lua masuri pentru indepartarea de pe teren;

se va asigura igienizarea zonei si eliminarea depozitarilor necontrolate de deseuri, dublata de crearea si desfasurarea unor activitati care elimina riscul continuarii degradarii solului;

depozitarea temporara a terasamentelor se va face distinct, in functie de natura pamanturilor excavate si intrebuintarea pe care urmeaza sa o primeasca;

aprovizionarea cu materiale de etansare se va realiza simultan cu executarea terasamentelor;

se va asigura retinerea deseurilor in spatiile de depozitare atat prin acoperirea acestora cu materiale inerte la incetarea lucrarilor cat si prin folosirea eficienta a imprejmuirilor cu plase de retinere amplasate atat pe marginea rampei cat si in corpul rampei in zona de lucru; 

se vor extinde drumurile de  acces;

se vor lua masuri de impiedicare a poluarii solului cu produse petroliere;

se vor evita pierderile de materiale din utilajele de transport;

decaparea solului vegetal se va face in limita strictului necesar;

depozitarea provizorie a pamantului excavat si a materialelor de constructie, in timpul executiei, se va face pe suprafete cat mai reduse. Se va delimita fizic, cu exactitate, culoarul de lucru, astfel incat sa nu se produca distrugeri inutile de teren. Solul vegetal va fi astfel depozitat incat sa poata fi folosit la reconstructia zonelor afectate;

se vor asigura toate masurile necesare pentru stabilizarea rampei, in acest scop se va intocmi un studiu geologic si se vor face periodic  masuratori ale vitezei de stabilizare in puncte specifice;

lucrarile de reabilitare a sectoarelor umplute cu deseuri vor incepe imediat ce procesul de stabilizare  a deseurilor permite acest lucru;

dupa reablitare se va proteja suprafata prin insamantarea  de specii vegetale cu radacini putin adanci pentru a nu deteriora stratul de etansare si care necesita o irigare moderata.

             Protectia biodiversitatii

se va realiza supravegherea zonei si limitarea afectarii vegetatiei dincolo de culoarul de lucru;

se vor amenaja zone verzi pe spatiile care delimiteaza diferite activitati din incinta;

se va realiza refacerea ecologica a zonelor afectate de executia lucrarilor;

organizarea activitatii se va face astfel incat impactul asupra peisajului sa fie cat mai redus;

suprafata depozitului dupa reabilitare nu va fi folosita in scopuri agricole, pentru constructii, agrement sau alte activitati care pot avea efecte negative asupra sanatatii oamenilor.

Gospodarirea deseurilor si a substantelor toxice si periculoase

deseurile existente pe amplasament se vor colecta pe tipuri si se vor depozita in locuri autorizate in acest sens, iar cele din materiale recuperabile se vor valorifica;

deseurile menajere din organizarea de santier, precum si cele inerte rezultate din tehnologiile de executie, se vor depozita numai in locuri autorizate in acest sens

se va supraveghea permanent activitatea de eliminare a deseurilor si se va executa controlul si monitorizarea acestora;

in conformitate cu definirea clasei de depozit prevazuta de proiect se vor accepta la depozitare numai deseuri nepericuloase si anume categoriile de deseuri admise la depozitare conform Ordinului 95/2005 privind Stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri;

deseuri solide nepericuloase;

lista « deseuri acceptate la depozitare in depozitele de deseuri nepericuloase » ; acolo unde in dreptul lor se gaseste « X » se recomanda aplicarea unei metode de valorificare.   

deseurile de tip municipal, din categoriile 15 si 20 pot fi acceptate la depozitare fara tasare ;celelalte deseuri cuprinse in lista anexata pot fi acceptate doar daca buletinele de analiza confirma incadrarea in limitele maxime admise pentru indicatorii specifici levigatului

nu sunt admise la depozitare deseuri lichide, explozive, corozive, oxidante, inflamabile, spitalicesti periculoase, anvelope uzate intregi, etc.

depozitarea deseurilor se va face sub forma de celule cu dimensiunile in plan de aproximativ 30x60 m ce vor fi acoperite la sfarsitul zilei de lucru cu un strat continuu de materiale minerale : pamint, deseuri din constructii si demolarii, cenusa,  cu o grosime de max. 0,2 m. Nu se vor utiliza materiale prafoase;

deseurile se vor compacta cu utilaje adecvate imediat dupa depozitare, grosimea recomandata a straturilor supuse compactarii este de 0,50 m. Constructia verticala a rampei se realizeaza prin etaje de 2 m inaltime;

deseurile periculoase depozitate accidental in depozit vor fi izolate in containere sau prin inchiderea sectorului respectiv si vor fi eliminate de firme autorizate cu acordul autoritatilor de stat abilitate (GM, Politie, brigada de pompieri) .

       Impactul asupra mediului social si economic si a calitatii vietii

se va consolida si moderniza drumul de acces;

se va reduce riscul de antrenare a suspensiilor si mirosurilor dezagreabile prin realizarea si exploatarea corecta a statiei de epurare;

se va evita patrunderea persoanelor straine si a animalelor, prin realizarea unei imprejmuiri complete.

In urmatorul tabel s.au prezentat pe scurt:

Tabelul 6.1. Analiza factorilor de mediu

CONCLUZII

"Levigat" inseamna orice lichid care percoleaza prin deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut in depozit. Continutul total in levigat si agenti poluanti al deseurilor si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa aiba valori nesemnificative si, in mod special, sa nu puna in pericol calitatea apei de suprafata si/sau a apelor subterane

Levigatul este un potential deseu pentru depozit. Daca acesta nu este tratat in mod corespunzator poate afecta sanatatea populatiei, solul si panza freatica. De aceea acesta trebuie sa fie tratat pentru a evita aceste posibile probleme. Levigabilitatea totala si continutul de poluanti ai deseurilor, ca si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificative si, in special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/sau subterane.

 Invelisul  este ca o umbrela pentru groapa  pentru a impiedica formarea levigatului.  Acesta se poate compune din cateva straturi inclinate:lut sau o membrana care impiedica ploaia sa patrunda, un strat permeabil de nisip sau pietris, humusul in care vegetatia poate sa prinda radacini (sa stabilizeze straturile invelisului). Daca invelisul nu e mentinut,  poluantii pot  intra in depozitul de deseuri  si pot forma levigatul unde se revarsa deseurile.

Problemele care pot  aparea la acest  invelis

Invelisurile sunt vulnerabile pot fi   atacate de la cel putin 7 surse:

eroziune naturala ( grindina, zapada, ciclurile inghet-dezghet, vant);

vegetatia, ca de exemplu arbustii si pomii care continuu rivalizeaza cu ierburile pentru spatiul disponibil, scazand radacinile care vor sa patrunda in invelis;

vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele( soareci, cartita, braduti), reptilele

( serpii, broastele testoase), insectele( furnicile, gandacii) si viermii va prezenta amenintarile constante la integritatea invelisului;

lumina soarelui ( in cazul cand agentii naturali vor sa descopere o portiune a umbrelei) sau distrugand membranele prin  actiunea de iradiere ultravioleta;

anveplopele de cauciuc;

activitatile Human de multe feluri.

Sistemele care folosesc membrane trebuie sa aiba in vedere ca aceasta sa fie o membrana semipermeabila polimerica si sa foloseasca o presiune diferentiala pentru a desparti constituientii de dimensiune diferita (de la microparticule pana la ioni solubili). Nanofiltrarea, ultrafiltrarea si osmoza inversa sunt cele mai folosite metode de filtrare prin membrana. Ultrafiltrarea foloseste membrana semipermeabila microporoasa,prin care apa poluata este trecuta sub presiune. Apa si solutiile cu greutate moleculara joasa, ca de exemplu sarea, trec prin membrana odata cu apa purificata. Uleiurile si substantele solide sunt aruncate odata cu membrana. Concentratul de obicei e recirculat prin unitatea de membrana pana ce permeatul curge picatura cu picatura. Ultrafiltrarea este de obicei folosita pentru indepartarea substantelor cu greutate moleculara mare, incluzand uleiurile, metale grele si solizii suspendati. Aceasta metoda se foloseste de obicei cand moleculele solutiei sunt mai mari de 1010 si molecula solventului (de obicei apa) sa nu depaseasca 0.5 im.

Osmoza inversa este un proces de separare care folosesc membranele semipermeabile pentru a retine solizii dizolvati, de exemplu sarurile de metal din apa. Membranele sunt mult mai permeabile in cazul apei pure decat la contaminarea acesteia cu diferite impuritati. Apa poluata este fortata prin membrana la o presiune care depaseste presiunea osmotica cauzata de dizolvarea solida a metalelor.    Moleculele de apa trec prin membrana odata cu apa purificata iar contaminantii raman pe suprafata membranei, de aceea se propune la aceasta metoda un tratament anaerob. Din acest motiv depozitul de gunoi poate deveni necontrolat si in levigat substantele organice pot fi transformate in acizi volatili grasi.

Problemele de recirculare a levigatului de obicei duce la producerea de mirosuri, iar precipitatiile de biocarbonat si oxizii de fier pot infunda pulverizatorul echipamentului astfel scazand ritmul de filtrare. Oricum, recircularea levigatului are o serie de beneficii ca de exemplu:

- producerea de levigat cu mai multe proprietati de uniforme;

- acceleratia stabilizari depozitului de  deseuri;

- intarzierea in pornirea unor alte procese de tratare a levigatului.

3. In urma studiului facut si conform tabelului observam ca atat procesul cat si membrana care s-au folosit au fost eficiente datorita valorilor obtinute. Aceasta membrana a retinut foarte bine sarurile solubile si nu numai.